7,702 matches
-
produse sau servicii educaționale în condițiile pe care acestea le consideră ca fiind cele mai favorizante. Unitățile școlare urmăresc să obțină o poziție cât mai bună pe piața educațională prin atragerea consumatorilor educaționali, dar și față de concurenții lor. Printre stategiile concurențiale practicate de către unitățile școlare se regăsesc: strategia efortului concentrat ce exprimă efortul acesteia pentru a stabili supremația asupra unei categorii de clientelă sau a unei regiuni geografice sau stategia elitei care se manifestă prin eforturile concentrate de a oferi pe
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
personale. Poziționarea serviciului educațional debutează prin identificarea acelor caracteristici cheie ale serviciului pe care consumatorii segmentului pieței țintă le apreciează ca fiind cele mai importante în momentul în care se gândesc la alegerea unui asemenea serviciu, urmată de alegerea strategiei concurențiale care îi asigură instituției respective un avantaj pe segmentul de piață educațională vizat. Caracteristicile cheie ale serviciului/produsului educațional sunt asociate în mintea consumatorului țintit cu o imagine reprezentativă, cu ajutorul căreia acesta poate să stabilească beneficiile aduse de serviciul în
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
profesională, să zic așa, este trăită la o mare presiune (ori tensiune). Performanța cere efort, consumă resurse, videază creierul. Competiția nu-i un fleac, un sport, o temă de simpozioane. Cine intră, cine rezistă, cine obține rezultate în orice domeniu concurențial, atunci când se deconectează o face mai repede, mai bine și complet scufundat în - cum să le spun? evenimente multi-media? capsule spațio-temporale terifiante? Filme „de groază“, jocuri de PC ori consolă, parcuri de distracție „tematice“, excursii organizate după un traseu și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
declara confuzia existentă în jurul obiectului, confuzie ce vine din incertitudinea conceptuală legată atît de comunicare, cît și de politică, ceea ce lasă un spațiu de manevră destul de larg în combinarea acestora. La aceasta se adaugă multidimensionalitatea comunicării politice și cîmpul teoretic concurențial, ambele punînd probleme suplimentare în articularea coerentă a celor două domenii. Să vedem, mai departe, care este arhitectura acestei articulații. *** Premisa principală este că noua disciplină, comunicarea politică, reprezintă un bricolaj de teorii, tehnici și practici. Prima parte a cărții
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
politică, reprezintă un bricolaj de teorii, tehnici și practici. Prima parte a cărții este dedicată teoriilor și tehnicilor, iar cea de a doua practicilor comunicării, corespunzătoare pozițiilor de putere. Perspectiva teoretică evoluează între incertitudinea obiectului de studiu și cîmpul teoretic concurențial, pluralist care ar putea servi drept fundament înțelegerii procesului de comunicare politică. În prima instanță, autorul încearcă să deceleze între moștenirea teoriilor comunicării și cea a științelor politice în hibridarea proaspetei discipline, distingînd, pe de o parte, abordarea care disociază
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
colectivă a deciziei. În sfîrșit, în modelul organizațional, există un amestec de informație nedesăvîrșită (și deci cu o raționalitate limitată) și de confruntare a definițiilor date situației pe care le-au produs interesele și rutina organizațiilor. II. Un cîmp teoretic concurențial Astăzi, comunicarea politică reprezintă un domeniu de cunoaștere în care se reflectă pe deplin concurența principalelor paradigme ale gîndirii politice și ale științelor sociale. Teoriile rivalizează în funcție de concepția lor asupra politicului, a comunicării, a relației și accentului pe care îl
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1972. TABLA DE MATERII Prefață: TEORII, TEHNICI ȘI PRACTICI ÎN COMUNICAREA POLITICĂ / 5 Introducere / 15 Partea I: TEORII ȘI TEHNICI ALE COMUNICĂRII POLITICE / 19 Capitolul I: Concepții teoretice contrastante / 21 I. Comunicarea politică: obiect incert / 21 II. Un cîmp teoretic concurențial / 32 Capitolul II: Tehnici în spațiul public / 45 I. Mediatizarea vieții politice / 46 II. Marketingul politic și sondajele de opinie / 54 III. Publicitatea politică / 63 Partea a II-a: PRACTICI DE COMUNICARE ȘI POZIȚII DE PUTERE/ 71 Capitolul I: Comunicarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
se bazează pe trei legi fundamentale: cea a stabilității posesiunii, cea a transferului prin consimțămînt și cea a îndeplinirii promisiunilor. Legate de proprietate sînt și problemele profitului și ale rezultatelor obținute minimalizate prin controlul centralizat și nesituarea pe o piață concurențială. Deoarece diferențele dintre indivizi nu sînt importante, nici ideea tratamentului individual nu este deloc importantă. Anulîndu-se ideile de proprietate, schimb, profit, individualism inerente oricărui proces civilizator -, a fost treptat înlăturată însăși ideea de civilizație, considerată ca nefiind neutră sau obiectivă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
