3,836 matches
-
COMPORTAMENTUL MIORITIC Miorița este o replică românească la complicata problematică a morții și reprezintă o secvență dintr-o rito-mitologie funerară. Față de aspectele practice, de punere în scenă a credințelor și a ideilor religioase, textul (cîntec, baladă, colind, legendă), ca discurs verbalizat și distinct, se înscrie în direcția unei metafizici mai speciale. Discuția poate avea înțeles, cu condiția să fie depășită investigația de tip etnografic, în care s-a perseverat pînă nu de multă vreme. Ea a dus
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
suport sufletesc în viața stînii. Marele corpus de texte mioritice alcătuit de Adrian Fochi aduce dovada sigură că fluierul a constituit un însemn profesional multisecular, fiind conservată și funcția cultică a cîntatului multă vreme în decursul istoriei. Situația predomină în colinde. De aici nu înseamnă că trebuie supravalorizat elementul creștin propriu-zis. Fenomenele spirituale din spațiul tradiției și al anonimatului nu cunosc apariții evenimențiale, „de început” și nici rupturi catastrofice în chip de încheiere. Este mai mult decît posibil ca practicile rituale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Unde s-a mai pomenit? Acolo unde chiar s-a întîmplat: pe-un picior de plai și sub o zare de mit, adică nicăieri și peste tot unde se presimte că „moartea strigă la fereastră”. Se cunoaște un text de colind în care Dumnezeu își ceartă turma ca orice păstor pe pajiște. Este vorba de un text din colecția lui Sabin Drăgoi, cel mai important, mai sigur și mai valoros dosar de documente folclorice pe această temă. Tocmai de aceea i
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
puterea magică de întoarcere a turmei și de adunare laolaltă. Ca să intre pe aceeași lungime de undă, mioara „aleasă” din mulțime are partitura ei, adică „sare în vînt”, „sare-n pămînt”. Nu se face risipă de retorisme, de secvențe narative, colindele asigurîndu-și conciziunea prin limbajul gestic. e. Sfaturile ce se dau păstorului divin merită o atenție specială. Oile se autosacrifică. Este în firea lucrurilor: turma, în mare cantitate numerică, în vreme ce berbecii sunt sacrificați mai puțintei, aproape simbolic. Le bănuim ținuta mirifică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dumnezeu a dat ascultare îndemnului înțeleptei mioare: a vîndut (-sacrificat) oile și și-a cumpărat o îmbrăcăminte pe măsură și trebuință. Să ne mai imaginăm că păstorul divin, astfel echipat, se reîntoarce printre săteni. Impresia posibilă o aflăm dintr-un colind din aceeași colecție: Eșiți, eșiți mari boieri, Colindăm, Doamne, colindăm, De vedeți pe Dumnezeu, Cum coboară de frumos, C-un hojmînt pînă-n pămînt, Scris e-n pieptulu Domnului, Scris 'e raza soarelui. Iar în dosul soarelui, Scrisă-i luna și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mai în jos de mînecele, Scrise-s stele mărunțele. Dar în poala Domnului, Scris îs juni colindători. Rămîi vesel cest domn bun.... Dumnezeu coboară în mai multe chipuri printre săteni. Uneori o face firesc, sub semnul lui „eșiți, eșiți”, din colindul de mai sus; sau apare direct din cer, în seara lui Crăciun și se așază, neinvitat, la masa gospodarului, orînduită sărbătorește sub paretarul de icoane, cu făclii aprinse și așteptînd colindătorii. De fiecare dată, poartă costumul cu podoabe cosmice, așa cum
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării. În basme, maștera intrigantă îl pune într-o copaie și-i dă drumul pe ape ca să scape de el; în colinde, de cum se naște, lumea îl cere din toate părțile, ca să-l așeze cît mai repede pe tronul împărătesc: „Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,/Dă-ni-l, maică, dă-ni-l!”: moașa, după scaldă, îi arată „împărăția”, adică îl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
razele; Găsea în spate luna, Luminà cu lumina; Între cei doi d-albi umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților, domnitor și cioban, a fost hotărîtoare în fața scaunului de judecată. Semnele sunt aceleași, de pe vestmîntul lui Dumnezeu, din colindul cules de Sabin Drăgoi, dar și din compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume aspect al mioritismului, acela al acțiunii. În acest punct poate fi reținută relația pe care o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
