8,853 matches
-
ceriul Ce, praseodimul Pr, neodimul Nd, samariul Sm, promețiul Pm, europiul Eu, gadoliniul Gd, terbiul Tb, disprosiul (dysprosiul) Dy, holmiul Ho, erbiul Er, tuliul (tuliumul) Tm și yterbiul Yb. Aceste elemente chimice se aseamănă foarte mult în ce privește proprietățile fizico-chimice și comportarea generală, atât în stare elementară, cât și sub formă de compuși. Această asemănare se datorează configurației electronice particulare pe care acestea o au: Întrucât electronul distinctiv nu se plasează pe ultimul nivel energetic, nici pe penultimul, ci abia pe antepenultimul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
configurației electronice particulare pe care acestea o au: Întrucât electronul distinctiv nu se plasează pe ultimul nivel energetic, nici pe penultimul, ci abia pe antepenultimul, influența acestuia asupra proprietăților este extrem de mică. Prin urmare, se constată diferențe foarte mici de comportare între aceste metale. Din același motiv, se constată că de-a lungul seriei de lantanide, razele atomice și ionice scad regulat, cu câteva excepții. Din acest motiv, dimensiunile lor atomice sunt foarte apropiate, motiv pentru care compușii sunt izomorfi și
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
sa vizuală, linia înclinată din partea superioară trebuie privită ca o deviație de la sistemul spațial de referință. Dinamic, linia înclinată este resimțită ca o formă care se îndepărtează sau se apropie de acesta (figura 70). Acest lucru îl putem distinge în comportarea celor două verticale din pictura lui Kline. Bara din stânga se înclină către centrul de echilibru de la distanță, iar cea mai apăsătoare, din dreapta, pare a pătrunde printr-o izbitură în centru, căzând ca o stavilă și pivotând în jurul bazei sale de pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
afecțiuni incapacitante lovește în plin, după cum este bine știut, sistemul de comunicare umană, afectând nu doar limbajul receptiv și de expresie, ci și posibila evoluție afectivă și socială. Depistarea târzie a acestei afecțiuni conducând la apariția unor semen evidente în comportarea și dezvoltarea copilului, moment în care pierderile produse devin deja ireversibile, comparativ cu evoluția firească a unui copil normal. Tot domnul profesor evidenția faptul că acei copii care se nasc surzi , prezintă mult mai multe dificultăți în privința achiziționării limbajului și
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
și proiectarea activității colectivului de elevi. În calitate de profesionist reflexiv, dirigintele se manifestă ca un analist, expert, gânditor, specialist reflexiv ce analizează, studiază, compară, concretizează pentru a pătrunde în substratul fenomenelor psihopedagogice, a situațiilor, problemelor inedite din clasă, din viață și comportarea elevilor. Cultura dirigintelui este în concordanță cu actuala condiție umană, îi permite să conștientizeze importanța acestei specializări în educarea tinerei generații. Din acest punct de vedere, activitatea dirigintelui este una relevantă, deoarece cadrul didactic se află la intersecția elev - diriginte
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
140 mg Atenolol + 6-9 rinichi > 6,5 g Labetalol 3-4 ficat > 7 g Carvedilol 6-8 ficat Nebivolol. + 12-24 rinichi > 1 g + = efect prezent; = efect absent; ASI = acțiune simpatomimetică intrinsecă; T ½ = timp de Înjumătățire; DCI = denumirea comună internațională 99 Rapel fiziopatologic Comportarea farmacocinetică a blocantelor beta-adrenergice este dependentă În mare parte de solubilitatea În grăsimi. Beta-blocantele cu liposolubilitate ridicată (propranolol, alprenolol, metoprolol și oxprenolol) sunt metabolizate În proporție mai mare, Îndeosebi la nivelul ficatului. Compușii slab liposolubili (hidrosolubili) sunt puțin metabolizați, eliminându
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
unei situații apărute * de schimb de informații * de identificare a cauzelor unor probleme * de generare a ideilor și a soluțiilor - prin brainstorming * de soluționare a conflictelor Membrii unui grup pot avea în cadrul unei ședințe următoarele roluri: 1. propunătorul - are o comportare care avansează sugestii, noi propuneri sau căi de acțiune; 2. constructorul - aduce propuneri care se adaugă celor făcute de altcineva; 3. sustinătorul - face declarații directe de susținere a altei persoane sau a concepțiilor ei. 4. cel care dezaprobă - exprimă dezaprobarea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