izolarea persoanelor cu grad ridicat de periculozitate. Nu a dispărut din nici o țară civilizată. Dar numărul încarceraților se va reduce tot mai mult de la an la an, iar pușcăria va deveni o instituție custodială civilă, plasată pe o piață penală concurențială. Cu celule individuale, dotate decent, cu programe cultural-educative și sanitare a căror eficiență va trebui evaluată sistematic, cu un personal civil înalt calificat, închisorile următorilor ani nu ar mai trebui să amintească cu nimic de barbaria, necivilizarea și abuzurile existente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
realizarea unui sistem de asigurări sociale, dar opuneau libertatea individuală, ideii de centralizare, ca fiind singura autoritate recunoscută. Spre deosebire de aceștia, neoliberalii germani grupați în Școala de la Freiburg de sub conducerea lui Walter Eucken susțineau o ordine economică bazată pe o piață concurențială, dirijată de un stat puternic. Neoliberalismul european și-a definit principiile târziu, abia în anul 1938, cu ocazia colocviului Lippman. Admițând că doar mecanismul prețurilor funcționează pe piața liberă, că pozițiile de echilibru de pe piață sunt determinate de legile asupra
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Studiul acțiunilor economice din trei orașe mijlocii din vestul interior demonstrează că factorii decisivi ai implantării unei între-prinderi nu sunt cei pe care cred că-i stăpânesc aleșii locali. Poziționarea pe mari axe feroviare sau rutiere, dinamismul demografic și mediul concurențial cântăresc mult mai greu decât ajutoarele financiare propuse de municipalitate (mai ales atunci când se fac diferențe între propunerile unui oraș sau altul). Dacă mi se dă o uzină-cheie în mână, gratuit, la Lille sau la Nantes mărturisește un industriaș canadian
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Din perspectivă instituțională s-a impus: * revizuirea cadrului legislativ privind desfășurarea activităților de perfecționare din DPPD și CUI; * înființarea unei instituții specializate în acreditarea programelor de formare continuă (CNFP); * dezvoltarea unei "piețe educaționale a programelor de formare continuă" pe baze concurențiale și monitorizată de CNFP; * asigurarea mecanismelor de promovare a ofertei furnizorilor de formare continuă în rândul cadrelor didactice (ex. târguri de oferte). c) Elaborarea Metodologiei de acreditare a programelor de formare continuă care stipula faptul că programele se organizează în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
marketingul a apărut în domeniul economic, treptat s-a impus în toate sectoarele vieții sociale. Raportând strategiile de marketing la sistemul de învățământ, Ș. Iosifescu (2001, p. 170) consideră că promovarea acestora se datorează unor factori cum ar fi: * Relațiile concurențiale dintre școală mass-media agenți economici, sociali sau existente chiar la nivelul școlii între diferite filiere de formare, metodologice, teoretice etc.; * Descentralizarea sistemului de învățământ, școala fiind nevoită să se deschidă și să se adapteze provocărilor societății; * Modificarea culturii organizaționale a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în România. 2. Stimularea instituțiilor de învățământ superior în vederea dezvoltării unor programe de formare inițială și continuă a managerilor la nivelul studiilor postuniversitare, masterale, doctorale etc. 3. Dezvoltarea unei "piețe educaționale a programelor de formare managerială", bazată pe un sistem concurențial loial, prin intermediul căreia cadrele didactice aspirante să beneficieze de o ofertă diversificată din partea furnizorilor de formare. 4. Corelarea structurilor și a momentelor din cariera managerială cu standardele pentru managerii din învățământul preuniversitar și asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
T., Bennet, R., 1998, Human Resources Management, Pitman Publications. Greenberg, J., Baron, R., 1993, Behaviour in Organizations, Allyn & Bacon, Boston. Haag, D., 1981, Pour le droit a l'éducation: quelle gestion, UNESCO, Paris. Hamdouch, A., 1998, "Schimbarea organizațională și strategiile concurențiale ale firmelor", în A. Neculau, Psihosociologia schimbării, Editura Polirom, Iași. Handy, C., 1999, Understanding Organizations, Penguin Books, London. Hassenforder, J., 1976, Inovația în învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hatch, M. J., 1997, Organization Theory. Modern, Symbolic and Postmodern Perspectives
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
speciale ale psihologiei americane la începutul secolului al XX-lea Apariția și dezvoltarea psihologiei a cunoscut unele particularități proprii pe teritoriul SUA, devenită la începutul secolului al XX-lea una dintre cele mai puternice țări industrializate ale lumii, unde spiritul concurențial și diviziunea socială s-au adâncit considerabil. Era o țară care avea nevoie de psihologie, a cărei ideologie se împărțea între teologia tradițională scoțiană și cea modernă pusă în subordinea noii clase a burgheziei industriale. Noua generație a Americii avea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de inferioritate. Este vorba de importanța acordată mecanismelor compensatorii, unde un nivel superior de cultură poate compensa o inferioritate generată somatic. Adler analizează cu minuțiozitate inferioritatea reactivă convențională în acord cu care femeile sunt inferioare bărbaților, accentuată într-o societate concurențială ca a noastră. Un alt aspect pozitiv al psihanalizei adleriene se referă la faptul că individului i se dă oricând șansa să valorifice dotarea sa naturală, pentru ca prin compensare să-și învingă inferioritatea sa reactivă primară. 5.3.2. Psihanaliza
