2,985 matches
-
revoluție, se arată de un pesimism violent. Rosetti, adresîndu-se prietenului său Bataillard în noiembrie 1863, declară: "Pentru a-ți descrie viața mea în acești șase ani petrecuți aici, mi-ar trebui un volum de douăzeci de foi de impresii și condeiul lui Michelet sau Quinet, și poate încă mi-ar fi greu să te fac să înțelegi bine mărirea și decadența acestui popor și schimbările, tensiunile și peripețiile vieții noastre politice, luptele de natură diferită pe care le-am avut, pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lor va fi lentă, că toată voința de asimilare a Principatelor în cadrul dreptului european atrage riscul unei alunecări spre revoluție. Brătianu se explică pe larg în fața deputaților, în martie 1879: "Europa poate pretinde de la noi, printr-o singură trăsătură de condei, ca noi să rezolvăm problema? Noi am fost, încă din secolul XIII și pînă azi, avangarda Europei; noi am fost bulevardul Europei contra invaziilor asiatice din acea vreme. Statele europene s-au putut dezvolta în acest timp pentru că alții se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mă face să recunosc că francezii se-ndreaptă incontestabil înspre putere, că nu iubesc libertatea, că egalitatea e idolul lor. Or, între egalitate și despotism există legături secrete". Nu luați aceste cuvinte drept o simplă metaforă, o întorsătură poetică de condei fără nici o consecință. Se întrezărește aici secretul legăturii amintite, și nouă ne revine sarcina să-l dezvăluim în proză, pe larg. Sistemele politice dominate de partide guvernează prin discuții și controverse, tranșează dificultățile prin sufragiul frecvent. Dar cel puțin teoretic
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prețurile alimentelor"271. Și nu s-a întîmplat așa doar în interiorul Rusiei. Și în exterior a fost glorificat de poeți, scriitori și filosofi, care și-au împletit imnurile cu cele ale oamenilor politici. Nici Franța nu a fost lipsită de condeie care i-au declarat dragoste și admirație: "Cîte sute și sute de milioane de oameni, scria Andre Wurmser, nu împărtășesc aceeași dragoste lucidă pentru mareșalul Stalin!"272 În același an, Paul Eluard i-a dedicat un poem unde citim: Și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și domină parțial. Așadar, presa nu își creează publicul și influența în mod direct, ci prin intermediul bîrfelor pe care le stimulează și le folosește, făcînd din ele propriile-i cutii de rezonanță. Sau cum spunea și Tarde: "E suficient un condei pentru a pune în mișcare milioane de limbi"293. În acțiunea mijloacelor de comunicare de masă ar exista așadar două etape. Una este orientată dinspre presă înspre cercurile restrînse, înspre grupurile elementare de "cozeur". Cealaltă acționează în interiorul acestor grupuri, în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un moment sau altul al existenței sale? metamorfozează o situație tensionată, tragică chiar, în situație comică. Bufonul înșeală cenzura. Pe un ton glumeț, el proferează adevăruri pe care curtenii nu îndrăznesc nici măcar să le murmure. Dintr-o trăsătură crudă de condei, uneori rizibilă, caricatura reproduce o idee sau un personaj de care nimeni nu și-ar putea bate altminteri joc. "Omul care rîde este puternic printre cei puternici", subliniază Sartre vorbind despre personajul Garcon, un clovn inventat și adus la viață
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alta care așa ceva nu cunoaște. Prima este mintea Înnăscută («Înclinație naturală», «minte instinctuală»), care-i face pe oameni inteligenți; aceasta este o putere naturală, care-ți aduce În gând hotărâri Înțelepte și capacitatea de bună judecată; stăpânul ei are un condei iscusit până la maturitate și bătrânețe. A doua e mintea educată («mintea experimentală»), care e crescută prin multe Încercări și Întâmplări. Pe ea o au În vedere cei ce spun că bătrânii au mintea perfectă și Învățătura completă, că un om
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
această întîmplare, căreia tu îi spui iubire, te condamnă. El 1: Da, cred... Morala, de fapt, îi condamnă pe oameni nu pentru că fac greșeli, ci pentru că nu le fac pe ascuns. Ea 2: Ești extraordinar! Pe toate le aduci din condei! Și morala, și religia, și filosofia, și cibernetica! Le pui la treabă, le ceri acte legale care să-ți justifice comportarea, infidelitatea asta strigătoare la cer. El 1: Ascultă-mă... eu... Ea 2: Ia stai puțin! Uite, în clipa asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
popor" iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
i-ar folosi la nimic... Bine, mama, hai s-o luăm de la capăt; înainte nu erau șomeri pentru că erau șomeri, era mai bine pentru că nu era bine și era disciplină pentru că era haos... Marieta: Lasă, lasă, că la întors din condei te pricepi, n-am ce spune... mă sucești, mă-nvîrtești... Octav: Bine, hai s-o luăm mai simplu! a) Binele de-atunci e mai mare decît răul de-acum? b) Răul de-atunci e mai mic decît binele de-acum? Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
popor", iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere, iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu' gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
