4,544 matches
-
Compoziție. Își încheie studiile de licență în teologie în 1997, subiectul lucrării de diplomă fiind „Muzică pentru tineret dezorientat religios”. În 2002, este numit doctor în aceeași specializare; lucrarea de doctorat analizează mișcarea New Age). Bădulescu debutează ca muzician rock (chitară bas) în 1968, cu formația Solaris. În 1972 apare în cadrul formației Modern Grup, pe care o părăsește cu puțin timp înainte de desființare (în anul următor). În continuare, se alătură formației Chromatic Grup, cu care cântă în vara lui 1973 la
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
puțin timp înainte de desființare (în anul următor). În continuare, se alătură formației Chromatic Grup, cu care cântă în vara lui 1973 la Mamaia. În 1974, Bădulescu intră în formația bucureșteană Sfinx, la acea vreme reunindu-i pe Dan Andrei Aldea (chitară), Corneliu „Bibi” Ionescu (chitară bas) și Mișu Cernea (baterie). Și-a adus o contribuție în partea de compoziție, cât și cu intervenții vocale și la chitara a doua; formația înregistrează în această formulă primul disc LP, "Lume albă", pionierat al
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
în anul următor). În continuare, se alătură formației Chromatic Grup, cu care cântă în vara lui 1973 la Mamaia. În 1974, Bădulescu intră în formația bucureșteană Sfinx, la acea vreme reunindu-i pe Dan Andrei Aldea (chitară), Corneliu „Bibi” Ionescu (chitară bas) și Mișu Cernea (baterie). Și-a adus o contribuție în partea de compoziție, cât și cu intervenții vocale și la chitara a doua; formația înregistrează în această formulă primul disc LP, "Lume albă", pionierat al muzicii românești cu sintetizator
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
intră în formația bucureșteană Sfinx, la acea vreme reunindu-i pe Dan Andrei Aldea (chitară), Corneliu „Bibi” Ionescu (chitară bas) și Mișu Cernea (baterie). Și-a adus o contribuție în partea de compoziție, cât și cu intervenții vocale și la chitara a doua; formația înregistrează în această formulă primul disc LP, "Lume albă", pionierat al muzicii românești cu sintetizator (producție proprie). Piesele compuse de Bădulescu pentru disc sunt două: „Răsărit” (introducerea instrumentală a discului, potpuriu continuat de piesa „Călătorul și copacul
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
debut al Didei Drăgan.) Bădulescu colaborează în paralel cu Dan Aldea la un număr de compoziții, care nu vor fi însă interpretate cu formația. Din 1974 s-au păstrat câteva înregistrări de amator imprimate pe magnetofon, cu cei doi la chitare. Astfel de compoziții ale lui Bădulescu sunt „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” (pe versuri de Lucian Blaga) și „Oglinda” (muzica acestei piese datând din 1968, la care s-au adăugat ulterior versurile în 1978), în vreme ce Aldea scrie
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
Sfinx.) Bădulescu contribuie la înregistrarea pieselor Roșu și Negru „Lumea basmelor”, „Nufăr alb”, „Pasărea iubirii”, „Aleargă”, „Nea Mărin” (toate, compoziții semnate de Liviu Tudan). Formația imprimă în același an piesa „Oglinda”, compoziția deja amintită a lui Bădulescu. Acesta cântă vocea, chitara solo, acompaniamentul la double-six; momentul condus de chitară este interpretat în manieră "slide guitar" (mâna care controlează tastiera conduce o piesă rotundă - "bottleneck" - asupra corzilor, producând glissandi), inspirat de intervenția lui Aldea la momentul versiunii din 1974. În anul următor
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