răspuns în condiții similare. Iată de ce și în cazul unei rezolvări cu reușită a unui conflict trebuie neapărat să apreciem pozitiv atitudinea participanților în conflict. Din punct de vedere psihologic, întărirea este o trăire intensă la reacția evaluativă a rezultatului comportării. Din punct de vedere pedagogic, intarirea nu este altceva decat aprecierea pozitiva a unei atitudini din partea mediatorului sau a comportamentului participantilor în conflict. B.Bazele metodice ale evaluării în cadrul rezolvării conflictului : Evaluarea este compusă din trei procese parțiale: * acumularea datelor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și studiile teoretice, atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați sub formă de perle sunt cei pe bază de stiren-divinilbenzen ș29-31ț precum și cei pe bază de monomeri acrilici [32-40]. În ultimul timp, în literatura de specialitate au apărut studii privind comportarea specifică a polimerizării reticulante radicalice a monomerilor alilici ș41ț precum și referiri la proprietățile microstructurale ale rețelelor sintetizate (branșări, reticulări, gelifieri) [42, 43]. În scopul obținerii de adsorbanți pentru un număr mare de aplicații și răspunzând dorinței de diversificare a structurilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
ciclohexan sunt o masură a structurii interne a polimerilor reticulați. Perlele preparate au o stabilitate mecanică mare, ceea ce le conferă importante calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor reticulați pe bază de DAM aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6 cu ajutorul relatiei (8): (8) Mc este masa moleculară medie a polimerului
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
terțiare care permite obținerea de schimbători de anioni cu capacități de schimb puternic bazice, reacțiile de clorurare și aminare aplicate pe copolimeri de VT:DVB conduc la schimbători de anioni cu capacități de schimb slab bazice. O explicație a acestei comportări constă în realizarea reacției de clorurare nu numai la gruparea —CH3 aparțin=nd nucleului benzenic ci și la gruparea =CHde pe catena principală a lanțurilor polimerice. În timpul reacției de aminare unitățile structurale cu atomi de clor de pe lanțul macromolecular principal
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
pentru realizarea unor noi proprietăți constă în obtinerea de copolimeri cu diferite compoziții, prin modificarea naturii și respectiv a cantității relative a celor doi comonomeri în noul polimer. O altă posibilitate este introducerea grupelor cu funcționalitate chimică care modifică drastic comportarea polimerului. Grupele funcționale pendante pot servi atât pentru modificarea în mod direct a proprietăților polimerului, cât și ca loc de amplasare ulterioară a unor noi unități în molecula acestuia. Proprietăți fundamentale ca temperatura de tranziție sticloasă, cristalinitatea, punctul de topire
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
perle de dimensiuni cuprinse între 0,80 ÷ 0,12 mm. (figura 1) Utilizând diferite rapoarte molare de RPhMI și DVB, au fost preparate diverse serii de copolimeri. Tabelul 1 prezintă compoziția copolimerilor reticulați de tip poli(CPMI-co DVB) sintetizați. Din cauza comportării specifice a copolimerizării reticulante, reactivitatea efectivă a legăturilor pendante este diferită de reactivitatea lor chimică, ca urmare a corelărilor spațiale ce rezultă în urma ciclizărilor și a efectelor de excludere de volum. Copolimerizarea/reticularea dintre RPhMI cu DVB are loc conform
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
tipice pentru structura imidică) și 2970 cm -1 (bandă asociată secvențelor alifatice din legăturile nou formate). Existența grupării carboxilice a fost confirmată prin calcularea capacității de schimb ionic. Pentru proba 5, valoarea găsită a fost de 0,12 mechiv/ml. Comportarea termogravimetrică a copolimerilor reticulați a fost urmărită în intervalul de temperatură 0 9000C cu o viteză de încălzire de 9 0C/minut. Descompunerea termică a copolimerilor reticulați poli ( RPhMI co DVB) este un proces complex de degradare, însoțit de pierderi
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde de condițiile de sinteză, așa după cum rezultă și din tabelul 8. Comportarea termogravimetrică a poli(TMPTA —co-CPMI) a fost urmărită în intervalul de temperatură 0 — 900 0C cu o viteză de încălzire de 90C/minut. Curbele degradărilor termice care au loc la polimerii reticulați studiați (figura 9) prezintă trei stadii de descompunere
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
în condiții nestaționare. Descreșterea Ea este deasemeni cauzată de pierderea compușilor de degradare, formați prin ruperea grupărilor funcționale atașate catenei copolimere. Pentru copolimerii Co-3 și Co-4, curbele Ea — α au valori aproximativ constante cuprinse între 0,2 < α < 0,8, comportare care indică un mecanism de degradare 166 termică ce nu se schimbă prea mult în acest interval. Pentru cele mai complicate procese de degradare Ea variază neliniar funcție de α și reflectă modificarea mecanismului de reacție. Există o bună corelație între
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
