9,556 matches
-
1) Comandamentul Național al Jandarmeriei are în înzestrare armament, tehnica, muniție, echipament și aparatură specifică, necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege pentru autoapărare și protecția personalului, precum și a obiectivelor în care își desfășoară activitatea. Comandamentul Național al Jandarmeriei are în compunere structuri proprii, care realizează aprovizionarea cu materiale, transporturile logistice, asigurarea tehnică, medicală, sanitar-veterinara, financiară, cazarea efectivelor și adăpostirea animalelor. ... (2) În raport cu nevoile proprii, în cadrul Comandamentului Național al Jandarmeriei pot funcționa gospodării agrozootehnice sau societăți comerciale de producție, case de odihnă
LEGE nr. 116 din 5 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121020_a_122349]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 186 din 25 martie 2009. Articolul 4^8 (1) Comitetul sectorial este obligat să aducă la cunoștința tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în compunerea organului de conducere. ... (2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 4^2-4^7. ... (3) Tribunalul va menționa în registrul special prevăzut la art. 4^5 modificările din statut, precum și schimbările din compunerea organului de conducere
LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124867_a_126196]
-
orice schimbare în compunerea organului de conducere. ... (2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 4^2-4^7. ... (3) Tribunalul va menționa în registrul special prevăzut la art. 4^5 modificările din statut, precum și schimbările din compunerea organului de conducere al comitetului sectorial. ... ----------- Art. 4^8 a fost introdus în această formă de subpct. 1 al pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 268 din 7 iulie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 482 din 13
LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124867_a_126196]
-
1995. Articolul 4 După primirea solicitării de tranzit pe teritoriul României al unor eșaloane militare ale trupelor străine, Ministerul Apărării Naționale, prin structurile specializate din Statul Major General, analizează, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Externe, specificațiile cererii (natură, valoare, compunere, cantitate și mod de identificare a categoriilor de personal, tehnica-materiale, armament și muniție, graficul de trecere etc.); informează structurile specializate din Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor; aprobă și comunică părții solicitante aprobarea de trecere pe teritoriul României. Ministerul Apărării
ORDONANTA nr. 37 din 23 iulie 1999 privind tranzitul trupelor străine participante la Misiunea KFOR, pe teritoriul României, până la reluarea sesiunii parlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124909_a_126238]
-
de Control al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice, la solicitarea structurii specializate a Ministerului Apărării Naționale, analizează și elaborează, în regim de urgență, avizele asupra operațiunilor de import-export temporar pentru tehnică militară, armamentul, muniția și materialele speciale din compunerea eșaloanelor militare ale trupelor străine care tranzitează teritoriul României, pe care le comunica Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din Ministerul de Interne și Direcției Generale a Vămilor din Ministerul Finanțelor. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- p. Ministru de stat
ORDONANTA nr. 37 din 23 iulie 1999 privind tranzitul trupelor străine participante la Misiunea KFOR, pe teritoriul României, până la reluarea sesiunii parlamentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124909_a_126238]
-
ipoteza că literatură pentru copii pot scrie beneficiarii ei înzestrați cu talent literar, am aplicat baterii de teste în școli primare pentru selecția unui grup de zece elevi înzestrați. Utilizând o tehnică inovativă, rezultată din combinația tehnicii brainstorming și metoda compunerilor cu început dat, am demarat experimentul. Rezultatele au fost peste așteptări, finalizate cu un mic volum de povești. Un test de control - constând în evaluarea creațiilor grupului experimental, prin comparație cu literatură consacrată pentru copii și amintitele scrieri de circumstanță
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
scriiturii. Citea foarte mult, clasici, dar și romane "ușoare" (mai cu seamă în postcomunism) și ținea un jurnal (pasiune pe care, din câte știu, o menține). Ea mi-a recomandat cărțile copilăriei și m-a învățat cum să articulez primele compuneri. În preadolescență și în prima parte a acesteia, am fost fascinat de literatura documentară despre cel de-al Doilea Război Mondial. În liceu am citit filosofie, de-a valma, fără metodă, iar pe literatură am urmat recomandările extraordinarului profesor de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
