7,605 matches
-
verbale, periclitând buna relaționare și comunicare Între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să Înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune interpretarea acestei etichete sub aspect relațional, comportamental, intelectual sau educațional, conducând la reacții fie de hiperprotecție sau milă, fie de respingere, dispreț, marginalizare și izolare față de elevul cu diferite tipuri de deficiență sau cu dificultăți de Învățare, care intră În categoria copiilor cu cerințe educaționale speciale. Iată
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cerințe speciale 1. Argumentele care stau la baza elaborării unui curriculum diferențiat și adaptat sunt: • respectarea dreptului fiecărui copil la instrucție și educație pe măsura potențialului și capacităților sale; • formarea la elevul cu cerințe speciale În educație a unui registru comportamental adecvat, care să permită adaptarea și integrarea sa socială, printr-o experiență comună de Învățare alături de elevii normali; • asigurarea legăturii cu faptele reale de viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
la școală joacă un rol Însemnat În progresul lor educațional). Majoritatea elevilor din această categorie vor Întâmpina dificultăți legate de abilitățile de citire, scriere și calcul sau de vorbire și limbaj, abilități sociale puțin dezvoltate, dificultăți de ordin emoțional și comportamental. Implicațiile asupra procesului de Învățare pot fi rezumate astfel: dificultăți În receptarea, Înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator, precum și În identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă În ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de organizare, capacitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Învățământul superior). Pentru ca integrarea școlară a elevilor cu dizabilități fizice să aibă succes, este esențială Înțelegerea de către educatori a nevoilor speciale ale fiecărui elev. Nu trebuie ignorat faptul că mulți elevi pot prezenta o combinație de disfuncții asociate cu tulburări comportamentale, de Învățare și/sau psihologice. Educatorii ar trebui să fie Întotdeauna conștienți de suprapunerea frecventă a implicațiilor medicale, sociale, psihologice și educaționale. Elevii cu dizabilități fizice prezintă abilități motrice fine și grosiere slab dezvoltate, care pot afecta scrisul, activitățile din cadrul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
naturii umane, a strategiilor de cunoaștere a personalității elevilor și o capacitate empatică deosebită, necesară Înțelegerii și acceptării celor din jur așa cum sunt ei În realitate, cu calitățile și defectele lor. Se pot distinge trei tipuri de dificultăți de ordin comportamental: - nivel scăzut: comportamentul neadecvat, Întâlnit de obicei În clasă, cum ar fi intervențiile inoportune, Întreruperea celorlalți etc.; - nivel mediu: comportamentul provocator, care poate fi Întâlnit și În clasă, dar și În afara ei, cum ar fi strigatul, cearta cu profesorii, intimidarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educație, alături de semenii săi, fără discriminare și fără bariere care ar putea limita artificial accesul la drepturile și obligațiile Înscrise În normele vieții comunitare. De reținut...tc "De reținut..." ...câteva strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări emoționale și comportamentale 1. Aceștia sunt obișnuiți: - să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți; - să nu aibă relații prea bune cu colegii lor; - cu relațiile negative stabilite cu adulții din jur. Specialiștii În domeniu oferă următoarele recomandări: - identificarea și valorificarea permanentă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Între patru ochi și fără o frecvență prea mare, care poate declanșa reacții/conduite opuse; - activitățile În grup să se desfășoare În situații diverse, cu sarcini care să solicite interacțiunea și colaborarea dintre membrii grupului; - elevii cu tulburări emoționale și comportamentale să fie incluși În grupe de lucru, să primească roluri/responsabilități clar explicate și să fie apreciați, valorizați și evidențiați În fața colegilor la fiecare reușită (oferirea permanentă de feedback pozitiv Îi motivează și Îi Încurajează pe viitor); - la selectarea/alegerea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
activitățile din clasă; altfel spus, este recomandat următorul ciclu: formulează - implementează - monitorizează - evaluează; acesta permite culegerea unor informații detaliate și identificarea progresului elevilor (uneori, În cel mai bun caz, ceea ce educatorii pot spera este să recunoască progresul elevului cu probleme comportamentale ca un proces lent, cu perioade de succes, dar și de regres). O altă recomandare, care poate fi utilă În activitățile didactice cu elevi care prezintă dificultăți comportamentale, constă În Înțelegerea comportamentului acestora din trei perspective care se succedă: - evenimentele
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
