8,996 matches
-
la outputul organizațional, nu și la componenta managerială. Un alt tip de analiză se axează pe evaluarea efectelor procesului de formare și presupune o cercetare longitudinală asupra beneficiarilor formării. Această analiză se concentrează pe impactul formării asupra promovării sociale, asupra competitivității profesionale și a egalității sociale. Cea mai obișnuită formă de consultanță organizațională este însă și cea mai simplă și pune în balanță distribuția puterii și pe cea a resurselor. Acest tip de consultanță se centrează asupra rolurilor organizaționale, precum și a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației și a pregătirii”, realizate la cel mai înalt nivel de calitate. Asigurarea unei educații și pregătiri de înaltă calitate este o parte integrantă a strategiei europene care promovează includerea și coeziunea socială, mobilitatea, cetățenia activă, dezvoltarea individuală și profesională, competitivitatea și ocuparea forței de muncă. Sunt deziderate pe care leregăsim în toate documentele Comisiei Europene, întărite în rezoluțiile și documentele Consiliului Europei, însă reluate într-o formă asemănătoare în stipulările UNESCO sau OECD, ca arii de acțiune strategice care să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Uniunii Europene. Acest lucru este determinat de două motive fundamentale: a) faptul că „Europa s-a deplasat către o economie și o societate bazate pe cunoaștere” și că accesul la cunoștințe și informații de ultimă oră reprezintă cheiaasigurării și menținerii competitivității, factor esențial al progresului. În acest context, învățarea permanentă este calea și mijlocul esențial al dezvoltării sociale și umane; b) „europenii de astăzi trăiesc într-o lume complexă din punct de vedere social și politic”. În acest context, indivizii doresc
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educaționale de inovare a predării și învățării. 4. Valorificarea învățării. Obiectivul acțiunii de valorificare a învățării este îmbunătățirea semnificativă a modalităților de participare la viața comunității, la aprecierea rezultatelor învățării (cu precădere cele ale învățării non-formale și informale), prin prisma competitivității și eficienței activității individului. Ceea ce contează din ce în ce mai mult este nu atât calificarea obținută (și atestată de diplome), cât, mai degrabă, abilitățile dovedite practic. Nu atât cine este individul, ci, dimpotrivă, ce știe să facă mai bine și mai eficient reprezintă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Instructorul trebuie să trateze fiecare cursant ca pe o persoană valoroasă, să-i respecte ideile și sentimentele, iar relațiile pe care le construiește în cadrul grupului de învățare să se bazeze pe încredere reciprocă și întrajutorare, încurajând cooperarea și mai puțin competitivitatea sau criticarea, „judecarea” ideilor sau a activităților celuilalt. Cursantul trebuie să poată împărtăși cu ceilalți ceea ce au construit în procesul de învățare, accentuând astfel dimensiunea socială a procesului, având în același timp sentimentul contribuției sale la ceea ce se întâmplă în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la nivel de organizațietc "5.3.4. Evaluarea nevoilor la nivel de organizație" Dezvoltarea resurselor umane a devenit o preocupare din ce în ce mai importantă pentru organizație, care investește în formarea unei forțe de muncă înalt calificate și motivate, pentru a-și asigura competitivitatea pe piață. Pe de altă parte, și angajații așteaptă de la companie crearea unor oportunități de învățare și dezvoltare, care să le permită valorificarea întregului potențial. Instruirea este necesară atât nou-veniților în organizație (pentru a-i familiariza cu specificul sarcinilor postului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii de cunoaștere, din motive personale, societale, de angajare etc. (http://prola.aps.org/abstract). Aplicarea conceptului de învățare pe întreg parcursul vieții aduce beneficii societății și persoanelor, ca urmare a creșterii competitivității acestora, a dezvoltării personale și a creșterii potențialului de angajare, fiind mijlocul de a asigura accesul populației de toate vârstele la diferite forme de educație. Tocmai această necesitate de a implica cât mai multe persoane în învățare și în cât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în special transmiterea cunoașterii implicite, tacite (know how), cu impact asupra învățării prin acțiune (learning by doing). Managementului îi revine un rol important în dezvoltarea și modelarea unei culturi care să susțină și să faciliteze învățarea productivă, cooperarea, și nu competitivitatea dintre diverse grupuri, fiind o condiție necesară pentru învățare. b) Atribute de mediu Învățarea nu se desfășoară în afara contextului în care organizația operează și esteposibilă ca urmare a schimburilor stabilite cu exteriorul (rețele profesionale, consultanță, publicații de specialitate, transfer de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la outputul organizațional, nu și la componenta managerială. Un alt tip de analiză se axează pe evaluarea efectelor procesului de formare și presupune o cercetare longitudinală asupra beneficiarilor formării. Această analiză se concentrează pe impactul formării asupra promovării sociale, asupra competitivității profesionale și a egalității sociale. Cea mai obișnuită formă de consultanță organizațională este însă și cea mai simplă și pune în balanță distribuția puterii și pe cea a resurselor. Acest tip de consultanță se centrează asupra rolurilor organizaționale, precum și a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
