4,120 matches
-
mai ales românii, care au fost considerați doar ca „națiuni tolerate”, deși constituiau populația majoritară a Transilvaniei. Formațiuni politice precum voievodatul Maramureșului, până atunci condus de voievozi români conform „dreptului românesc” ("jus valachicum"), au fost desființate și transformate în simple comitate ale regatului maghiar. Pentru a fi recunoscuți ca cetățeni, „șcheii” și românii trebuiau să se convertească la catolicism. Iancu de Hunedoara este un exemplu tipic în acest sens. În unele orașe transilvănene precum Brașov (pe atunci cetatea săsească Kronstadt), „șcheilor
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
(n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria - d. 3 septembrie 1950, București, România) a fost un inventator român, pionier al aviației mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul. s-a născut în 1872 în satul Surducu Mic (parte a fostei comune "Bujoru", astăzi Traian Vuia, județul Timiș) din (fostul comitat) Caraș-Severin, fost în Austro-Ungaria, în prezent în România. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia; aceasta fiind cea de-a doua lui soție. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 și
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
regiuni istorice, geografice și culturale. Suedia are 25 de provincii; ele nu mai au nicio funcție administrativă, dar rămân un mod de identificare culturală. Dialectele și folclorul se delimitează mai mult după granițele dintre provincii decât după cele dintre actualele comitate. Majoritatea provinciilor au reprezentat subdiviziuni ale Suediei, până în 1634, când au fost înlocuite de comitate ("län"). Altele au fost cucerite mai târziu de la Danemarca-Norvegia. Altele, cum ar fi provinciile istorice ale Finlandei, au fost pierdute. Lappland (Laponia) este singura provincie
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
funcție administrativă, dar rămân un mod de identificare culturală. Dialectele și folclorul se delimitează mai mult după granițele dintre provincii decât după cele dintre actualele comitate. Majoritatea provinciilor au reprezentat subdiviziuni ale Suediei, până în 1634, când au fost înlocuite de comitate ("län"). Altele au fost cucerite mai târziu de la Danemarca-Norvegia. Altele, cum ar fi provinciile istorice ale Finlandei, au fost pierdute. Lappland (Laponia) este singura provincie obținută prin colonizare. În unele cazuri, comitatele administrative corespund aproape perfect cu unele provincii, cum
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
Suediei, până în 1634, când au fost înlocuite de comitate ("län"). Altele au fost cucerite mai târziu de la Danemarca-Norvegia. Altele, cum ar fi provinciile istorice ale Finlandei, au fost pierdute. Lappland (Laponia) este singura provincie obținută prin colonizare. În unele cazuri, comitatele administrative corespund aproape perfect cu unele provincii, cum ar fi Blekinge cu comitatul Blekinge, sau Gotland, care este și provincie, și comitat, și comună. Deși nu corespunde exact provinciei, comuna Härjedalen este, pe lângă Gotland, singura comună numită după o provincie
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
cucerite mai târziu de la Danemarca-Norvegia. Altele, cum ar fi provinciile istorice ale Finlandei, au fost pierdute. Lappland (Laponia) este singura provincie obținută prin colonizare. În unele cazuri, comitatele administrative corespund aproape perfect cu unele provincii, cum ar fi Blekinge cu comitatul Blekinge, sau Gotland, care este și provincie, și comitat, și comună. Deși nu corespunde exact provinciei, comuna Härjedalen este, pe lângă Gotland, singura comună numită după o provincie. În alte cazuri, însă, acestea nu corespund, ceea ce mărește importanța culturală a provinciilor
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
provinciile istorice ale Finlandei, au fost pierdute. Lappland (Laponia) este singura provincie obținută prin colonizare. În unele cazuri, comitatele administrative corespund aproape perfect cu unele provincii, cum ar fi Blekinge cu comitatul Blekinge, sau Gotland, care este și provincie, și comitat, și comună. Deși nu corespunde exact provinciei, comuna Härjedalen este, pe lângă Gotland, singura comună numită după o provincie. În alte cazuri, însă, acestea nu corespund, ceea ce mărește importanța culturală a provinciilor. În plus, unitățile administrative sunt supuse încontinuu schimbărilor — mai
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
comună. Deși nu corespunde exact provinciei, comuna Härjedalen este, pe lângă Gotland, singura comună numită după o provincie. În alte cazuri, însă, acestea nu corespund, ceea ce mărește importanța culturală a provinciilor. În plus, unitățile administrative sunt supuse încontinuu schimbărilor — mai multe comitate au fost create în anii 1990, de exemplu — în timp ce granițele istorice ale provinciilor rămân aceleași de mai multe secole. Începând din 1884, toate provinciile au și statut de principate ceremoniale, dar acest lucru nu le conferă funcții administrative sau politice
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
se păstrează și astăzi, în vorbirea colocvială și în diverse referințe culturale, și, de aceea, nu pot fi considerate un concept arhaic. Excepția principală o reprezintă Lappland, unde populația se consideră fie din Västerbotten, fie din Norrbotten, conform împărțirii pe comitate. Două alte excepții sunt Stockholm și Göteborg, unde locuitorii consideră, în principiu, că aparțin acelor orașe, nu provinciilor din care fac parte acestea, fiindcă ambele orașe sunt situate în câte două provincii simultan, fiind traversate de granițele istorice ale provinciilor
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
în timpul consolidării Suediei. Până la codexul național al lui Magnus al IV-lea, adoptat în 1350, fiecare principat încă se autoguverna sub propriile legi. Provinciile istorice erau considerate principate, dar provinciile recent adăugate regatului primeau statut fie de principat, fie de comitat, în funcție de importanța fiecăreia. După despărțirea de Uniunea de la Kalmar din 1523, Regatul Suediei a încorporat numai câteva dintre noile sale cuceriri în sistemul de provincii. Cele mai longevive achiziții s-au datorat Tratatului de la Roskilde din 1658, prin care provinciile
