6,563 matches
-
relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor niveluri distincte (Repedea, Tansa-Suhuleț, Ipatele, Șcheia). În lipsa unor dovezi paleoclimatice și paleovegetale, aprecierile privind clima și vegetația sunt utile în contextul înțelegerii situației actuale și au mai puțină relevanță pentru perioada veche, deși considerăm că nu s-au produs modificări majore, de esență, între etapa Evului Mediu timpuriu și cea contemporană. În consecință, clima este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
privind clima și vegetația sunt utile în contextul înțelegerii situației actuale și au mai puțină relevanță pentru perioada veche, deși considerăm că nu s-au produs modificări majore, de esență, între etapa Evului Mediu timpuriu și cea contemporană. În consecință, clima este mai blândă decât în Podișul Sucevei, iar primăvara sosește mai timpuriu. Precipitațiile sunt puține, nicăieri nu se înregistrează 700 mm pe an, ci între 400-500 mm/an. În mare măsură, clima este silvostepică (Depresiunea Elanului, Jijia-Bahlui, Platforma Covurluiului și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Evului Mediu timpuriu și cea contemporană. În consecință, clima este mai blândă decât în Podișul Sucevei, iar primăvara sosește mai timpuriu. Precipitațiile sunt puține, nicăieri nu se înregistrează 700 mm pe an, ci între 400-500 mm/an. În mare măsură, clima este silvostepică (Depresiunea Elanului, Jijia-Bahlui, Platforma Covurluiului și partea sudică a Colinelor Tutovei) și caracterizată prin apariția deselor perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
km lungime) alcătuit dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) și din mai multe niveluri de terase; versanții, drept în cursul superior și stâng, în aval de Crasna, sunt abrupți. 2.5. Climă. Soluri. Vegetație. Faună Climatul zonei este temperat-continental cu nuanțe excesive, de la ierni geroase, marcate de viscole la veri călduroase și secetoase, cu vânturi uscate și fierbinți. În pofida acestor condiții fluctuante, clima a permis extinderea pădurilor pe suprafețe mari, ce acoperă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stâng, în aval de Crasna, sunt abrupți. 2.5. Climă. Soluri. Vegetație. Faună Climatul zonei este temperat-continental cu nuanțe excesive, de la ierni geroase, marcate de viscole la veri călduroase și secetoase, cu vânturi uscate și fierbinți. În pofida acestor condiții fluctuante, clima a permis extinderea pădurilor pe suprafețe mari, ce acoperă luncile râurilor și culmile dealurilor. Temperatura medie anuală variază între 80C (în zonele înalte de podiș și dealuri) și 9,80C (în regiunile mai joase, la Bârlad). Precipitațiile sunt inegale ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima fiind considerată de unii cercetători (din punct de vedere stratigrafic) o etapă interglaciară, parte a Pleistocenului (epocă a perioadei Cuaternare), iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stratigrafic) o etapă interglaciară, parte a Pleistocenului (epocă a perioadei Cuaternare), iar de alții, dimpotrivă, o unitate geocronologică egală celeilalte. În absența unor depozite cu faună terestră de mamifere, s-a încercat trasarea perioadei când se produce înlocuirea animalelor de climă rece cu cele actuale și s-a mers pe două variante: una strâns legată de procesul neolitizării societății umane, iar alta bazată pe latura climatică, sfârșitul ultimei glaciațiuni (Würm), însă ambele au fost considerate nesatisfăcătoare. Cert este că în Holocen
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în multe cazuri ele cedând datorită materialului (pietre cu lut) și a modului fragil de realizare. Acest tip de cuptor, din lespezi de gresie locală sau din pietre de râu (folosit în perioada secolelor V-XI, datorită răcirii accentuate a climei), prevăzut cu boltă și horn, pentru degajarea fumului, păstra căldura mai mult timp. Scheletul unei locuințe era constituit din bârne de lemn, bine îngropate, fapt susținut pe de o parte de gropile de pari (plasate la colțuri, pe mijlocul laturilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dimpotrivă, unor factori negativi (naturali, umani), care au distrus o parte din zona populată în secolele V/VI-VII (situație întâlnită la Dodești și Valea Mare-Dumești). De pildă, la Dodești, s-a constatat distrugerea mai multor case, datorită factorilor naturali (climă, alunecări de teren), dar nu s-a estimat numărul lor. Cu siguranță, situl în cauză a dispus de mai multe locuințe pentru această etapă, însă nu la fel de multe precum alte stațiuni din Moldova (31, respectiv 38 de locuințe, la Botoșana
