3,668 matches
-
la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar nici
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări pot fi de intensitate diferită și se pot întinde pe diferite perioade de timp, plecând de la forme relativ simple - ceartă, neînțelegeri, contraziceri, refuzul unor obligații familiale - la forme complexe - abuz fizic, abandon familial. Modul de relaționare intraconjugală diferă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
perioade de timp, plecând de la forme relativ simple - ceartă, neînțelegeri, contraziceri, refuzul unor obligații familiale - la forme complexe - abuz fizic, abandon familial. Modul de relaționare intraconjugală diferă de la un cuplu la altul, ceea ce nu a împiedicat o clasificare a cuplurilor conflictuale. Situațiile conflictuale crează o situație-stimul cu efecte puternice asupra personalității copilului, în funcție de acest criteriu Cuber, J. F., și Haroff, P. (1965) în studiul "The significant Americans: A study of sexual behavior among the affluent", diferențiază cinci tipuri de cupluri conflictuale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
timp, plecând de la forme relativ simple - ceartă, neînțelegeri, contraziceri, refuzul unor obligații familiale - la forme complexe - abuz fizic, abandon familial. Modul de relaționare intraconjugală diferă de la un cuplu la altul, ceea ce nu a împiedicat o clasificare a cuplurilor conflictuale. Situațiile conflictuale crează o situație-stimul cu efecte puternice asupra personalității copilului, în funcție de acest criteriu Cuber, J. F., și Haroff, P. (1965) în studiul "The significant Americans: A study of sexual behavior among the affluent", diferențiază cinci tipuri de cupluri conflictuale: Căsnicia celor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conflictuale. Situațiile conflictuale crează o situație-stimul cu efecte puternice asupra personalității copilului, în funcție de acest criteriu Cuber, J. F., și Haroff, P. (1965) în studiul "The significant Americans: A study of sexual behavior among the affluent", diferențiază cinci tipuri de cupluri conflictuale: Căsnicia celor obișnuiți cu conflictele se caracterizează prin frecvența conflictelor, rareori ascunse copiilor, dar neexteriorizate altor persoane. Copii crescuți într-un astfel de mediu devin violenți, violența manifestându-se atât verbal - necunoscând o altă formă de susținere a punctului de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
decât în celelalte tipuri de căsnicii și în care nu se pierd sentimentele de unitate și vitalitate din relația lor. În fiecare din aceste cazuri, copiii, receptează și trăiesc intens fiecare eveniment desfășurat în familia lor. Efectul principal al relațiilor conflictuale din cadrul familiei îl constituie devalorizarea modelului parental și pierderea posibilității cu identificarea cu acest model. Nu de puține ori copiii care resimt puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
receptează și trăiesc intens fiecare eveniment desfășurat în familia lor. Efectul principal al relațiilor conflictuale din cadrul familiei îl constituie devalorizarea modelului parental și pierderea posibilității cu identificarea cu acest model. Nu de puține ori copiii care resimt puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi antisocial. Din cadrul lotului studiat de Dragomirescu, V., (1976) 62% din minori provin din familii conflictuale și, procentul crește la 72% când stările conflictuale sunt asociate cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
model. Nu de puține ori copiii care resimt puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi antisocial. Din cadrul lotului studiat de Dragomirescu, V., (1976) 62% din minori provin din familii conflictuale și, procentul crește la 72% când stările conflictuale sunt asociate cu consumul de alcool (în 43,9% dintre cazuri tatăl consumă zilnic alcool, în 23,6% dintre cazuri, tatăl consumă alcool ocazional). Climatul familial hiperautoritar Severitatea excesivă, cu interdicții asociate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
puternic influențele climatului conflictual, fug de acasă și caută să găsescă un grup de apartenență, care poate fi antisocial. Din cadrul lotului studiat de Dragomirescu, V., (1976) 62% din minori provin din familii conflictuale și, procentul crește la 72% când stările conflictuale sunt asociate cu consumul de alcool (în 43,9% dintre cazuri tatăl consumă zilnic alcool, în 23,6% dintre cazuri, tatăl consumă alcool ocazional). Climatul familial hiperautoritar Severitatea excesivă, cu interdicții asociate cu brutalitate, cu comenzi ferme pline de amenințări