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și, nu în ultimul rând, de gradul de relevanță a unui instrument sau a altuia, prin raportare la situația de comunicare analizată. Limitele și deschiderile metodologice ale modelelor de analiză situațională impun conceperea lor în complementaritate și nu în regim concurențial. 4.3. Parametrii analizei hexadice Ca fapt de semnificare/resemnificare și de comunicare prin intermediul semnelor, publicistica eminesciană poate fi obiectul unei analize de tip situațional în măsura în care presupune un ansamblu de relații între jurnalist și publicul cititor, se derulează într-un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al infrastructurii de cercetaredezvoltare: decalajul dotărilor existente În laboratoarele din institute și universități (echipamente, aparatură), față de cerințele conforme standardelor actuale, se situează adesea Între 5 și 10 ani; • capacitatea redusă a unităților și instituțiilor CD de a face față regimului concurențial și condițiilor de piață lipsa unei pregătiri adecvate a managerilor din activitățile de cercetare, dezvoltarea insuficientă a activităților promoționale și de marketing • legătura Încă slabă dintre cercetare și economie și capacitatea relativ redusă de valorificare a rezultatelor cercetării: infrastructura și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
al infrastructurii de cercetaredezvoltare: decalajul dotărilor existente În laboratoarele din institute și universități (echipamente, aparatură), față de cerințele conforme standardelor actuale, se situează adesea Între 5 și 10 ani; • capacitatea redusă a unităților și instituțiilor CD de a face față regimului concurențial și condițiilor de piață lipsa unei pregătiri adecvate a managerilor din activitățile de cercetare, dezvoltarea insuficientă a activităților promoționale și de marketing • legătura Încă slabă dintre cercetare și economie și capacitatea relativ redusă de valorificare a rezultatelor cercetării: infrastructura și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
doar de 50 de ori, de câte ori se poate multiplica ființa umană? Suntem programați să funcționăm, ca specie, un anumit interval de timp? Care este acesta? Coabitarea într-un spațiu limitat a mai multor specii generează apariția unui habitat concurențial. Suntem angrenați în lupta interspecifică în fiecare zi. Și-a identificat omul cu adevărat dușmanii? Trebuie să ne preocupe unele aspecte legate de destinul speciei și nu trebuie să uităm exemplul dinozaurilor, care au dispărut ca specie acum câteva milioane
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
opinie. Corporațiile dezvoltă structuri impersonale, acordând prea puțin interes implicațiilor religioase ale activităților economice. Statele moderne nu se mai bazează pe legitimări religioase. Raritatea conflictelor religioase majore indică scăderea (lipsa) importanței religiei ca sursă de valori. Bombardamentul contemporan cu factori concurențiali puternici în manipularea vieții emoționale separă emoția de morală și comportament civic. Contemporanii agreează o manieră hedonistă de așezare în lume. Controlul emoțiilor devine problemă individuală în contextul acestei manipulări emoționale. Nemaiputându-și îndeplini, din toate aceste cauze, funcțiile latente
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
funcțională a organizației (resurse umane, cercetare dezvoltare, financiar contabil, marketing, producție) cu scopul de a se stabili care sunt tipurile de informații de care organizația are nevoie. Informațiile de interes pentru o organizație vizează: * persoanele cheie; * tehnologiile utilizate; * distribuitorii; * relațiile concurențiale; * structurarea costurilor (dacă se poate); * produsele substituibile; * investițiile realizate; * relațiile organizație cumpărător etc. În general, se poate vorbi de patru etape ce țin de prelucrarea informațiilor: * filtrarea informațiilor (operația de extragere a unei informații dintr-un set de informații). Aceasta
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
securitatea informațiilor. ( Definirea mediului extern Această etapă include specificarea mediului extern în care organizația își desfășoară activitatea. De asemenea, tot aici se definește și relația dintre acest mediu și organizație. Mediul extern, de obicei include: * condiții sociale și culturale; * mediul concurențial; * grupuri externe interesate; * mediul legislativ, financiar, politic etc. Este de asemenea foarte important ca amenințările/oportunitățile venite din exteriorul organizației să fie atent luate în considerare. ( Definirea mediului intern La fel ca la orice alt proces al organizației, este foarte
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]