proba însemnelor cosmice.: Îi găsea domnești odoare: Sfînta lună, sfîntul soare, Iar în cei doi umerei, Găsea doi luceferei. S-a produs mutația de imagine probatorie în favoarea susținerii dreptului familial la domnie, eventual prin rotație; nu idealizarea păstoritului, ca în colindul despre Dumnezeu cioban. Relația dintre domnie și ciobănie, ca trepte ierarhice în cadrul patronatului și al mitului, intră în declin sub semnul vremurilor noi și ale divanului. B. Lumea lui Telepinus Fenomenul Telepinus este mai general; nu trebuie căutat numai sub
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde vara veți varà, Acolo să nu iernați. Să vă duceți cîte nouă, Să vă-ntoarceți cîte două!». Și te Domn bun veselește. În alt colind, l-am surprins pe Dumnezeu în chip de cioban suferind la oi și blestemînd; aici pare a fi agricultorul în rolul lui Telepinus, de zeu vegetațional: aceeași stare deplorabilă, atîta cît îi este dat colindei să relateze, a cîmpului devenit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
inaccesibil, fără ritualurile și muncile de trebuință. Încercarea de a-l îmbuna/„trezi” pe gospodar se repetă, tot într-o ordine instituționalizată. În final, rîndunelele, „curve rele”, adică bune meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică să reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mitice, inclusiv transhumanța de tip mioritic; b). Compararea textelor ne arată nu numai întinderea, dar și granițele posibile ale unui motiv, dincolo de care este riscant să ne aruncăm privirea. Sistemul de semne mioritice este un exemplu în raport cu mitul lui Telepinus. Colindul Sculați, gazde, nu dormiți se cîntă și la fereastra plugarului (care se conformează ritmurilor vegetaționale), și la aceea a păstorului. Nu numai în cadrul oieresc întîlnim portretul consacrat prin însemne cosmice și destinale, de viață ori de moarte, de acțiune voluntară
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de viață ori de moarte, de acțiune voluntară (tip Arjuna și „mic de ciobănaș”) ori de suspendare a ei (în sensul vestitor al mioarei), sub comanda nesmintită a legii. C. Alui-lùiu Tot în colecția lui Sabin Drăgoi se păstrează cîteva colinde (am selectat patru) în care Maica Domnului își caută Fiul prin lume cu disperare de moarte. Adrian Fochi nu le include în marele său corpus de variante, pe motivul, plauzibil pentru unii, că sfera religiosului nu ar îngădui extindere spre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și creștin. Ambele sunt practicate cu titlu de exemplaritate, în sensul că îl solicită pe individ să se revalorifice pe sine, pentru a-și lămuri, pe cît omenește este posibil, rostul propriei existențe. Două șabloane mioritice sunt de reținut în colindul Sfintei Fecioare. Primul evocă peregrinarea prin lume: “Umblă Maica după Fiu,/Raza soarelui,/Tot umblînd și întrebînd...“. Sau: Mai pe lîngă mare, Mai pe drumul mare, Dai Domnului, Doamne, Mergu-mi-ș mai mergu, Cete-mi de feciori, Mari colindători. Înainte le
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dispoziție un complex mutant de imagini care ni se dezvăluie în întindere și în mișcare. Mama își caută înlăcrimată Fiul și în seria de variante mariologice de mai sus, și în textele păstorești. Acestea din urmă se învecinează cu bocetele. Colindele mariologice se mențin mai sobre. Maica Domnului nu apare înaintea cetașilor mîndri, “pe cai pogonici”, cu daruri de ceremonial sărbătoresc și în același timp cuprinsă de hohote de plîns, fără stăpînire de sine. Dar starea emotivă se resimte în gesturi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cînd apare ca o furtună la curtea lui Mihnea-vodă, ca să-i împace pe cei doi fii ai săi: “O dalbă călugăriță,/Albă, albă la peliță,/neagră, neagră la cosiță”. Schema portretului cunoaște mutații conjuncturale în retorica baladei. Dar și în colind. De pildă: Mergu-mi și mai mergu, Cete-mi de feciori, Mici colindători. Da-n cale le iasă Prea Sfînta Mărie, Cu rochia deschisă, Calea le-o cuprinsă. În textele mioritice propriu-zise, schița de portret prin vestimentație este obligatorie. În exemplul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a fost atîrnată lîna unei oi. Aceasta înseamnă oi grase, înseamnă grăunțe de grîu, și vin. Înseamnă vite mari și oi, înseamnă ani mulți și urmași”. Iată, ne aflăm în adevărată atmosferă carpatică a sărbătorilor de iarnă. Materia tematică a colindelor precreștine și mitice este mai mult decît evidentă. Ce mai înseamnă sintagma „un stîlp a fost înălțat înaintea lui Telepinus”? Un legămînt pastoral, o delimitare între