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
de două sau trei secole în unele cazuri. Norvegia, deși s-a aflat în uniune personală cu Suedia între 1814 și 1905, nu a devenit niciodată parte integrantă a Suediei. Divizarea provinciei Västerbotten odată cu cesiunea Finlandei a dus la apariția comitatului Norrbotten, recunoscut mai târziu ca provincie, primind și o stemă în 1995, după mai multe decenii de controverse. Unii cărturari sugerează că Suedia ar fi readus la viață conceptul de provincii în secolul al XIX-lea. Pe plan istoric, s-
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
vag definite la începutul epocii moderne. Österland („teritoriu estic”; denumirea a ieșit devreme din uz), aflată în Finlanda centrală și de sud, era parte integrantă a Suediei. În 1809, Finlanda a fost anexată de Rusia, s-a reunit cu câteva comitate de frontieră anexate cu mai multe decenii în urmă (formând Marele Principat al Finlandei) și a devenit țară independentă în 1917. Granițele acestor macroregiuni s-au schimbat de mai multe ori de-a lungul istoriei, adaptându-se la schimbările aduse
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
arabei și berberei, și zona nordică, unde s-au format regatele creștine, iar din dialecte romanice s-au dezvoltat aparte de castiliană și alte limbi romanice moderne: limbile catalană, aragoneză, astur-leoneză și galiciano-portugheză. Castiliana primitivă a derivat din latină în comitatul medieval al Castiliei și se afla sub influența limbilor bască și vizigotă. Cele mai vechi texte în spaniolă sunt "Glosas Emilianenses" („Glosele Emiliane”), ce s-au păstrat în Mănăstirea Yuso aflată în San Millán de la Cogolla, La Rioja, Spania. Această
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
astăzi. În anul 1930, luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare, două în Buda, și două în partea Pest a capitalei. La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta șapte orașe cu drept de comitat și 16 comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele sectoarelor, iar cu desfințare sectorului IV de până atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format din orașul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
Românească au avut nu numai o majoritate românească timpuriu atestată, dar și o pătură conducătoare românească (boieri și domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană. În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară. Înainte de întemeiere statelor medievale românești, nici cnezatele prezente pe viitorul teritoriu al României și Republicii Moldova, nici Țaratul Vlaho-Bulgar condus de dinastia Asenizilor, nu pot fi considerate ca fiind „state medievale românești” deoarece atât
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Au urmat lupte între cele două tabere. În 1541, sultanul Soliman Magnificul a intervenit direct în problema succesiunii pe tronul Ungariei, i-a arestat pe fruntașii nobilimii la Buda și a impus divizarea Ungariei în patru părți. Transilvania și câteva comitate din estul Tisei, inclusiv cetățile Oradea și Casovia au rămas sub stăpânirea lui Ioan Sigismund II Zapolya. Banatul a fost oferit unui nobil maghiar, Petru Petrovici, centrul și sudul Ungariei transofrmate în pașalâc turcesc, iar restul Ungariei, partea de nord
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în dietă la Sebeșul Săsesc, au prestat jurământul de credință față de Ioan II Sigismund Zapolya și reginei Isabela. Habsburgii au pierdut bătălia și teritoriile și cetățile din Ungaria. Ioan II Sigismund Zapolya a devenit regele Ungariei, cuprinzând Transilvania, Oradea și comitatele nordice din Tisa Superioară. Nobilii nu puteau să se supună austriecilor, determinați de reformele administrative tipic germane și au preferat stăpânirea otomană decât să plătească tribut. Între timp, generalul Giovanni Battista Castaldo, comandatul austriac din Transilvania, cunoscând istoria Daciei și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții administrative sau juridice, și dregătorii de curte, care prestau slujbe la curtea domnească. Transilvania era un voievodat ce cuprindea șapte comitate-Sonocul interior, Dăbâca, Cluj, Târnava, Albă și Hunedoara, scaunele săsești și scaunele secuiești. Comitatele Maramureș, Satmar, Crasna, Solnocul Mijlociu, Bihor, Zarand, Arad, Timiș și Caraș făceau parte din Regatul Ungar. Voievodul era cel mai mare demnitar al Regatului Ungariei și era numit în funcție de către rege dintre nobilii maghiari. Mandatul depindea de rege. Erau numiți
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Ungariei și era numit în funcție de către rege dintre nobilii maghiari. Mandatul depindea de rege. Erau numiți doi sau trei voievozi simultan ce își exercitau în comun atribuțiile administrative. Voievodul guverna în numele regelui, numea vicevoievodul, că locțiitor al sau, numea comiții comitatelor, numea castelanii cetăților regale , convoca congregațiile generale pe care le prezida la ordinul regelui, convoca și prezida congregațiile parțiale, nu putea să facă dani decât din moșiile sale. Avea attributii juridice, prezida scaunul de judecată, decidea sentința finală, însă doar
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
secolul XV nu mai era nevoie de ordinul regelui. Se întruneau la Turda, unde erau aleși jurații din rândul nobililor, se dădea acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale vicevoievodului și ale
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale vicevoievodului și ale voievodului. Juzii strângeau dările și aveau rol judecătoresc. Nobilii trebuiau să
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale vicevoievodului și ale voievodului. Juzii strângeau dările și aveau rol judecătoresc. Nobilii trebuiau să execute sarcini în numele autorității, să pună un proprietar în stăpânirea moșiei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]