distanțare de etalonul impus la școală, iar afectivitatea și încrederea din familie m-au sprijinit să îmi formez o personalitate destul de puternică, cu tendința de a prelua responsabilități, inițiative și dorință de afirmare. În clasa a V-a, la o compunere în limba franceză despre ce aș dori să devin în viață când voi fi mare, îmi amintesc că profesoara m-a corectat, pentru că spusesem: "Je voudrais devenir un grand homme", corecția ei fiind "une grande femme". M-am supus acestei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Consolidarea achizițiilor se face prin scriere, reluarea, diversificarea tematicii lingvistice și prin participare la dialog în grup. Se urmărește reconstituirea de cuvinte din litere izolate, constituirea de sintagme din cuvinte, utilizându-se exerciții variate cu materiale scrise pe cartoane, și compunerea unor mesaje, folosind ca alternativă softuri PC dedicate operării prin elemente audio-video verbale. Consolidarea limbajului trebuie să se regăsească în depriderea zilnică de comunicare a logopatului. (48, 166, 344) Metoda constrâgerii induse Se deosebire de tehnicile în care se mizează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
purtate de adepții acestei mișcări insigne politice extremiste, centuri cu ținte, părul coafat cu țepi, decolorat sau vopsit în diferite culori, cizme și geci de piele purtate pe timp de vară, blue-jeanși tăiați și decolorați susțin ideea că modul de compunere al vestimentației reprezenta nu numai o chestiune de stil, dar mai ales o "strategie" de protest împotriva valorilor și reprezentărilor grupului dominant sau împotriva prejudecăților morale și sociale. Și astfel de exemple ar putea continua: grupurile skinheads, grupurile hippie, grupurile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gimnaziu și liceu. 27. Analiza programelor, manualelor și a conținuturilor de gimnaziu și liceu din perspectivă diacronică 28. Probleme de teorie gramaticală. 29. Predarea gramaticii în școală. Privire diacronică. 30. Instruirea programată aplicată la disciplina limba și literatura română. 31. Compunerile în predarea limbii române. 32. Compunerile în predarea literaturii române 33. Rolul auxiliarelor (culegeri de exerciții, compendii etc. în predarea limbii române). Volume editate în sprijinul profesorilor. Rolul acestora. 34. Tipuri de educații formate prin orele de limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
manualelor și a conținuturilor de gimnaziu și liceu din perspectivă diacronică 28. Probleme de teorie gramaticală. 29. Predarea gramaticii în școală. Privire diacronică. 30. Instruirea programată aplicată la disciplina limba și literatura română. 31. Compunerile în predarea limbii române. 32. Compunerile în predarea literaturii române 33. Rolul auxiliarelor (culegeri de exerciții, compendii etc. în predarea limbii române). Volume editate în sprijinul profesorilor. Rolul acestora. 34. Tipuri de educații formate prin orele de limba și literatura română 35. Limba română. Perspective ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române în școală (ghid teoretico aplicativ), Iași, Ed. Polirom, 1999. 38. DUMITRU IVĂNUȘ, SILVIA PITIRICIU, DRAGOȘ-VLAD TOPALĂ, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și liceu, Limba Română, Nr. 2 (44), 1999, Anul IX, Chișinău. 39. MIRCEA MUNTEANU, Actualitatea compunerilor școlare, Editura Carmis, Pitești, 1999. 40. N., EFTENIE, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Editura Paralela 45, București, 2000. 41. ALINA PAMFIL, Didactica limbii și literaturii române (gimnaziu, pentru limbile minorităților naționale), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000. 42. CONSTANTIN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în această perioadă, respectiv la 1896, a avut loc o reformă școlară, care era o reformă structurală și de conținut, deoarece începând cu această dată limba română va fi studiată pe patru mari direcții autonome, dar și integrative: lectura, gramatica, compunerea și noțiuni generale de stilistică. Referindu-se la statutul disciplinei limba română în învățământul secundar, Fl. Ilioasa consemnează că „în școala noastră de pe la jumătatea veacului al XIX-lea, cu clasicismul ei greco-latin atotstăpînitor, limba română nu exista ca obiect de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în nota de subsol -, programă prezentată ad litteram, de fapt, și la sfârșitul lucrării. Materia este structurată pe următoarele „subîmpărțiri”. „a). citire, b) exerciții de vorbire; c) cunoștințe de gramatică și limbă; d) Teoria literară; e) Istoria literaturii și f). Compuneri” (Fl. Ilioasa, 1939: 9). Toate aceste compartimente ale disciplinei sînt discutate ca producând efecte sau competențe la nivelul elevului, așa cum vom vedea imediat mai jos. Această programă este considerată minimală de Fl. Ilioasa, întrucît, afirmă aceasta nu conține și repartiția
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care este „un mijloc de orientare și ordonare în varietatea creațiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cunoașterea operelor scriitorilor naționali și prin ei a „aspirațiunilor înalte ale neamului românesc” (Fl. Ilioasa, 1939: 10), iar „compunerile” deprind pe elev „a-și exprima stările proprii sufletești și experiența câștigată prin el însuși, unitar și rîndui ca fond corect, măsurat și ales ca formă” (Fl. Ilioasa, 1939: 10). V. Lectura ca proces oral în discutarea acestui aspect, pe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a ortografiei și punctuației. Notăm și faptul important că în legătură cu ortografia, Papadopol observa și pentru atunci „nesiguranța sistemelor ortografice” (Papadopol,1925: 57), problemă