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestui barem demografic în Moldova se petrece în intervalul veacurilor VIII-IX, când se înregistrează o creștere majoră, de aproape 85-90%, datorită prelungirii conjuncturii favorabile, marcată de lipsa pătrunderilor alogene semnificative și a factorilor de ordin climato-biologici, cum ar fi schimbarea climei (încălzirea ei). De această dată, situația înregistrată în Bazinul Bârladului nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această fluctuație etno-demografică se reflectă în numărul așezărilor și al necropolelor, în modul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă în secolele V-VIII (maxim început de IX), ultimul tip de locuință era semnalat sporadic și s-au folosit îndeosebi locuințele parțial adâncite sau adâncite (datorită răcirii accentuate a climei, față de veacurile I-IV), spre finalul mileniului I, în timpul culturii Dridu reapar în număr mare locuințele de suprafață, din cauza încălzirii climatice. De altfel, pentru intervalul de timp X-XI se constată în mod cert răspândirea locuințelor de suprafață pe întreg teritoriul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ori N-NE - S-SE. Adâncimea este oarecum mică (între 0,45-0,65m), comparativ cu cea a locuințelor din secolele V-VII (care ajungea până la 1,95m) sau din veacurile VIII-IX (care mergea până la 1,20m), fiind determinată de încălzirea climei. Singurele locuințe care fac excepție de la această adâncime sunt cele de la Simila-Zorleni (B1-1,40m; B2-1,20m; B3-1,50m). Podelele erau amenajate simplu, prin bătătorire și doar într-un singur caz s-a constatat înroșirea ei, dublată de o mare cantitate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
treburile casnice dar și la construirea locuințelor. În complexele de locuire din Moldova, de tip Dridu, s-a găsit o singură instalație de foc și nicidecum două sau trei, în aceiași casă (cum s-a găsit anterior), poate datorită încălzirii climei. Materia primă, modul de construcție și asemănarea lor, păstrate de la o perioadă la alta, pe parcursul secolelor V/VI-XI, denotă o tradiție mai veche, locală, de factură dacică. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: cuptoare și gropi Numărul mare de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creat toponime precum: Fundu Văii, Fundoaia, Fundătura, Fundul Tutovei, Obârșeni, Izvoare, Râpi, Podu-Pietriș, Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase inferioare, boturi de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și Poienești. alte vetre de așezări se aflau în zone de confluență, guri de văi; toponimia locului explică clar această situație: Gura Idrici, Gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic (prezent în secolele V/VI-VII), care se rărește în perioada următoare (VIII-IX), dar atinge apogeul în timpul culturii Dridu (secolele X-XI). Dinamica siturilor arheologice diferă de la secol la secol, fiind imprevizibilă, datorită factorilor naturali (climă, alunecări de teren) sau umani (prezența grupurilor migratoare): dacă în perioada veacurilor VI-VII și X-XI spațiul din preajma râurilor Berheci și Zeletin este intens locuit, în etapa intermediară (VIII-IX) dovezile umane sunt rare. De asemenea, un teritoriu lipsit de așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
potop, odată ce se dovedea, În mai toate cele, că Înaintașii degeaba fuseseră Înecați În cel de mult știut? ...Au băut ceai, Thomas și un whisky, au ronțăit alune și pesmeți, au vorbit despre muzică, despre Ann, despre viitorul acesteia, despre climă, despre Amsterdam. Helga, binevoitoare, elegantă, frumoasă - Îi plăcuse lui Thomas de cum o văzuse -, s-a oferit să Îi arate acestuia, dupăamiază, orașul. Maricrisa mergea În vizită la părinți, Într-o suburbie; Helga nu era primită, Îi stricase Mariei viața, era
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
decât ce-a fost în cutie, o să-ți cer eu, dacă n-oi putea să merg în oraș. În loc să răspundă, Stănică se-ntoarse spre Pascalopol și zise: - Domnule, ce toamnă superbă, altădată pe vremea astaningea. Totul se schimbă, până și clima! Dar moșierul făcu un semn de adio, cu bastonul, și ieși pe ușă. În trăsură, Pascalopol medită îndelung, cu bărbia rezemată în mânerul de argint al bastonului, care înfățișa capul unui ogar. Purtarea bătrânului era ca întotdeauna generoasă, sentimentală, însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
