2,842 matches
-
comentarii 272 Indice de nume 296 Cuvînt înainte Et in Arcadia ego... sau îndemn la o călătorie Undeva, în "Stînci fulgerate", Al. Philippide face o confesiune: "Mi-e dat să-mi caut timpul zburînd din eră-n eră/ Și să colind, eratic, prin secolii glodoși./ Tot ce-i contrast m-atrage, și-n mine, ca-ntr-o seră,/ Cresc palmieri alături de cactușii buboși". E aici mărturisirea unei dorințe de a îmbrățișa "vremurile toate", de a socoti "cu veacuri, nu cu ani
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
generație, o cărămidă ce construiește, ne construiește. Rutina zilnică presupune potențialitate în a explora enigmele Universului uman. Chiar dacă băutura este amară, nu putem renunța la setea nesfârșită pentru ea. De oricând , Profesorul, de oriunde ar fi, pe orice cale ar colinda, este Ființa care acordă sens lumii . Primordial este să cultivi interioritatea, să o grădinărești, indiferent de obstacolele vieții care, trebuie să recunoaștem, vin dinspre necunoaștere profundă. Nu putem să apărem în fața elevilor noștri dacă nu ne depășim și nu alegem
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
steaua” - prin excelență religioasă și de origine cultă -, cu variantele ei locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei o stea împodobită cu hârtii colorate și iconițe cu scene biblice. În ajunul Anului Nou se colindă fie c. de la Crăciun (fetele și femeile), fie c. agrară, plugușorul (copiii și bărbații). În unele părți din Moldova, aceste două forme coexistă. În prima zi a Anului Nou urările au forme diferite după zona geografică. În Moldova, se merge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La luncile soarelui, îngr. și pref. Monica Brătulescu, București, 1964; Bartók Béla, Ethnomusikologische Schriften, îngr. D. Dille, Budapesta, II, 1966, IV, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
V. Drăgoi, 303 colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La luncile soarelui, îngr. și pref. Monica Brătulescu, București, 1964; Bartók Béla, Ethnomusikologische Schriften, îngr. D. Dille, Budapesta, II, 1966, IV, 1968; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969; Folclor din Oltenia și Muntenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
M. Băieșu, Chișinău, 1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
pentru că sînt mozaici și pe ei i-a ales Iahwe să conducă lumea. Ca să vezi, crapă lumea de necaz că Iahwe s-a oprit asupra lor și îi iubește cu patimă! Cam în aceeași perioadă spun plăsmuirile iudeo-creștinilor, că a colindat apostolul Saul/Pavel pămîntul în lung și-n lat să fie evanghelizat de înțelepciunile ivrite, în veci fie afurisite. Mințind cu mare nerușinare că l-a pălit inspirația lui Iahwe în moalele tigvei, damblagitul a luat-o pe coclauri să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
găsim la 6,1-4, lăsîndu-l baltă atît pe născocitul Cristos cît și botezul, punerea mîinilor, învierea morților, judecata veșnică pentru că ei aveau în Tora tot ce le trebuia de unde putea milui întreg neamul omenesc. Se va apuca el iarăși de colindat și propovăduit numai dacă o va cere Iahwe cum ne-a lăsat: ,, Și vom face lucrul acesta dacă va voi Elohim.” Este de hazul nebunilor și trebuie să-l întrebăm pe pretinsul chemat de Iahwe, de ce a umblat pe la toate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ale unor nebuni, dintre care, cum se laudă magistrul, el era chiar cel mai nebun. O lume de șarlatani, de balamuc și de ocnă grea. În Epistola lui Pavel către galateni la 1,6-7 apostolul este uimit că prin sinagogile colindate de el, alți apostoli cîntă altă muzichie și rău îl supără la auz: ,,Mă mir că treceți așa de repede de la cel ce v-a chemat prin harul lui Cristos la o altă Evanghelie. Nu doar că este o altă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
acestuia. În Faptele Apostoli- lor scrise de Saul/Paul, autorul ne spune că după ce a propovăduit schisma fariseică în sinagoga din Corint, s-a întors în Siria de unde a plecat în Ierusalim. De aici a plecat în Antiohia, a mai colindat prin ținuturile Galatiei și Frigiei iar la Efes s-a întîlnit cu apostolul Apolo. Afirmă despre acest personaj că era iudeu de neam din Alexandria, avea darul vorbirii și era tare în Scriptură(18,24). ,,El era învățat în ce privește Calea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ordinul regelui Irod ll cum scrie Saul. După alte informații Iacov a fost lapidat în anul 57 din ordinul marelui preot Anan. Saul și Barnaba pleacă din Ierusalim către Siria și Cilicia de unde se despart. Saul împreună cu ucenicul său au colindat prin ținuturile Frigiei, Galatiei, Misiei și Troia, dar au fost alungați cu pietre din Bitinia. Au trecut în Samotrace și de aici în Macedonia în cetatea Filipi. Locuitorii i-au dat pe mîna dregătorilor(pe Pavel și Sila) și au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