bine și rău, între ritmurile vegetaționale, între viață și moarte? Cînd Telepinus se mînie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu perversiune pe pămînt și încercînd să urce, în secret, pe tulpina copacului biblic, pentru afaceri personale. Toate acestea se conservă în legende mitologice și au lăsat urme în memoria gestică a riturilor, în artele plastice, în montajele arhitectonice, în colindele românilor pe teme agro-pastorale. Așadar, în destule categorii de documente, ca să se motiveze și să se întrețină interesul specialiștilor pentru ele; din păcate, în forme prea adesea fragmentare. Așa că restaurarea este grea. Lectorul de astăzi se vede nevoit să se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
finalitate nupțială. Sunt două fețe ale aceleiași realități, nuntă și moarte, de unde și apartenența amîndurora, a Taurului și a Cerbului, la aceeași tipologie a bestiarului astral. Cerbul nu este apariție singulară în cultura etnografică românească. Dar s-a consacrat în colinde de substrat, prin urmare precreștine, ca și în alte forme ale vieții îndătinate. Tonul provocator și lăudăros face parte din stilul propriu acestui animal fabulos, stăpîn absolut pe un întreg imperiu vegetațional. Totuși, se vede nevoit să cedeze locul, prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întreg imperiu vegetațional. Totuși, se vede nevoit să cedeze locul, prin jertfă, unui făt-frumos care se pregătește de însurătoare. Spectacolul vînătoresc este și de data asta o formă de inițiere și de rit de trecere. Într-o anume categorie de colinde, Cerbul, în chip de mesager ce vine din Înalt, poartă între coarne leagăn împărătesc. Acolo stă fata cea frumoasă. Ea cîntă și coase cămașa mirelui care se pregătește să-i vină în întîmpinare. În ambele tipuri de colinde, Cerbul e
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
categorie de colinde, Cerbul, în chip de mesager ce vine din Înalt, poartă între coarne leagăn împărătesc. Acolo stă fata cea frumoasă. Ea cîntă și coase cămașa mirelui care se pregătește să-i vină în întîmpinare. În ambele tipuri de colinde, Cerbul e aducător de jertfă și de daruri. Și mireasa, purtată între coarnele de aur, este un dar. Înainte de a primi binecuvîntarea părintească și a merge la cununie, ea s-a bucurat de o dezlegare mai tainică și mai întăritoare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de față fiind vorba de inițiativa celui care preia conducerea dialogului. Cerbul fabulos, stăpîn pe cîmpuri și livezi, lansează provocarea cu adresă la Făt-Frumos „Dar voinicul Voinea/Pe cerb l-auzea...”), considerat, în limbaj mitic, de aceeași statură eroică. În colindele cu tematică marină și păstorească, de tipul celor care interesează aici, ciobanul declanșează ostilitățile cu marea. El se întrece în cuvinte și în laude, pentru că se simte sub ocrotirea celor doi (berbeci năzdrăvani de data asta), care-i sar în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
berbeci mai băli, Cu coarne d-argint, Din coarne troznesc, Oile pornesc, Lin pin ciar sănin. La lină fîntînă, D-unie iarba-mi crește, În patru să-mpletește. Să reținem imaginea berbecilor bătăuși și năzdrăvani, așa cum s-a impus în sfera colindelor de substrat precreștin: ... Și el s-a lăodat Că el că mi-și d-are Doi berbecuți lei, Lei îs bucălei, Cu lațe pe ei, Lațe de argint Razimă-n pămînt. Cînd ei s-or bucni, Marea s-o împărți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Lei îs bucălei, Cu lațe pe ei, Lațe de argint Razimă-n pămînt. Cînd ei s-or bucni, Marea s-o împărți. Am motive să cred că vechii greci nu-și reprezentau altfel chipul purtătorului mitic al lînii de aur. Colindul izvorăște din același mental arhaic. În această direcție, pledează elemente de cultură, de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
această direcție, pledează elemente de cultură, de convergență, care ar merita un studiu aplicat de mitologie comparată: invocarea animalului fabulos numai în situație conflictuală și cu aspect cosmogonic; funcția creatoare a aventurii de orizont spațial (marea se lasă îmblînzită în colinde, argonauții încheie misiunea în chip culturalizator); caracterul bipolar al simbolurilor - apa primordială/soarele atotbiruitor. Sunt forme favorizate de regimul ambiguităților, obișnuite în mitologiile arhaice cu fond neolitic. Nicăieri nu au loc bătălii sîngeroase și încărcate de patetism uman ca la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]