73,689 matches
-
discutate un număr de 44 de lucrări cu structuri și tematici variate, atestând că exegeza eminesciană s-a menținut la dimensiuni majore, clasificată în secțiuni distincte: I. Biografia. Contribuții documentare; II. Opera. Coordonate ideatice; III. în volume colective; IV. în context universal; V. Rememorări; VI. Stilul și limba; VII. Bibliografie. Ediții; VIII. Interpretări didactice; IX. Caleidoscop. Din genericul acestor secțiuni, dar mai ales din comentariile întreprinse asupra cărților însumate în cuprinsul lor, reiese cu claritate competența cu care Constantin Cubleșan a
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
bine individualizate (cel nordic și cel meridional), cele patru tablouri constituie, într-un fel, chiar metafora discretă a artei europene în ceea ce are ea mai viguros și mai autoritar. Valoarea fiecărei lucrări în parte nici nu mai contează în acest context, pentru că, împreună, ele fac mult mai mult în plan moral decît ar fi de așteptat, poate, în plan estetic, iar faptul că de zece ani nu s-a mai făcut nici un comentariu în jurul acestui subiect devedește că lucrurile s-au
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
Mihai Zamfir Dacă prezența lui Kogălniceanu în istoria literaturii române nu se explică prin intermitenta sa activitate de prozator ori dramaturg, ci prin modul în care el a influențat literatura română, prezența lui Bălcescu în același context ascultă de altă dinamică: fără să fi scris literatură propriu-zisă, fără a fi meditat la sensul actului creator, fără să fi fost participant la mișcarea literară a epocii, Bălcescu intră în literatura română ca personaj, ca prezență literară; întruchipînd, prin
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
lui Bălcescu, condiția europeană a acestei țări pare un dat natural, analizele pe care el le închină situației de la noi pleacă întotdeauna de la situația din principalele țări europene (Franța, Prusia, Anglia), socotind că problemele României se pot rezolva doar în context european. Atracția pentru istorie a fost la Bălcescu precoce și totală. A visat să fie istoric încă de pe băncile școlii și a lucrat intens în acest scop, învățînd limbi străine, citindu-i pe marii istorici ai Antichității, descifrînd cronicile românești
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
ale artei lirice românești, de dirijorii și colectivele artistice ale instituției - formate la Școala națională de canto în ultimul veac și jumătate. Iată numai câteva nume sonore ce atestă - și în acest domeniu - incontestabile progrese ale culturii muzicale românești în context internațional - la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX: sopranele Hariclea Darclee, Elena Teodorini, Eufrosina, fosta Vlasto Popescu, Florica Cristoforeanu, tenorii: Grigore Gabrielescu și Ion Băjenaru. baritonii: D. Popovici - Bayreuth, Aurel Costescu - Duca etc. Apoi, această nobilă tradiție a fost
60 de ani de la inaugurarea cl?dirii Operei by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83228_a_84553]
-
expresia la româneasca actuală și apelând la un minim de tehnoredactare. Intenția este aceea de a conserva stilul gândului scris fără servituți, destinat exclusiv propriei relecturi. Trebuie subliniat însă că însemnările lui Mateiu Caragiale necesită note critice, lămuriri, puneri în context. Jurnalul stârnește nedumeriri, trezește obiecții, dorință de delimitare, de respingere chiar. Dincolo de acestea, trei lucruri mai rețin atenția la lectură. În primul rând, autocitarea; uneori explicită, alteori nu, ea insinuează în pagini ale anului 1935 situații și exprimări din scrieri
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
subiect, de regim (reportericesc, confesiv, analitic, epic) și de perioada istorică dată ("anii optzeciști ai copilăriei mele", respectiv trecutul apropiat, postrevoluționar), autorul caută interfața dintre mediul socio-istoric, cu presiunile și provocările sale, și registrul de manifestare al individului pus în contexte și situații inedite. Un capitol aparte va fi, de aceea, călătoria conaționalului nostru în străinătate, o aventură în toată puterea cuvântului, urmărită în trei texte diferite: Pisoarul lui Duchamp, Prezențe românești peste hotare și Aventurile unor români în străinătate. Prima
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
Proiectul realizat de regizorul Miron Radu și compozitoarea Sabina Ulubeanu - Ana - ne readuce în cotidianul frust, obiectiv, prezentând imagini demne de pictura realistă a începutului de secol XX. Plasarea unor scene sau evenimente familiale dintre cele mai comune, „nefardate”, în contextul creațiilor sale - fie ele fotografice ori componistice - a devenit deja o constantă/amprentă a stilului practicat de către Sabina Ulubeanu. Faptul anodin de viață îi oferă tinerei compozitoare posibilitatea de a atrage atenția asupra aspectelor psihologice complexe încifrate în astfel de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