Negru „Lumea basmelor”, „Nufăr alb”, „Pasărea iubirii”, „Aleargă”, „Nea Mărin” (toate, compoziții semnate de Liviu Tudan). Formația imprimă în același an piesa „Oglinda”, compoziția deja amintită a lui Bădulescu. Acesta cântă vocea, chitara solo, acompaniamentul la double-six; momentul condus de chitară este interpretat în manieră "slide guitar" (mâna care controlează tastiera conduce o piesă rotundă - "bottleneck" - asupra corzilor, producând glissandi), inspirat de intervenția lui Aldea la momentul versiunii din 1974. În anul următor este realizat un videoclip al piesei, în care
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
guitar" (mâna care controlează tastiera conduce o piesă rotundă - "bottleneck" - asupra corzilor, producând glissandi), inspirat de intervenția lui Aldea la momentul versiunii din 1974. În anul următor este realizat un videoclip al piesei, în care pot fi văzuți: Bădulescu, Tudan (chitară bas), Nuțu Olteanu (chitara a doua) și Dorel Vintilă Zaharia (baterie); filmarea gravitează în jurul unei oglinzi curbate, prin care se văd deformați muzicienii, dar și trecătorii sau copiii care se joacă în fața ei în parcul „Titanii” din București. Din 1979
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
tastiera conduce o piesă rotundă - "bottleneck" - asupra corzilor, producând glissandi), inspirat de intervenția lui Aldea la momentul versiunii din 1974. În anul următor este realizat un videoclip al piesei, în care pot fi văzuți: Bădulescu, Tudan (chitară bas), Nuțu Olteanu (chitara a doua) și Dorel Vintilă Zaharia (baterie); filmarea gravitează în jurul unei oglinzi curbate, prin care se văd deformați muzicienii, dar și trecătorii sau copiii care se joacă în fața ei în parcul „Titanii” din București. Din 1979 mai există o filmare
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
și Negru cu Bădulescu: „Alfabetul”. În toamna lui 1980, Bădulescu este înlocuit cu Alexandru „Boița” Perin, cunoscut și ca Perin Boian (fost membru al formației Beta, din Lugoj). În anul următor, după o serie de proiecte solo (un trio: Bădulescu - chitară și voce, Sorin Chifiriuc/Ștefan Constantinescu - chitară bas, Gelu Ștefan - baterie), Bădulescu revine la Roșu și Negru. La sfârșitul anului 1981, formația îi cuprinde pe: Liviu Tudan (chitară bas), și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
lui 1980, Bădulescu este înlocuit cu Alexandru „Boița” Perin, cunoscut și ca Perin Boian (fost membru al formației Beta, din Lugoj). În anul următor, după o serie de proiecte solo (un trio: Bădulescu - chitară și voce, Sorin Chifiriuc/Ștefan Constantinescu - chitară bas, Gelu Ștefan - baterie), Bădulescu revine la Roșu și Negru. La sfârșitul anului 1981, formația îi cuprinde pe: Liviu Tudan (chitară bas), și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia definitiv colaborarea cu Roșu și Negru în
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
În anul următor, după o serie de proiecte solo (un trio: Bădulescu - chitară și voce, Sorin Chifiriuc/Ștefan Constantinescu - chitară bas, Gelu Ștefan - baterie), Bădulescu revine la Roșu și Negru. La sfârșitul anului 1981, formația îi cuprinde pe: Liviu Tudan (chitară bas), și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia definitiv colaborarea cu Roșu și Negru în anul 1982. Sub nume propriu, Bădulescu contribuie la compilația "Formații rock 5" (1980) cu două piese: „Maturizare” și „Valea macilor”. Criticul
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