foarte rapide și apariția așa-numitelor „produse globale”, cum sunt „Coca-Cola”, „Texaco”, „Microsoft”, „Mc Donalds”. Consecințele succesului sau insuccesului competitiv pe o piață națională nu vor fi mult timp limitate la acea țară, ci vor avea un impact important asupra competitivității de ansamblu a firmei, resimțit dincolo de granițele țării. Un alt efect al globalizării la nivelul Întreprinderilor Îl reprezintă tendința de formare a alianțelor strategice, a fuzionării unor Întreprinderi, chiar concurente, pentru a crește performanțele manageriale și a utiliza eficient capacitățile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de echipă, feedback-ul sondajelor, managementul calității totale, reegineering-ul, stimularea creativității și inovației, promovarea „campionilor ideilor”. Dobândirea unui avantaj competitiv durabil pe piețe turbulente presupune competență În gestionarea strategiilor de abordare a schimbării. Stabilitatea organizației, din punctul de vedere al competitivității, se asigură, așadar, răspunzând inovator atât turbulențelor ce pot veni din interior, dar și din exteriorul acesteia. Organizația nu este statică și nici izolată de mediul social. Există o puternică interdependență Între mediul organizațional și cel social, În sensul că
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de gen arată o tendință generală a bărbaților de a atribui o valoare mai mare banilor, în comparație cu femeile, o explicație s-ar putea găsi în tendința bărbaților de a fi competitivi. De asemenea există corelații mari între evaluarea banilor și competitivitate în diferite națiuni (Furnham, Kirkcaldy și Lynn, 1994, 1996; Kirkcaldy și Furnham, 1993 apud Furnham și Okamura, 1999). Rubinstein (1981) a întreprins un studiu în revista Psychology Today pentru a investiga atitudinea și sentimentele cititorilor față de bani, pentru a vedea
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
la nivel general și particular. Cu alte cuvinte, devine necesar să construim bazându-ne pe cunoaștere și pe inovație. Un răspuns european la provocările globalizării și ale evoluției tehnologice apare în 2000, prin Strategia de la Lisabona, care pune problema creșterii competitivității prin crearea Europei bazate pe cunoaștere; în particular, această nouă strategie urmărea să susțină scăderea șomajului, modernizarea economiei și întărirea coeziunii sociale<ref id=”2”> Pascal Fontaine, Europe in 12 lessons, Bruxelles, 2010, p. 79.</ref>. Implementarea strategiei a presupus
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Sintetizând doar prioritățile Seventh Framework Programme, se observă cum SBC a devenit în Europa un far călăuzitor în design-ul politicilor publice. Astfel, axele prioritare de cercetare se referă la creșterea economică, la ocuparea forței de muncă și la susținerea competitivității într-o societate bazată pe cunoaștere, la analiza trendurilor majore și a implicațiilor acestora, la consecințele și efectele pe care le presupune cunoașterea, alături de fenomene demografice precum migrația și îmbătrânirea populației ca fenomen generalizat<ref id=”3”>http://ec.europa
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pdf/NSDSp 60.pdf, p. 5. </ref>. Dintre acestea atrage atenția cel referitor la aplicarea SBC „prin dezvoltarea informației, a formării de tip lifelong, educație și acces la cultură și printr-un suport crescut pentru cercetare și inovare, ceea ce condiționează competitivitatea și prin urmare durabilitatea modelului economic și social”<ref id=”5”>National Sustainable Development Strategy 2010/2013, France, pp. 12-17.</ref>. Devine evidentă armonizarea obiectivelor naționale cu cele europene și sublinierea importanței educației și training-ului, precum și a cercetării și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin măsuri care să disocieze creșterea economică de impacte negative asupra mediului; egalitatea socială și coeziune prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului, diversității culturale, egalității de gen și combaterii discriminării de orice fel; prosperitatea economică prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității, cu scopul de a asigura standarde ridicate de trai și a ocupa forța de muncă în totalitate și la standarde de înaltă calitate; îndeplinirea responsabilităților internaționale la nivelul UE, prin promovarea instituțiilor democratice în interesul păcii, securității, libertății și a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
colaborarea (lucrul În echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