de Flaute, cu sound-ul său specific, inconfundabil. OFF abordează în concertele sale opus-uri dintre cele mai diverse, ca modalități de construcție sonoră, semnate de compozitori din toate generațiile, din Franța și din alte țări. Într-un cu totul alt context a avut loc, o zi mai târziu, la Lisabona (marți, 11 februarie 2014), în auditoriul Institut Français du Portugal, un eveniment organizat de Institutul Cultural Român, consacrat decernării titlurilor onorifice Amicus Romaniae. „Titlul onorific Amicus Romaniae a fost instituit în
Itinerarii muzicale europene by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83327_a_84652]
-
unei arte ce-și pune cu stringență problema dispariției ca Ťspecieť. Interesul pentru poezie n-a dispărut, ci doar față de o anume poezie. Interesul față de carte în genere n-a dispărut, ci doar față de o anume carte."( p. 121) În contextul confuziei de valori din viața literară nu sunt trecute cu vederea nici responsabilitățile criticii literare. Eseistul observă, pe bună dreptate, că majoritatea cărților recenzate sunt citite superficial și nu constituie decât pretextul pentru critic de a-și expune propriile obsesii
Dilemele poetului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8333_a_9658]
-
bună./ ŤArta purăť nu mai are preț./ Bate vânt de furtună,/ Vremuri noi cer altă strună./ Să mă adapt?.../ Oare mai sunt apt?..." A. Toma s-a adaptat atât de bine conjuncturilor încât poezia lui nu poate fi scoasă din context, rămânând definitiv în robia lui, ca un scrib fără o minimă independență. Retorica și simbolistica poeziei oportuniste se clădesc în jurul unor motive de sorginte biblică, motive a căror origine rămâne ascunsă, cum e de pildă metafora luminii. Întunericul e al
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
țărânii ce sub mine-o am". Într-un volum de Analize literare pentru bacalaureat și admiterea la facultate, Zaharia Macovei dezvăluia această polemică implicită: "E de mult depășit deviantul sens biblic al mărului păcatului originar, acum fiind gândit într-un context istoric concret. Merele roșii au semnificația revoluției mature. În al doilea rând, merele dăruite poartă semnificația zilelor socialismului victorios. Acesta e miezul ideologic inculcat de poet versurilor sale" (Ed. Didactică și Pedagogică, 1973, p. 291). Merită să mai citez un
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
În română, termenul emo funcționează ca adjectiv invariabil, dar se folosește și substantivizat: un emo (același lucru se înregistrează în engleză și în alte limbi în care cuvîntul a intrat recent). În articolul citat din Wikipedia, adjectivul apare în multe contexte; se vorbește de "cultura emo", "muzica emo", "curentul emo", "o formație emo", "versurile emo", "genul emo" etc. Sînt pomeniți și - pornind de la englezescul emo-kids, preluat ca atare, dar tradus și parafrazat -, de "copii emo" ("Copiii emo sunt din ce în ce mai mulți și
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
care numai se plânge" (hotnews.ro, 4.06.2008). Cuvîntul a intrat chiar în alcătuirea unor porecle ad-hoc, ironice și depreciative: "Emo Mutu, e momentul să treci peste!" (antoniomomoc.com,14-06.2008); "Emo Oprescu" (cotidianul.ro, 5.06.2008, comentarii). Contextele politice s-au multiplicat: "Alegătorii emo o caută pe Elodia" (antoniomomoc.com, 3.06.2008); " Va să zică, avem votanți emo"; Alegătorii emo au fraudat alegerile la Ștefănești și Iepurești!" (comentarii); "emo-politicienii ăștia câștigă inimile gospodinelor" (comentarii, pe blogul mihneagergescu.wordpress.com
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
muzical acumulate în România de peste două secole pe fondul vechiului nostru cântec de dor. Prin vocile tinerilor artiști care s-au apropiat de arta liedului în acești ani, și în care strălucesc, asistăm la renașterea acestui stil prestigios, considerat în context european, alături de liedul german, francez, italian, maghiar sau rus. Unul dintre evenimentele majore ale acestui mare act de cultură a fost interpretarea în premieră mondială și înregistrarea pe disc a integralei liedurilor lui George Enescu, cu prilejul Anului Internațional Enescu
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
Aichi în Japonia, la Nagoya, Tokio, Praga, Roma, Paris și New York. De o semnificație deosebită s-au dovedit Simpozioanele Naționale consacrate Liedului în tradiția noastră muzicală: Liedul Românesc (2003), Muzica Românescă (2004), Omagiu lui George Enescu (2005), Liedul Românesc în Context Universal (2006), Liedul Românesc în Tradiția Europeană: Cântecul de dor și Liedul de inspirație germană (2007), Cântecul de dor și Liedul de inspirație franceză - la chanson (2008), Cântecul de dor și Liedul de inspirație italiană - la canzone (2009), Cântecul de
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
atunci când lacoma veveriță începe distrugerea insulei. „Ridică-te deasupra dorinței primare, fii mai mult decât un rozător” - este fraza care rezumă sau caricariturizează absolut orice predică sau religie. Dar ea, adică orice predică sau religie, devine ridicolă nu doar în contextul vizual (al catastrofei de pe ecran), ci și în contextul acustic, al bravei ode bethoveeniene. Apoi, după scufundarea Insulei, nașterea/generalizarea marelui deșert este imaginea cu care filmul se termină. Acest final nu are în zglobiu- marcialul Imn al Europei un