serie de proiecte solo (un trio: Bădulescu - chitară și voce, Sorin Chifiriuc/Ștefan Constantinescu - chitară bas, Gelu Ștefan - baterie), Bădulescu revine la Roșu și Negru. La sfârșitul anului 1981, formația îi cuprinde pe: Liviu Tudan (chitară bas), și Adrian Ordean (chitare) și Liviu Hrișcu (baterie); Bădulescu va încheia definitiv colaborarea cu Roșu și Negru în anul 1982. Sub nume propriu, Bădulescu contribuie la compilația "Formații rock 5" (1980) cu două piese: „Maturizare” și „Valea macilor”. Criticul Mihai Plămădeală are o atitudine
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
gimnastei Nadiei Comăneci (piesa fusese compusă de Bădulescu încă din 1968, iar versurile scrise în 1977). Ultima înregistrare efectuată în țară (noiembrie 1985) este negativul piesei „Aproape liniște”, pe muzica lui Nicu Alifantis și versuri de Alexandru Andrieș. Bădulescu cântă chitara solo și chitara bas ("fretless"), iar vocea este înregistrată în primă fază de cântăreața Aura Urziceanu. Mai târziu, Alifantis va folosi același negativ pentru versiunea cu vocea lui. Bădulescu emigrează în Suedia la 6 ianuarie 1986. Manifestă un interes tot
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
piesa fusese compusă de Bădulescu încă din 1968, iar versurile scrise în 1977). Ultima înregistrare efectuată în țară (noiembrie 1985) este negativul piesei „Aproape liniște”, pe muzica lui Nicu Alifantis și versuri de Alexandru Andrieș. Bădulescu cântă chitara solo și chitara bas ("fretless"), iar vocea este înregistrată în primă fază de cântăreața Aura Urziceanu. Mai târziu, Alifantis va folosi același negativ pentru versiunea cu vocea lui. Bădulescu emigrează în Suedia la 6 ianuarie 1986. Manifestă un interes tot mai mare pentru
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
sa (femeie foarte religioasă), care îi pregătise o carieră de preot, datorită bunelor sale calități de orator. Negăsind sprijin pentru înclinațiile sale artistice în familie, începe să se refugieze în muzică, petrecând mult timp închis în camera lui, cântând la chitară. Printre primele lui pasiuni muzicale s-au numărat Sonic Youth și The Velvet Underground. Scena și teatrul i-au dat ocazia să își exprime și descopere personalitatea. Pe scenă a început pentru prima dată să experimenteze machiajul, lacul de unghii
Brian Molko () [Corola-website/Science/312821_a_314150]
-
single-uri, un DVD și un EP. La sfârșitul anului 2007, Hewitt avea să părăsească trupa, invocând „neînțelegeri de ordin personal și muzical”, și fiind înlocuit în vara lui 2008 de Steve Forrest. Molko a învățat singur să cânte la chitară încă de la vârsta de la șaisprezece ani, atunci când și-a și cumpărat prima chitară. Ulterior a învățat să cânte și la chitară bas, muzicuță, claviatură, saxofon și tobe. Chitara lui favorită este un Fender Jaguar roșu cu alb, care după propriile
Brian Molko () [Corola-website/Science/312821_a_314150]
-
să părăsească trupa, invocând „neînțelegeri de ordin personal și muzical”, și fiind înlocuit în vara lui 2008 de Steve Forrest. Molko a învățat singur să cânte la chitară încă de la vârsta de la șaisprezece ani, atunci când și-a și cumpărat prima chitară. Ulterior a învățat să cânte și la chitară bas, muzicuță, claviatură, saxofon și tobe. Chitara lui favorită este un Fender Jaguar roșu cu alb, care după propriile spuse este femeie, și se numește Bitch. Molko mai are și alte „femei
Brian Molko () [Corola-website/Science/312821_a_314150]
-
și muzical”, și fiind înlocuit în vara lui 2008 de Steve Forrest. Molko a învățat singur să cânte la chitară încă de la vârsta de la șaisprezece ani, atunci când și-a și cumpărat prima chitară. Ulterior a învățat să cânte și la chitară bas, muzicuță, claviatură, saxofon și tobe. Chitara lui favorită este un Fender Jaguar roșu cu alb, care după propriile spuse este femeie, și se numește Bitch. Molko mai are și alte „femei” în colecție (Louise, Goddess, Tattoo), dar și un
