3,537 matches
-
întredeschid o ușă către o altă dimensiune a frumosului și ne invită să o descoperim. Depinde numai de noi să pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun personaj mai hâtru, să contemplăm natura zglobie, ea însăși personaj, să recompunem povești imaginate doar de geniul naiv, să ciocnim un pahar la numeroasele birturi deschise peste tot în această lume aparte, să descifrăm caractere puternice, bine conturate, care te fac să te apleci mai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
constituie, în sfârșit, o realitate și o imagine tangibilă. Elementară sau nu, este probabil forma noastră cea mai directă, mai autentică și mai intens trăită de integrare în Europa. Multă vreme interzisă, inaccesibilă, profund mitizată. În catalogul Europelor noastre românești (contemplate cu nostalgie) înscriem încă o poziție. Nu mai puțin importantă, dar pe alte planuri, deși toate ideile și comportamentele românești, umane în general, sunt și în acest caz interdependente și convergente. Se vorbește în mod curent și de un anume
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
numai atunci vei înțelege ce este și cât prețuiește Religia Creștină. Când cineva vrea să-și dea seama ce este pictura, sculptura sau arhitectura, nu privește la cârpaci sau amatori, ci caută să vadă tablourile lui Rafael, Rubens, Rembrand, Grigorescu; contemplează statuile lui Fidias sau Michelangello; vizitează Sfânta Sofia, Sfânul Petru sau catedrale din Koln sau Milano; observă viața unui bun creștin, sau citește viața unui sfânt sau martir, ca Sfântul Gheorghe, Ignatie, Dimitrie, ori a unui mare dascăl al Bisericii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
întredeschid o ușă către o altă dimensiune a frumosului și ne invită să o descoperim. Depinde numai de noi să pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun personaj mai hâtru, să contemplăm natura zglobie, ea însăși personaj, să recompunem povești imaginate doar de geniul naiv, să ciocnim un pahar la numeroasele birturi deschise peste tot în această lume aparte, să descifrăm caractere puternice, bine conturate, care te fac să te apleci mai
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
al romanului, Iza. Scopul ultim este ,,slobozirea din gândul rău"64 al Celuilalt. Eliberarea spirituală este excelent descrisă de Aurel Brumă. Ea ne solicită inițiatică forță mentală de a sta ,,mână în mână sub strașina durerii..."65 și de a contempla ,,..flacăra propriilor gânduri topind cositorul..." 66. Un alt simbol profesionist descris în roman este mașina, ,,un șlep vămuit de roți, sictir metalic cu damfuri muzeale... (o altă memorabilă descriere literară a lui Aurel Brumă)"67. Ea nu o duce pe
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
inscripția arcuita SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICA EPONIMA / CUCUTENI / ROMÂNIA / 1884- 1984. Suntem convinși că cei care vor contemplă această parte a medaliei vor observa că, văzută în ansamblu, ea are forma unei cruci nimbate. Precizam că inscripția arcuita de sus arată că medalia este realizată de Secțiunea ieșeana a Societății Numismatice Române, în colaborare cu Primăria comunei Cucuteni
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
alte resturi de zidiri din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat de clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore Ț. Popa”. Îl putem contemplă, împreună cu portalul, pe aversul unei bijuterii medalistice inițiată în anul 2004 de rectorul de atunci, prof. univ. dr. Vasile Burlui, la împlinirea a 125 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT MEDICAL IEȘEAN / 1879-2004, după cum se poate citi pe avers (figură 37av). La
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de prezența lui Cuza pe unele medalii care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistica a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănita peste
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după machetă lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptam imaginea medalistica că pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativa a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuita pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținută vestimentară a savantului este alcătuită
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
al vieții și activității personalităților ieșene, Ionel Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, si cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistica de excepție efigia de împărat român, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic{\cîte 104}. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride, Gh. Rojniță, Nicolae Leon
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru care definiția lexicografică este "a privi cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor cinci câmpuri ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt nedeterminate temporal, deci nu pot fi descompuse în unități discrete de timp în care să se urmărească evoluția procesului exprimat. (b) Verbe de activitate 43 (sau de proces): a vedea "a privi", a privi, a se uita (la), a contempla, a asculta, a audia, a gusta, a degusta, a mirosi "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru percepe un miros" etc. Aceste verbe exprimă procese durative, nerezultative, iar conținutul le este omogen pe toată desfășurarea. (c) Evenimente cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