munca și în eforturile care se depun. Fără această capacitate de a prevedea lucrurile și de a vedea viitorul cu claritate, persoana riscă să cadă în anxietate și în ambiguitate și să se piardă. Nimeni nu trăiește bine într-o climă plină de ambiguitate și de tensiune. Însă un nivel adecvat de siguranță favorizează creșterea și este de ajutor în satisfacerea altor nevoi, mai ales a acelor nevoi de ordin relațional. Atunci când o persoană consacrată se simte sigură, înțelege că se
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
întâmpinăm în viață (pastorale, misionare, comunitare), acolo unde caracterele sau viziunile diferite se ceartă între ele, ajungându-se chiar și la conflicte explicite, sau mai rău, la conflicte ascunse dar care, oricum, minează fidelitatea vocațională și deteriorează în mod evident clima generală de conviețuire. Fiecare persoană trebuie să învețe să conviețuiască cu acele părți întunecate din viața ei și - atunci când pierde pe deplin sensul propriei vieți - să ceară ajutor, înainte să fie prea târziu! Referitor la acest aspect formarea la o
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ansamblu de valori ce motivează persoana să se schimbe, decât să rămână prinsă într-o fericire idealizată ce își vede atrofiate energiile din cauza multor carențe negate și neacceptate. De aceea, este important să se cultive acele atitudini ce, împreună cu o climă de încredere reciprocă, cu o claritate genuină și cu o apreciere reciprocă autentică, să fie utilă la integrarea într-o viziune pozitivă a condițiilor de suferință ce se ivesc de-a lungul drumului. Confruntarea sinceră și autentică, îndreptarea spre idealurile
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
să investească în mod creativ în modalitatea lor de a fi fericiți împreună, trecând de la intențiile bune la fapte concrete, învățând astfel să fie un dar nu numai pentru comunitatea proprie, ci și pentru lumea întreagă. Într-o astfel de climă de convertire permanentă până și dificultățile sunt înfruntate cu încredere și curaj. De aceea, persoanele consacrate vor fi însuflețite și susținute de motivații interioare profunde și de un ideal evanghelic de slujire și de caritate ce le angrenează în trăirea
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
de vid subiectiv și neliniște inexplicabilă, acela nu cunoaște preliminariile groaznice ale renunțării, rezultate ale unei îndelungi dureri. Dar cum să renunți? Unde să te duci, pentru a nu renunța deodată, deși numai această renunțare are valoare? În mediul și clima noastră, nu mai avem avantajul pustiului exterior, ci numai al unuia interior. Nu avem cadrul pentru renunțare. Neputând sta liberi sub soare, fără alt gând decât al eternității, cum o să devenim sfinți sub acoperișuri? Este o dramă specific modernă aceea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să obțină o productivitate sporită a resurselor de care dispune, dar creșterea productivității depinde de o serie de factori precum<footnote L. Atkinson, Economics, the science of choice, Irwin Inc., New York, 1982, pp. 130-133. footnote>: factori naturali, precum condițiile de climă, de relief, de fertilitate, bogăția unui zăcământ etc. factori tehnici, care privesc rezultatele progresului înregistrat în știință și tehnică; factori economici, precum condițiile și nivelul remunerării, nivelul de organizare a producției și a muncii ș.a.; factori sociali, care au în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de desfacere și sursele de aprovizionare cu factori de producție. De asemenea, se mai au în vedere o serie de criterii economice, sociale, ecologice, funcțional-tehnologice, strategice, la care se adaugă o serie de aspecte (factori naturali) impuse de condițiile naturale (climă, direcția și intensitatea vânturilor, grad de poluare a atmosferei etc.); Aspecte generale referitoare la tehnologia folosită, utilajele ce vor fi achiziționate (ca tip și parametri tehnici), materialele de construcții folosite, soluțiile constructive etc.; Termenele orientative de începere a investiției, începerea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]