Brian Molko () [Corola-website/Science/312821_a_314150]
-
lui 2008 de Steve Forrest. Molko a învățat singur să cânte la chitară încă de la vârsta de la șaisprezece ani, atunci când și-a și cumpărat prima chitară. Ulterior a învățat să cânte și la chitară bas, muzicuță, claviatură, saxofon și tobe. Chitara lui favorită este un Fender Jaguar roșu cu alb, care după propriile spuse este femeie, și se numește Bitch. Molko mai are și alte „femei” în colecție (Louise, Goddess, Tattoo), dar și un „bărbat” (Bertie), despre care spune că este
Brian Molko () [Corola-website/Science/312821_a_314150]
-
din 5 și l-a descris ca având influențe din muzica rock progresiv a anilor '70 și muzica college rock de la sfârșitul anilor '80, specificând „Acestea nu sunt decât puncte de plecare, 'condimentate' din plin cu o doză substanțială de chitară heavy și cu versuri opace”. Partea lirică era descrisă drept „înduioșătoare și inteligentă”, recenzia încheindu-se astfel: „Albumul "Placebo" poate părea, din punct de vedere al sunetului, o combinație între Smashing Pumpkins și Rush, dar este bine realizat, iar modul
Placebo (album) () [Corola-website/Science/312860_a_314189]
-
fost înregistrată în anii optzeci, cu Mircea Romcescu ca invitat. Piesa eponimă a formației, participă în 1966 alături de „Îmi place muzica” la concursul televizat "Muzicorama TV". Piesa a fost înregistrată la Radiodifuziune. Ea conține un moment instrumental amplu, susținut de chitare electrice supraimprimate. Înregistrarea uneia dintre chitare este inversată, ceea ce presupune că partitura a fost parcursă de la coadă la cap la imprimare. Această tehnică a fost folosită anterior de The Beatles în piesa „I'm Only Sleeping” (1966). Piesa face parte
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
Mircea Romcescu ca invitat. Piesa eponimă a formației, participă în 1966 alături de „Îmi place muzica” la concursul televizat "Muzicorama TV". Piesa a fost înregistrată la Radiodifuziune. Ea conține un moment instrumental amplu, susținut de chitare electrice supraimprimate. Înregistrarea uneia dintre chitare este inversată, ceea ce presupune că partitura a fost parcursă de la coadă la cap la imprimare. Această tehnică a fost folosită anterior de The Beatles în piesa „I'm Only Sleeping” (1966). Piesa face parte din coloana sonoră pentru filmul "Melodii
Indicele cântecelor needitate ale formației Sfinx () [Corola-website/Science/312879_a_314208]
-
信, Ōgami Makoto)(Vocea: Sōichirō Hoshi) Un băiat aparent tăcut, care evită să intre în contact cu colegii lui și rareori vine la școală. Acesta poate avea O.B.E.-uri la fel ca Taro și Masayuki, dar în timp ce cântă la chitară, acesta fiind hobby-ul lui. Familia lui Makoto este fondatoarea unei credințe, pe care bunica lui Makoto, Himeko, o respectă cu sârguință. În timpul cazului răpirii fraților Komori, bunica lui Makoto le-a spus polițiștilor unde se aflau copii; la scurt
Ghost Hound () [Corola-website/Science/312926_a_314255]
-
fost capabili să le producă și în concerte, deoarece Jones era doar half-time sampler. Dat fiind acest fapt, Jones a fost mutat ca full-time sampler și Mick Thomson a fost adus pentru a acoperi locul lăsat gol de Steele la chitară. Formația a lansat primul său album, Mate. Feed. Kill. Repeat, de Halloween, 31 octombrie 1996. Cu producția acestui album, Sean McMahon a început să se distribuie între rolurile de înregistrator și manager. Slipknot s-au întors în studio, pregătind noi
Slipknot () [Corola-website/Science/312939_a_314268]