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
dorinței primare, fii mai mult decât un rozător” - este fraza care rezumă sau caricariturizează absolut orice predică sau religie. Dar ea, adică orice predică sau religie, devine ridicolă nu doar în contextul vizual (al catastrofei de pe ecran), ci și în contextul acustic, al bravei ode bethoveeniene. Apoi, după scufundarea Insulei, nașterea/generalizarea marelui deșert este imaginea cu care filmul se termină. Acest final nu are în zglobiu- marcialul Imn al Europei un apendix marginal, dispensabil, ci dincontră, un germene fondator. În
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
acustic, al bravei ode bethoveeniene. Apoi, după scufundarea Insulei, nașterea/generalizarea marelui deșert este imaginea cu care filmul se termină. Acest final nu are în zglobiu- marcialul Imn al Europei un apendix marginal, dispensabil, ci dincontră, un germene fondator. În contextele în care filmul utilizează Oda Bucuriei, alias Imnul Uniunii Europene, această muzică apare doar ca basm fals sau ironic, de adormit copii. Iar lucrul acesta, venind din partea foștilor europeni (sau pseudo-noneuropenilor) care sunt americanii, arată clar că orice măgulitoare autoreprezentare
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
A urmat cvartetul de coarde Flori pentru voi, de Ulpiu Vlad. În compozițiile semnate de Ulpiu Vlad este imanent prezentă procesarea metaforei frumosului. Ulpiu Vlad imprimă calități spirituale muzicii sale, altitudini în spații irizate, o generozitate de natura revelației. În contextul evocator impus de aceste două lucrări camerale, tinerii instrumentiști din ansamblul Ravvivando au reușit cu succes atingerea unei înalte cote de performanță artistică și suntem convinși că vor avea multe de spus pe tărâmul muzicii contemporane și în viitor.
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
muzician Petre Codreanu a izbutit să promoveze anual un repertoriu echilibrat și tot mai performant, care a fost în măsură să stimuleze constant potențialul de creativitate artistică al celor două instituții de elită din viața artistică a țării, atât în context național, dar și internațional. Începând din 1982, reputatul muzicolog Petre Codreanu preia conducerea Sectorului de Studii Muzicale al primei instituții de concerte a României, Filarmonica „George Enescu” din București, pe care o coordonează mai bine de două decenii până la trecerea
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
Gaudeamus, cel dintâi ansamblu al Filarmonicii ieșene, cel de-al doilea - al Filarmonicii din Brașov. Ambele au depășit etapa consacrării internaționale, marcându-și de curând un sfert de veac de activitate - Gaudeamus în 2012, Ad libitum anul acesta. În același context al relației maeștri-emuli, este inclusă întregistrarea excepțională a Cvintetelor cu două violoncele de Brahms și Schubert, în care apare unul dintre formatorii Voces, maestrul Martin Lovett, violoncelistul Cvartetului londonez Amadeus. La aniversarea 25, Voces a susținut un concert memorabil în
Cvartetul Voces by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/83424_a_84749]
-
Dacă n-ai iubi”, schimbă registrul și lansează ” Schimbă ceva” - un imn tomnatic, un îndemn la adresa tuturor de a fi mai buni, mai încrezători în forțele proprii. Suntem încrezători că piesa va fi bine primită de public, mai ales în contextul mediatic românesc din ultima perioadă”, au declarat membrii trupei. In momentul de față este foarte în vogă reîntoarcerea la tendințele retro, nu numai prin sonorități muzicale. Piesa ”Schimbă ceva” este un amestec reușit de pop clasic, rock’n’roll rococo
În actualitate by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83418_a_84743]
-
Suportul armonic în solfegiul tonal nemodulatoriu”, lucrarea doamnei Olguța Lupu ascunde în fapt dorința (evidentă, dar nemărturisită!) a autoarei de a realiza un “Mic tratat de gândire muzicală”, atât de necesar formării unor adevărați profesioniști ai domeniului muzical. În acest context, solfegiul tonal nemodulatoriu s-ar înscrie numai ca o primă etapă a unui lung și laborios proces de dobândire a ceea ce înseamnă cu adevărat gândire muzicală, pașii urmați aici constituind, în fond, “pietrele de temelie” ale fazelor ulterioare: solfegiul tonal
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
muzicii românești (...) Pedagog înnăscut, Ion Dumitrescu a transformat cursurile în lecții de vibrație interioară în care măiestria cuvântului se îmbina cu înaltul profesionalism, căldura comunicării cu limpezimea expunerilor, inteligența ascuțită cu pitorescul limbaj de vrajă și vervă cuceritoare”. În acest context, ilustrul muzicolog și prof. dr. Octavian Lazăr Cosma, membru corespondent al Academiei Române, scria, cu zece ani în urmă (2003): „Ion Dumitrescu era o enciclopedie vie, era o inteligență sclipitoare și în orice situație, pe orice temă (...) personalitatea lui Ion Dumitrescu
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]