voastre criminale! Și mandeenii, care au avut de îndurat ferocitatea triburilor ivrite pe la sfîrșitul secolului ll î.e.n. și următorul, spun despre Hristos că este născocirea unor turbați farisei ce cloceau o schismă în mozaism, sminteală cu care au început să colinde lumea de nebuni, fiind adesea potoliți cu pietre sau sabie. Legenda ne arată că românii își cunoșteau adevăratele rădăcini ale religiei strămoșești, fiind creștinați de Fiul Oii sau Mielul, cum l-au încondeiat furii în plăsmuirile lor, practicînd acest cult
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dar, totuși, semnificativ. Citească cineva cu atenție nuvela Kir Ianulea și va observa cu ușurință că în monologul personajului eponim sunt introduse discret elemente din experiența formatoare a autorului, ceea ce proiectează protagonistul în postura de alter-ego: Am învățat, cât am colindat pîn lume, purtările cele frumoase; știu destule limbi străine încai despre a rumânească, pot zice, fără să mă laud, că o știu cu temei; măcar că de viță sunt arvanit și nu prea am învățat buche, dar, drept să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în aceste volume, iar atunci când apare e integrată în chip mai firesc: „Prin jungla nuferilor barca plutește fără nici o țintă / iar noi în barcă, triști și palizi ca-ntr-un poem de Lamartine. / La margine de baltă rațe sălbatice, țipând, colindă, - / dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
dalba cetate, transcrierea muzicală Iosif Herțea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1975; Aho, aho, copii și frați!, pref. Stanca Fotino, Tulcea, 1978; Pe buhaz de mare, transcriere muzicală Gheorghe Oprea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1980; Sus în slava cerului. Colinde din satul Oltina, jud. Constanța, I-II, Constanța, 2000-2001; Prin pometul raiului. Colinde de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
de zi cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
venit / Floarea s-o luăm / La curți s-o ducem / La curți mari, domnești, / Curți împărătești, / Că acolo este / Loc de înflorit / Loc de odrăslit! / Sara a-nflori, / Dimineaț-a odrăsli." 95 ; De dimineață ne-am sculat, / Tot răsăritul l-am colindat / Și nimeni nimic nu ne-a întrebat. / Dar nu știm cum sunteți dumneavoastră / De ne luați sama noastră./ Dacă vreți să știți cine suntem / Și ce căutăm." (Orație la poarta miresei); "A nost tânăr împărat / De dimineață s-a sculat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor muri curând. Tot de "Taghiani" (Sânziene), cu găleata împodobită cu flori de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
l-o-ntors: / După tânăr și frumos!" / Și-ntrebam frunza de salce: / "Du-te după care-ți place, / Că celelalte li-i face!""118 Învestit antropomorfic, cosmicul ilustrează devenirea umană, în cadrul ceremonialului de trecere, construind drumul inițiatic: "Noi tot răsăritu l-am colindat, / Pustiuri mari am călcat, / Munții cu piatră, / Pâraie cu apă, / Livezi cu popușoi, / Ș-am ajuns aici, la voi..., / Ș-amu să vă dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă ciută vei găsi / Cu noi dacă vei veni.../ Joacă bine, cerbule, / Învârtește-ți coarnele / Să se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu-ți mai zici, / Nici să mai colinzi pe-aici. Vara vii, vara te duci / Când îs dragostele dulci. Cântă-mi mie încă-o dată / Că mi-e mintea tulburată. / Cântă-n dreapta mea cu foc, / Să am parte de noroc. / Cântă-mi fața mea cu drag, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995, p. 179. 90 Ibidem, p. 32. 91 Ibidem p. 36. 92 Ibidem, p. 117. 93 Mihai Sporiș, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000, v. Cap. Colindă și colac, pp.126-128. 94 Simion Florea Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știința dar și amintiri din viața de la catedră (prof. Neculai Ghețău), tradiționalism (prof. Tache Mocanu), diplome pentru activitatea școlară, cuvinte adresate eroilor neamului. redozează informațiile pe grupe de interes: “Știați că...”, “Glume”, “Umor”, “Cugetări”, un fel de note de drum “Colindând prin București” , răspunsuri la întrebări de genul: “Există, oare viață acolo, departe? Etc. În concluzie, o revistă care cheamă la muncă. Baaadul literar Revista Axa este interesantă și publică diferite rubrici, 260 Baaadul literar, revistă de cultură, apare trimestrial la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rezultat în favoarea sa. Marius Oprea, un reputat istoric, îndeplinind și funcții de consilier, atât prezidențial cât și guvernamental, în cartea sa, apărută sub egida „Jurnalului Național”, intitulată „Adevărata față a lui Traian Băsescu” arată cu mult realism, toate hățișurile colindate de acest om cinic, care făcea din incidentul dintr-un port francez, unde au fost incendiate nave sub pavilion străin, o dovadă de bravură, el fiind vinovatul.( Rouen). Acest personaj are tupeul să facă dintr-un viciu o calitate umană
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]