caz, ceea ce educatorii pot spera este să recunoască progresul elevului cu probleme comportamentale ca un proces lent, cu perioade de succes, dar și de regres). O altă recomandare, care poate fi utilă În activitățile didactice cu elevi care prezintă dificultăți comportamentale, constă În Înțelegerea comportamentului acestora din trei perspective care se succedă: - evenimentele anterioare - ce anume s-a Întâmplat Înainte de apariția comportamentului manifestat (spre exemplu, ce s-a Întâmplat În ora de dinainte, În familie, Înainte de a veni la școală, pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
școlare speciale; h) clase/școli postliceale speciale; i) centre de zi; j) centre de educație specială; k) centre de pedagogie curativă; l) grupe/clase de copii/elevi cu deficiențe senzoriale multiple (surdocecitate); m) școli de reeducare pentru elevii cu deficiențe comportamentale; n) școli/clase organizate În spitale, preventorii și penitenciare. ș...ț (3) În Învățământul special integrat pot funcționa: a) grupe de grădiniță specială În grădinițele de masă; b) clase speciale compacte integrate În școlile de masă; c) grupuri de elevi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
obiectele muncii (rezultatele cantitative și calitative, serviciile sociale de exempluă și are la bază o serie de motivații explicative pentru de ce?-ul unui astfel de comportament. Majoritatea definițiilor asupra motivației au la bază trei elemente esențiale ale fenomenului „motivare”: energizare comportamentală; direcționarea sau orientarea comportamentului; menținerea și susținerea comportamentului. Fiecare dintre aceste trei componente reprezintă un factor important în înțelegerea comportamentului uman la locul de muncă. Sintetizând, am putea prezenta cele trei elemente esențiale sub o formă ușor schimbată, dar mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
își pierde drepturile bănești acordate de stat dacă se depășește acest intervală; - pentru copilul cu handicap mental, un cămin pe termen scurt: „Noua familie”: 1. supraveghere și îngrijire de specialitate; 2. alimentație adecvată; 3. continuitate în tratamentul medical; 4. evaluare comportamentală; 5. activități ludice; 6. activități de socializare; 7. activități recuperatorii; 8. transport zilnic realizat cu microbuzul societății la un centru de zi pentru copii cu handicap mental; 9. vacanță la cabana societății din Munții Retezat. Serviciul descris, atât de necesar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
la domeniul economic, unde sigur că raționalitatea, calculul rece, sunt dominante. 4. Numeroase studii empirice converg însă cu datele oferite de practica istorică și cotidiană, infirmând contextualismul pur și raționalitatea exclusiv pragmatică. E greu de admis că putem explica constanța comportamentală a indivizilor și grupurilor fără existența unor principii orientative de viață (valori); și, de asemenea, a explica foarte ridicata consensualitate de gândire și comportament în cadrul multor culturi și subculturi. Pe de altă parte, nici viziunea „valorilor veșnice”, imuabile, general valabile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de conduită propriu-zise (comportamentul deschis). Uneori, mai ales la nivel de popularizare, comportamentul este tratat ca o componentă a atitudinii, dar, din cele prezentate anterior, diferența dintre ele apare ca fiind foarte evidentă. Cu atitudinea interferează puternic, în schimb, intenția comportamentală, care este tot un parametru intrinsec conștiinței. Referindu-ne mai direct și de o manieră sintetică la raportul valori-atitudini-opinii, putem afirma că cele trei componente descriu stări caracteristice care diferă între ele după gradul de generalitate, centralitate (profunzime) și stabilitate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
congruență între evaluările (opiniile) și comportamentul lor (teoria consonanței cognitive), atitudinile și opiniile pot apărea și ca o autojustificare (raționalizare) a acțiunilor întreprinse. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea - efectul. Dacă convergența ridicată dintre răspunsurile atitudinal-opinionale și cele comportamentale apare oarecum ca fiind ceva firesc și îmbucurător pentru sondajele de opinie, divergența dintre ele suscită mai mult interesul specialiștilor, dar nu numai. (Predictibilitatea sondajelor de opinie, în particular a celor preelectorale, este o temă de interes public majoră.) Se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
public majoră.) Se consideră că factorii răspunzători pentru lipsa de concordanță se concentrează în trei grupuri mari: 1. Factorii de metodologie se referă, în primul rând, la faptul că ar putea existaoatitudine - și, corespunzător, o opinie - adevărată, care determină reacții comportamentale specifice și relativ stabile în timp și transcontextuale, numai că instrumentele metodologice de depistare și măsurare a ei nu sunt suficient de valide (rafinate). Altfel spus, între opinia declarată nouă de către subiect, prin chestionar sau interviu, și atitudinea (opinia) lui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intenția ei), obiectul înspre care se îndreaptă acțiunea, contextul în care acțiunea are loc și timpul (momentul) efectuării ei. Cu cât investigațiile de tip atitudine-comportament respectă mai mult simetria dintre elementele menționate, cu