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alte stări emoționale persistente: dorințele. Acestea sunt stări emoționale la care obiectul emoției nu este prezent și care pot fi generatoare de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este un factor psihic care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fi identificată relativ ușor, prin estimarea unor factori semnificativi, cum ar fi combinarea agresivității cu eșecul școlar și vârsta cronologică mai ridicată a elevului în raport cu cea a colegilor de clasă. La aceste elemente ce vizează elevul, dacă se adaugă familia conflictuală sau dezorganizată, sărăcia și promiscuitatea, obținem indicii de certitudine în privința traseului delictogen al copilului. În astfel de situații, școala este lipsită de mijloace, cazul trebuind a fi preluat de structurile de asistență socială. Figura 6: Relația între statutul economic și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1995) Relații pozitive cu adulții (Jessor și colab., 1995) Credințe și practici morale și religioase (Lane și colab., 2001) Abilități de relaționare socială (Hawkins, Catalano și Miller, 1992, Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Familie Mediul familial dezorganizat (NIDA, 1997) Familii conflictuale (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Lane și colab., 2001) Lipsa relațiilor familiale, atașament scăzut, lipsa suportului în familie (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; NIDA, 1997, Marsh, 1996; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Model familial de consum (părinți sau alți membri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
elevilor și al cadrelor didactice este mai mare, cu atât climatul este mai rece) și compoziția umană a școlii (vârstă, sex, pregătire profesională; în școlile în care există diferențe importante în privința pregătirii profesionale, de exemplu, pot apărea mai frecvent stări conflictuale). - Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. - Factori socio - afectivi și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
colectivului școlii, coleg. Pentru aceasta, el trebuie să aibă conștiința misiunii sale, are obligația de a observa și a evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudini de a organiza și regiza procesul de instruire. Adesea, profesorul se găsește în situații conflictuale (părinții solicită adesea o atenție specială copiilor lor; transmiterea cunoștințelor de specialitate și calitatea de educator a profesorului: unii sunt preocupați pentru transmiterea de cunoștințe, alții sunt preocupați de a forma). Coordonatorii Enciclopediei Internaționale a Educației (The International Encyclopedia of
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
exclude tratarea ei unilaterală, doar în sens exclusiv biologic sau psihologic, între maturizarea organică și cea psihosocială existând un raport de interdependență. Mai mult, ritmurile dezvoltării organice și psihologice sunt inegale, între aceste fenomene putând interveni disproporții, decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socioeconomic și socio-cultural, dar mai ales socioeducativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
calificați în școli profesionale, cu specific de electricitate, strungărie fină, blănărie, agricultură, funcționari cu studii medii, studenți la diferite facultăți, cu studii superioare terminate (tabel 18). În colaborare cu grădinița, școala și familia, ei au fost ajutați să depășească dificultățile conflictuale determinate de defect și să se încadreze în procesul instructiv-educațional alături de copiii normali. Anchetele psiho-sociale efectuate în mediul familial și școlar au dezvăluit și unele aspecte ale manifestării personalității într-un domeniu sau altul, precum și evidențierea aptitudinilor cu multiple sensuri
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
natural și indisponsabil formării vocii, devine patologică în insuficiența velară specifică despicăturilor congenitale și afectează pronunția monomorf sau polimorf, sub influența unor factori psihoindividuali și sociali. Defectele fizionomice și vorbirea rhinolalică tulbură adaptarea la viața normală, prin crearea unor situații conflictuale, dezechilibru emoțional și complexe de inferioritate cu reale implicații în eficiența competitivă a individului în activitate. Pentru recuperarea bio-psiho-socială a copiilor handicapați prin defecte congenitale labio-maxilo-palatine, al căror procent este în creștere, instaurarea unui tratament de specialitate este obligatoriu. Terapia
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