copii, voluntari cu toți, se împart în patru grupe conduse de câte un îndrumător. Cu toate că fiecare grup se formează pentru o durată de 5 luni, îndrumătorii se schimbă o dată la 6 săptămâni și își exercită funcțiile conform unor norme de comportare diferite. Fiecare grup trăiește succesiv în trei tipuri de clămat. Climatul autoritar: îndrumătorul decide tot ce privește activitatea grupului. Tehnicile, etapele activității sunt dictate de el. Deciziile sunt luate pe măsură ce se impun, fără o vedere de ansamblu. Grupul nu știe
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Psihosociologii au inventat nenumărate șiretlicuri suplimentare: de exemplu, un “coechipier” deghizat în electrician intră în localul grupului în absența îndrumătorului și începe să critice producția clubului. Observatorii care se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea copiilor, mai ales când îndrumătorul nu e de față. Concluziile expuse de cei trei autori nu sunt urmările unor opinii apriorice. Nu se bazează decât pe experiență. Comportarea copiilor variază în mod spectacular în funcție de climatul în care se desfășoară experiențele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea copiilor, mai ales când îndrumătorul nu e de față. Concluziile expuse de cei trei autori nu sunt urmările unor opinii apriorice. Nu se bazează decât pe experiență. Comportarea copiilor variază în mod spectacular în funcție de climatul în care se desfășoară experiențele clubului.Ea are următoarele caracteristici: În cazul climatului autoritar grupurile sunt fie apatice, fie extreme de agresive.De fapt, apatia nu este decât corolarul unei agresivități care nu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cursul perioadelor de tranziție, o creștere vie a tensiunii când îndrumătorul părăsește camera, crize de furie împotriva obiectelor. De altfel, toți copiii declară că nu le place îndrumătorul autoritar și că-l preferă pe cel “democrat” Când climatul este “democratic”, comportarea se schimbă în mod radical. Nu se semnalează decât un număr foarte moderat de acțiuni agresive. Copii îl iubesc pe îndrumător: Era un tip simpatico, care lucra cu noi și gândea cu noi”-spun ei. Când îndrumătorul părăsește camera, copii continuă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
comun cu ceea ce se petrece în domeniul educației în familie. Mai întîi vârsta copiilor (educația nu începe la 10 ani), faptul că sunt în grup, reuniți pentru un timp dat, destul de scurt, și puși să înfrunte un îndrumător a cărui comportare este artificială, pentru că urmărește reguli exacte și care în plus sunt oarecum inconsistente, îndrumătorul este, ca să spunem așa, „neutru", el își privește grupul cu ochiul rece al experimentatorului, este amical la comandă, autoritar și rece cînd o cere experiența. In
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Aici conduitele sînt desigur reversibile în funcție de schimbarea îndrumătorului. Dar să ne închipuim că acești copii sînt sugari și că se scaldă în aceeași atmosferă douăzeci si patru de ore din douăzeci și patru. Putem să considerăm că în acest caz caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe, apoi trăsături de caracter. În plus, experiența pune în lumină aspectul oarecum “polidimensional” al comportării. Acești copii, supuși unui regim autoritar, păreau docil,moi, apatici. În ei doarme însă o forță nebănuită care își va găsi expresia
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
că se scaldă în aceeași atmosferă douăzeci si patru de ore din douăzeci și patru. Putem să considerăm că în acest caz caracteristicile de comportare vor deveni obișnuințe, apoi trăsături de caracter. În plus, experiența pune în lumină aspectul oarecum “polidimensional” al comportării. Acești copii, supuși unui regim autoritar, păreau docil,moi, apatici. În ei doarme însă o forță nebănuită care își va găsi expresia din momentul în care cel care exercită puterea de oprimare asupra lor se va întoarce cu spatele, sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
supuși unui regim autoritar, păreau docil,moi, apatici. În ei doarme însă o forță nebănuită care își va găsi expresia din momentul în care cel care exercită puterea de oprimare asupra lor se va întoarce cu spatele, sau în care comportarea lui se va schimba. Această experiență explică, de asemenea, eșecul părinților care, plini de bunăvoință, încearcă pe rînd diferite metode educative.În cursul experienței, în nici un moment dezordinea nu este mai mare decît în cazul schimbării climatului 1 , și totuși
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
moment dezordinea nu este mai mare decît în cazul schimbării climatului 1 , și totuși variațiile se desfășoară în cadrul grupurilor în condiții ideale : mutarea îndrumătorului 2 , atmosferă de seninătate, pentru că acesta nu era preocupat nici de reușita sarcinii, nici de îndreptarea comportării copiilor. Se poate imagina tulburarea profundă a copilului care-si vede părinții efectuînd una sau uneori mai multe bruște răsturnări în metodele lor educative, însoțite neapărat de un climat mai mult sau mai puțin angoasant, pentru că un reviriment de acest
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]