atât corespondența dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale va fi mai ridicată. Succesul predictiv al sondajelor electorale se datorează și acestui lucru, pentru că în chestionar se cere intenția față de o acțiune precisă (votul), obiectul acțiunii (persoane sau partide), momentul votării și contextul (aici asimilabil cu felul alegerii și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care și le reamintesc și le pot exprima (ceea ce presupune și cât de bine sunt ele definite). Un grad mai mare de accesibilitate determină o mai mare acuratețe a răspunsurilor atitudinale și, de aici, o mai ridicată corespondență cu cele comportamentale. Importanța accesibilității în relația atitudine - comportament a fost dovedită printr-un studiu al lui Fazio și Williams (1986). Investigația a decurs în trei etape: a) Locuitorilor unui orășel din SUA li s-a cerut să-și exprime părerile în legătură cu cei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fost mult mai puternice la subiecți cu o accesibilitate atitudinală mai mare. 3. Factorii situaționali. Pornind de la rezultatele numeroaselor cercetări ce iau în considerare factori de personalitate (inclusiv atitudinile și opiniile individului) și parametrii situației, mulți autori insistă că predicțiile comportamentale pot fi făcute cu mai mare acuratețe prin cunoașterea situației decât prin cunoașterea diferențelor individuale de personalitate. Desigur, situația nu se impune individului în mod mecanic, influența ei fiind percepută și interpretată de acesta, dar elementele ei de obiectivitate nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atașamentul eului față de atitudinile prealabile ale subiectului, iar cealaltă, de importanța problemei în discuție, de implicațiile ei pentru persoana-țintă (Sears et al., 1991). La rândul lui, atașamentul se specifică în funcție de măsura în care atitudinea prealabilă a fost transpusă în acte comportamentale, dacă această atitudine e produsul unei expriențe directe sau e achiziționată prin învățare socială indirectă (observarea conduitelor altora, inducerea ei verbală de către instanțele socializatoare), dacă atașamentul față de respectiva atitudine a fost făcut public (față de prieteni, în familie etc. și, cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor atitudini, dar cele mai multe atitudini le achiziționăm și le transformăm în mod spontan. Psihologia socială spune că una dintre cauzele principale ale schimbării atitudinale în viața de zi cu zi este discrepanța ce apare între diferitele elemente cognitive, evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o posedă această distincție. În cazul întrebărilor factuale, informația privește elemente de comportament aleindivizilor anchetați, ale semenilor din jurul lor sau situații ce caracterizează viața subiecților sau a comunităților în cadrul cărora trăiesc. În principiu, toate aceste aspecte se materializează în fapte comportamentale sau situaționale și ar putea fi înregistrate prin metoda observației, dacă o asemenea investigare n-ar presupune eforturi extrem de mari. Câte seriale a urmărit omul în ultima săptămână la televizor, la ce oră s-a sculat în dimineața zilei respective
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și anume cea a universului cauzal-motivațional al aprecierilor, deciziilor și acțiunilor umane. Deși există un strat motivațional mai superficial și schimbător, putem vorbi și de o infrastructură motivațională mai solidă și mai stabilă, pe baza căreia se pot face predicții comportamentale și se pot deci estima schimbări în opțiunile oamenilor. Dacă, bunăoară, cunoaștem motivele pentru care indivizii simpatizează cu un partid sau cu o personalitate politică, putem anticipa mai bine ce alte partide ori personalități ar putea intra în aprecierea acestor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
indezirabile despre starea sau comportamentul individului; cât sunt de complete și de corecte variantele; semnificația întrebărilor deschise. b. Codarea comportamentului este tehnica prin care atât comportamentul intervievatorului, cât și cel al respondentului sunt clasificate într-un număr relativ mic decategorii comportamentale. Interesează, desigur, mai ales interacțiunea dintre operator și subiect. Se poate afla astfel cât de des este întrerupt intervievatorul, dacă el trebuie să repete sau să reformuleze întrebarea. Se deduc slăbiciuni ale elaborării chestionarului, iar pe această cale se realizează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de Psihologie Clinică și Psihoterapie la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, președintele Colegiului Psihologilor din România, Filiala Cluj, și psiholog principal în psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie. Este președinte al Asociației Române de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale din România și al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health ( HYPERLINK "http://www.psychotherapy.ro" http://www.psychotherapy.ro). Autorul este membru în asociații profesionale internaționale de profil, are numeroase premii și granturi internaționale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]