puține. Iar în principal acestea au pătruns în cultura medievală prin intermediul influențelor arabe. Cea de-a doua întâlnire fundamentală între cele două civilizații a fost ocazionată de Cruciade. Acestea pun în comun elita războinică europeană cu civilizația arabă. Dincolo de situațiile conflictuale s-au transmis și secvențe de imagini specifice credințelor oculte ale Orientului apropiat. În aceste perioade s-au format ordinele cavalerești cum ar fi Ordinul Ioaniților (din 1118), cel al Templierilor (1118) sau al Teutonilor (1190). Acestea, dincolo de sarcinile militare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adus cu ei și o parte din aceste tradiții pe care le respectau în orient și, de aici, o suprapunere de imagine specifică celor două culturi. Astfel chiar dacă întâlnirile dintre cele două civilizații au fost în mod principal de ordin conflictual, s-au realizat și schimburi de imagini dintre cele mai profunde. Aceste imagini venite din Orient aveau o latură de noutate și originalitate determinând o expansiune a imaginarului rațional, conducându-l spre partea sa pulsională. Întâlnirea determinantă este cea dintre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din zonă. Tot în această perioadă engleză atinge perioada sa de glorie prin piesele lui Shakespeare. Și tot aici nu trebuie uitați nici scriitori ca Ben Johnson sau Milton. Totuși forma relativ liberală de conducere a Angliei a determinat stări conflictuale și lupte pentru putere. Una dintre cele mai cunoscute este cea dintre Contele de Essex și Robert Cecil, luptă care l-a marcat și pe filosoful Francis Bacon. Contele de Essex era, în jurul anului 1590, favoritul reginei Elisabeta, după ce avusese
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu au fost acceptate și credincioșii au fost marginalizați și oprimați și de către luterani. La fel au stat lucrurile și în Anglia unde puritanii 26 au fost izolați din punct de vedere politic începând cu perioada elisabetană. În cadrul acestor situații conflictuale continue între diverse forme ale creștinismului s-a desfășurat ca formă a cenzurii complete războiul de 30 de ani. Spațiul de desfășurare a războiului a fost cel German, acolo unde anumite teritorii își schimbă structura religioasă convenită și unde teritoriile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
regional, atrage după sine întreaga Europă Occidentală. În acest conflict este implicată și Anglia ca susținător teoretic al protestanților mai ales că electorul paltin era ginerele lui James I. Însă datorită neintervenției acestuia Frederick se retrage în Olanda. Deoarece situația conflictuală nu a avut doar substrat religios și de imagine ci și teritorial, țările nordice Danemarca și Suedia se implică în conflict. În acest conflict Danemarca este învinsă și ca urmare a tratatului de la Lubeck pierde o parte din teritorii și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
opera lui Bruno reprezintă sinteza întregii perioade renascentiste. Arderea sa pe rug în februarie 1600 arată că biserica nu acceptase imaginarul Renașterii și lupta cu toate armele disponibile în scopul cenzurii acestuia. Pentru că realizează această sinteză el simbolizează și starea conflictuală specifică Renașterii. După ce a fost bănuit de erezie în 1566, Bruno 175 intră într-un conflict cu Biserica Catolică, dar cu toate acestea rămâne în sânul ei până în 1576, când i se descoperă lucrările lui Erasmus cu adnotările realizate în timpul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rezumă concluziile acțiunii, anumite idei sau se enunță evoluția viitoare a personajelor. Structura compozițională: expoziția, conflictul sau intriga, subiectul sau desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul; (!!) eventual și una -sau amândouă diviziunile formale, care sunt și compoziționale: prologul, epilogul. - conflictul, dialogul conflictual, este evolutiv; sau doar rezultatul unui conflict anterior, care duce spre alt conflict; între personaje care își dispută pe scenă idei, opinii; se caracterizează prin intensitate, concentrare, dramatism; (!!) lipsa detalilor, a verigilor intermediare, etc., fac ciocnirea mai intensă; - conflictul scoate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
altele cu circulație mai restrânsă; - se caracterizează printr-o amplă desfășurare epică; - narațiunea este rectilinie; rămâne schematică și redusă la dimensiunile cele mai mici ale unei antiteze; narațiunea fixează un singur moment (rareori 2 sau 3); - momentul este memorabil, dramatic, conflictual, o situație limită; - orice tulburare a ordinii morale este înlăturată; - nu există gratitudine; totul se face cu un scop; ae deci o teleologie, tendențiozitate; - îndeplinește un rol moral; - are și o morală (!! dar nu în genul fabulei); una implicită, dedusă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]