zgâi ochii". A (SE) BULBUCA refl. și tranz. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)". A SE CHIORÎ refl. (fam.) "a se uita foarte atent, cu curiozitate, făcând ochii mari; a se holba". A CONTEMPLA tranz. și refl. "a (se) privi îndelung, meditativ, cu admirație și cu emoție" A GINI tranz. (arg.) "a observa, a vedea, a zări". A (SE) HOLBA tranz. și refl. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
depăși prin adevărul ei categoriile raționamentului, încât nu se gândește decât la ea și nu vorbește decât despre ea. Îi enumeră înfățișările: plictiseala, când omul banal încearcă să o niveleze în el însuși și să o înăbușe; groaza, când spiritul contemplă moartea. Nici el nu desparte conștiința de absurd. Conștiința morții este chemarea grijii și "existența își adresează atunci sieși un apel prin intermediul conștiinței". Ea este însăși vocea spaimei, implorând existența "să" se întoarcă ea însăși din anonimatul în care s-
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
aplicație posibilă", știu că mă aflu în fața unei metafizici de consolare. Și, dacă vreau să descopăr cotitura unde gândirea părăsește calea evidenței, nu-mi rămâne decât să recitesc raționamentul paralel pe care Husserl îl face în legătură cu spiritul: " Dacă am putea contempla cu claritate legile exacte ale proceselor psihice, ele ni s-ar înfățișa la fel de eterne și de invariabile ca și legile fundamentale ale științelor naturale teoretice. Deci ele ar fi valabile chiar dacă n-ar exista nici un proces psihic". Chiar dacă spiritul n-
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
explica și a rezolva, ci de a simți și a descrie. Totul începe prin indiferența clarvăzătoare. Să descrie, iată ambiția ultimă a unei gândiri absurde. Știința însăși, ajunsă la capătul paradoxurilor sale, încetează să mai propună și se oprește să contemple și să deseneze peisajul mereu virgin al fenomenelor. Inima învață astfel că emoția care ne cuprinde în fața chipurilor lumii nu ne vine din adâncimea ei, ci din diversitatea lor. Explicația e zadarnică, dar senzația rămâne și, împreună cu ea, apelurile neîncetate
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Creația romanescă seamănă cu dragostea, prin uimirea inițială și prin meditația fecundă. Iată cel puțin prestigiul pe care i-l recunosc de la bun început. Dar îl recunoșteam și acelor prinți ai gândirii umilite, ale căror sinucideri le-am putut apoi contempla. Mă interesează să cunosc și să descriu forța care-i aduce pe calea bătută a iluziei. Mă voi sluji deci și aici de aceeași metodă. Faptul de a mă fi folosit de ea și până acum îmi va îngădui să
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
gustul pentru durerile inutile. Ele fac din destin o problemă a omului, care trebuie rezolvată între oameni. Toată bucuria tăcută a lui Sisif e aici. Destinul său îi aparține. Stânca lui este lucrul lui. Tot astfel, omul absurd, când își contemplă chinul, face să amuțească toți idolii. În universul dintr-o dată întors la tăcerea sa, se înalță miile de voci uimite ale pământului. Chemări inconștiente și tainice, invitații ale tuturor chipurilor, iată reversul necesar și prețul victoriei. Nu există soare fără
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
puțin, există doar unul singur, pe care el îl socotește fatal și vrednic de dispreț. Cât privește restul, el se știe stăpânul zilelor sale. În acea clipă subtilă când omul se apleacă asupra vieții sale, Sisif, întorcându-se la stâncă, contemplă acel șir de fapte fără legătură care devine propriul său destin, creat de el, unit sub privirea memoriei sale și, în curând, pecetluit de moarte. Astfel, încredințat de originea pe deplin omenească a tot ce-i omenesc, orb care vrea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
evident. Pentru a contura ceea ce numim în mod simplu operă de artă avem nevoie în mod necesar de imaginație. Obiectul fizic este insuficient pentru a susține un astfel de concept, în timp ce noi avem nevoie de o experiență imaginativă pentru a contempla obiectului de arta existent. În acest caz, putem înțelege obiectul fizic numai ca suport ajutător pentru contemplator, în timp ce experiența imaginară a unei activități totale este, în viziunea lui Collingwood, adevărata operă de artă. "O operă de artă nu trebuie să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
atracție decât pentru un anumit public. Iar atracția de față este de o anumită natură și în niciun caz de natură estetică, poate fi doar în mod accidental. De aceea Ingarden spune că obiectul de artă prezentat astfel nu este contemplat, ci admirat în mod rațional și în circumstanțe normale sociale. Dacă arta globală integrează toate aceste lumi artistice, cu valoare pentru un anumit public sau pentru anumiți subiecți, atunci acest sistem de prezentare a artei în general nu este decât
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțelegerea rolului imaginii în cadrul artistic. Pentru a putea cerceta imaginea din punct de vedere ontologic, aceasta trebuie să fie disponibilă pentru contemplare 1. Întrebarea ce se ridică este: ce legătură există între contemplare, imagine și reprezentare? Dacă este cazul să contemplăm reprezentarea, noi analizăm doar datul care, pentru intelect, e doar o subiectivitate goală a existentului. Reprezentarea este, prin urmare, un semn hypomnestic. Cu alte cuvinte, în analiza semnului ca atare semnul rămâne neatins din punct de vedere al obiectului. Se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]