însă treptat trece în dramă, și se realizează deseori din contrapunct, din autoironie, din jocuri de cuvinte și alternează mereu cu tragicul. Gheorghe Popescu este, în primul rînd, un text care denotă o scriitură de forță, care denotă în dincolo de condei un gînditor sensibil, uneori aforistic. Constantin Popa a dat dovadă din nou că nu este un simplu talent de scenă, dar și un rafinat al literaturii. Ioana Petcu Personajele: gheorghe popescu 001 gheorghe popescu 002 gheorghe popescu 003 gheorghe popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că o rotiță din asta știe că se-nvîrte, că e conștientă, ca să zic așa, că funcționează și că trage după ea și alte rotițe... adică toată mașinăria? Gh. P. unu: Hm, nu-i rău cum ai tras-o, binișor..., din condei..., dar oare chiar așa să fie? Gh. P. doi: Da cum e? Gh. P. unu: Păi, mai întîi, rotițele alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul tău nu-l face bisturiu!/ Ci nici nu-l face peană, nici scalpel,/ Când fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii: astfel, nu creatorul modelează arta după perfecțiunea naturii, ci râul sculptor pare un herculean
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
două... mai ales un om cu o familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Fănică și Zoe sunt aici... (merge la ușa din dreapta și bate cu discreție.) Nimeni! (asemenea în stânga.) Nimeni! (vrea să plece prin fund și ca și când și-ar aduce aminte de ceva.) A! Era să uit! (șade la masa de scris, ia condei și hârtie și scrie, citind.) "Dragă Fănică, te-am căutat! Mă întorc peste o jumătate de ceas. Trebuie să ne vedem înainte de întrunire. Așteaptă-mă negreșit; nu ieși: ai puțintică răbdare... Trahanache..." (pune scrisoarea la vedere pe masă.) Acuma să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
noianul veșniciei și s-au mistuit; unde, unde-l voi putea afla astăzi?”, se întreba Asachi, într-un articol pe această temă3), fără a se lăsa copleșit, căci conștiința efemerității determină apelul la înțelepciune. Trebuie de subliniat însă că, sub condeiul bătrînului scriitor, din noțiune de chimie, atomul devine noțiune de filozofie și morală 4). Tînărul Eminescu valorizează, de asemenea, în chip moralizator cuvîntul „atom”: „în veci aceleași doruri [spune el în penultima strofă din „împărat și proletar”] mascate cu altă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cuvîntului înțelesul de „precauție”, de „timiditate indusă de teama de boală”. Și, într-o altă împrejurare, pe cel de „posibilitate de îngrijire”. întrebat de Mircea Damian (la care, în treacăt fie spus, chestiunea a revenit de mai multe ori sub condeiul său), la o anchetă a „Vremii”, „Credeți că scriitorul trebuie să mănînce de două ori pe zi?”, poetul a răspuns: „Cred că cel puțin atunci cînd creează,- scriitorul ar trebui să mănînce... și să aibă o higienă...”18) Adică să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era palatul unuia dintre aceștia. în fine, după război, „miliardar” părea mai puțin abstract ca înainte; un fel de nouă dimensiune, atît în tranzacții, cît și în evaluările de altă natură. De aceea nu-i surprinzător că se întîlnește sub condeiul a diverși publiciști și scriitori. Cineva, de pildă, probabil și sub influența bibliografiei străine, unde era frecvent, îl întrebuințează într-un amplu eseu antirăzboinic, referitor la enormele pierderi umane și distrugeri materiale produse în timpul marelui conflict mondial abia încheiat.3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la ale sale, adică recunoaște că are unele zile slabe, seci, inutile. Indiscutabil, formula „versuri fără de talent” denotă modestie, nemulțumire de sine, poate chiar o remușcare pentru timpul pierdut. Spre deosebire de cei care au impresia că tot ce le iese din condei e bun, el își dă seama de ratările sale. După ce criterii distinge acele versuri? Cred că după „sunet”, „greutate” și „căldură”. „Versurile cu talent” vin, parcă, de departe („e depărtat izvorul”, vorba altui scriitor), au o măreție a profunzimii și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e, pentru el, o formă de prizonierat, dezagreabilă. Lui Bacovia nu-i place, însă, nici scrisul ca profesiune liberă. Cînd se referă la el, în poezia sa, o face, aproape de fiecare dată, fără plăcere: „în van peste foi, singur, un condei/ Frec” („Monosilab de toamnă”), „Voi scrie un vers cînd voi fi liniștit”(„Destul”), „Dacă nu-i cu cine vorbi,/ Se scrie” („Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sadoveanu, în povestirile și nuvelele din prima etapă a creației sale, și la Galaction 5). Pentru toți aceștia și pentru cititorii lor (ceea ce nu mai e cazul cu noi), „plumb”, venea încărcat cu reprezentarea folosirilor sale tradiționale: „tăblițe de plumb”, „condei de plumb”, „gloanțe de plumb” (fabricate în „turnătorii de plumb”), „lingurițe de plumb”, „bice cu plumb” („bici plumbuit”), „verigi de plumb”, „lanțuri de plumb”, „balamale de plumb”, „șei cu plumb” (pentru echilibrarea greutății jockeilor în concursurile hipice)6), „corzi cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au știut unde să-l caute și ce să aleagă, bun pentru publicul larg, din el: evocările și articolele sale, care, selectate, meritau să revadă lumina tiparului într-o antologie. Profesorul nu numai că avea gust literar, dar avea și condei de scriitor. Iată secvențele de mai jos despre slăbiciunile și drama lui Panait Cerna: Era un mare admirator al femeilor. Mai rar îndrăgostit ca el. A iubit în zece ani cît alții în zece vieți! Dedica poezii unor persoane abia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]