practic că vulnerabilitatea la factorii stresori se remarcă atât la persoane ce prezintă de personalitate, charismatice, pronunțate, cât și la cele ce înclinate a ceda mult mai ușor în fața presiunilor externe, ieșind în evidență o ambiție nemăsurată, nerăbdare, dorință de competitivitate sporită, implicare profesională majoră. Pentru a combate efectele negative ale stress-ului psihic, cel mai important ca impact asupra organismului uman, care afectează deopotrivă și managerii și angajații, I.B. Iamandescu<footnote Iamandescu, I.B. - Psihologie medicală, Ediția a II-a, Editura Infomedica
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
deschise capitalurilor străine, cea ce asigura un suport important activităților comerciale internaționale. Sistemul bancar pare a fi foarte puternic, iar în privința tarifelor preferențiale și a Clauzei națiunii cele mai favorizate, acestea au fost în mare parte reduse sau chiar eliminate. Competitivitatea firmelor ungurești este în strânsă legătura cu politica internă cât și cu cea externă a statului, Ungaria având un sistem de investiții liberal, condițiile pieței sunt inutil de anevoioase pentru adepții Clauzei națiunii cele mai favorizate. Acest fapt implică reducerea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
împărțită, în prezent, de Medvedev și Putin, schimbările survenite după alegerile din 2008 fiind mai degrabă unele de suprafață decât unele de substanță. „Medvedev, la urma urmelor, era un străin care a ajuns președinte, iar vederile sale (cu accente ale competitivității și conceptelor de soft power) au fost mult timp puse la îndoială printre membrii serviciului de inteligență și securitate”<footnote Jeffrey Mankoff, Russia foreign policy: the return of great power politics, Editura Rowman & Littlefield Publishers, Anglia, 2009, p. 14; footnote
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
for New Political, Economic, and Security System, Editura Westview Press, Boulder, 1996, p. 277; footnote> Emergența și tensionarea pieței economice globale sunt unele din dezvoltările majore ale timpului nostru, și problema securității se bazează pe stabilitate complexului de rețele, pe competitivitate și pe colaborare în cadrul acestei rețele.<footnote Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security: a new framework for analysis, Editura Lynne Rienner Publishers, Londra, 1998, p. 111; footnote> Securitate economică este un concept des folosit în literatura economică, deși
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
cu operativitate maximă și la nivel tehnic corespunzător, asigurarea unui timp minim de la lansarea comenzii până la lansarea în fabricație a produselor, respectiv omologarea și implementarea în modul cât mai rapid posibil a tehnologiilor corespunzătoare în procesul de producție. Prin urmare, competitivitatea industrială reclamă asigurarea unor valori cât mai apropiate de optim pentru parametrii de ieșire ai unui proces de prelucrare considerat, care, din punct de vedere tehnologic, înseamnă: • timp minim de lansare în fabricație; • productivitate crescută; • precizie ridicată, dimensională și de
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
fabricație, ca și stabilirea la nivele optime a parametrilor proceselor de fabricație, respectiv a regimurilor de lucru, prezintă implicații majore, de ordin cantitativ și calitativ, în obținerea unor economii însemnate de materie primă, energie și manoperă, asigurarea ritmicității, calității și competitivității produselor și, totodată, micșorarea costurilor de fabricație. Performanțele deosebite ale industriei constructoare de mașini, cerințele privind obținerea unor indici tehnico-economici superiori, au putut fi realizate prin ridicarea continuă a nivelului tehnic de cercetare, proiectare și execuție, concomitent cu îmbunătățirea metodelor
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
nivel social poate genera descoperiri științifice, curente artistice, invenții și programe sociale inovatoare. Din punct de vedere economic, creativitatea e evidențiată prin faptul că noile produse ori servicii înseamnă noi locuri de muncă, iar cerințele activităților în perpetuă schimbare cer competitivitate indivizilor, organizațiilor și societății. (R.J. Sternerg, T. I. Lubart, 2005, p.13) Termenul de creativitate, a fost introdus în psihologie de G. Allport, în 1938, în urma înțelegerii faptului că substratul psihic al creației presupune o dispoziție generală a personalității spre
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
bolilor și dăunătorilor din culturile agricole. În România însă, datorită sistemului de agricultură practicat, frecvența, intensitatea și extinderea atacurilor de boli și dăunători, a atins un prag atât de ridicat, încât controlul și combaterea lor este greu de realizat. În ceea ce privește competitivitatea, studii realizate de Comisia Europeană, au arătat, că agricultura românească poate deveni competitivă în puține domenii, așa cum este,, producția vegetală (în special porumb și oleaginoase), însă, privind nivelul dezvoltării actuale a agriculturii, se evidențiază și un alt mod de valorificare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]