perpetuă a școlii românești. Predarea ortografiei nu este abordată teoretic de către Fl. Ilioasa, ci este subsumată predării compunerilor, unde sînt încadrate și dictările. în cadrul lămuririlor metodice, se face precizarea că: „fragmentul de lectură pe care îl dăm ca subiect de dictare în lecția ce urmează este ales cu scopul de a întări cunoștințele ortografice și de punctuație ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Papadopol (1925: 140-141). Fl. Ilioasa nu aduce în discuție fișa observativă a lui Papadopol, dar atunci când vorbește despre „cercetarea lucrărilor scrise”, el descrie secvența didactică în următorul mod: „un elev trece la catedră, aproape de profesor și-și citește tema sau compunerea în fața clasei. în același timp, profesorul urmărește textul observând greșelile de ortografie. La urmă, câțiva elevi fac o scurtă recenzie lucrării semnalând calitățile și lipsurile cu privire la fond și formă. încheierea rămâne pe seama profesorului, care insistă mai multa supra părților bune
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ocupa 1/8 din întinderea lucrării, apoi d. tratarea e. rezumatul f. concluziunea ultimele două constituind încheierea, care va ocupa 1/16 din economia lucrării. Fl. Ilioasa consideră la rândul său că s-a făcut o schimbare majoră în tratarea compunerilor care nu mai urmăresc să producă „versificatori” și nici „retori”. El expune principiile ordonării tipurilor de compuneri, de la simple la complexe, respectiv ”în clasele I-IV [...] copieri, dictări, reproduceri din memorie și libere, rezumate, puncte principale, narațiuni, descrieri, ce servesc
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
care va ocupa 1/16 din economia lucrării. Fl. Ilioasa consideră la rândul său că s-a făcut o schimbare majoră în tratarea compunerilor care nu mai urmăresc să producă „versificatori” și nici „retori”. El expune principiile ordonării tipurilor de compuneri, de la simple la complexe, respectiv ”în clasele I-IV [...] copieri, dictări, reproduceri din memorie și libere, rezumate, puncte principale, narațiuni, descrieri, ce servesc ca punte de trecere spre dizertațiile literare, morale și filosofice din cursul superior.” (Fl. Ilioasa, 1939: 11
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și libere, rezumate, puncte principale, narațiuni, descrieri, ce servesc ca punte de trecere spre dizertațiile literare, morale și filosofice din cursul superior.” (Fl. Ilioasa, 1939: 11). în lecțiile practice din partea a II-a a metodicii sale, el exemplifică realizarea unei compuneri libere, la clasa a III-a: O amintire frumoasă de vacanță. în lămuririle metodice premergătoare se găsesc indicații de metodă de la alegerea subiectului până la evaluare. Iată una dintre acestea: „când se pregătește planul unor asemenea compuneri, profesorul va interveni cât
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
el exemplifică realizarea unei compuneri libere, la clasa a III-a: O amintire frumoasă de vacanță. în lămuririle metodice premergătoare se găsesc indicații de metodă de la alegerea subiectului până la evaluare. Iată una dintre acestea: „când se pregătește planul unor asemenea compuneri, profesorul va interveni cât mai puțin cu putință spre a nu știrbi sau influența originalitatea de creație a elevului.” (Fl. Ilioasa, 1939: 49). Discutând despre compunerile la cursul superior, Fl. Ilioasa iterază la rândul său „noțiunile teoretice ale stilului oratori
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
alegerea subiectului până la evaluare. Iată una dintre acestea: „când se pregătește planul unor asemenea compuneri, profesorul va interveni cât mai puțin cu putință spre a nu știrbi sau influența originalitatea de creație a elevului.” (Fl. Ilioasa, 1939: 49). Discutând despre compunerile la cursul superior, Fl. Ilioasa iterază la rândul său „noțiunile teoretice ale stilului oratori”, prezentate într-o formă ușor diferită față de Papadopol: „subiectul, invențiune, (adunarea) materialului, planul (dispozițiune) și elocuțiunea (stilul).” (Fl. Ilioasa, 1939: 53). sînt făcute și precizări privind
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
speciei literare, caracterizarea unui curent literar, ș.a.m.d. III. - A p l i c a r e a 1. Recunoaștere de forme gramaticale, ori de genuri și specii literare nestudiate încă. 2. Creații personale: exemple gramaticale date de elevi, compuneri proprii. (Fl. Ilioasa, 1939: 30 31). XXVII. Evaluarea („Cercetarea”) Subiectul îi dă lui Papadopol posibilitatea să recomande metode valoroase de corectare și să critice toate metodele care nu i se par valoroase, argumentând opiniile sale. Paginile 111-114 sînt alocate acestui
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sale. Paginile 111-114 sînt alocate acestui subiect. Numită „cercetare” și de către Fl. Ilioasa, evaluarea este fragmentar tratată de acesta în legătură cu diverse aspecte. Iată de exemplu, cum este tratată aceasta în finalul părții a II-a a lucrării, cu referire la compuneri. „cercetarea se face după normele schițate la compunerile pentru cursul superior. Profesorul e obligat să corecteze de 3 ori pe an, acasă, lucrările scrise ale tuturor elevilor. în acest caz va însemna greșelile cu creion colorat, iar într-o oră
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]