3,989 matches
-
anterioară a lui A. Boldur: „statul moldovenesc cu dinastia venită din Maramureș s-a format pe temelia unei vechi populații locale cu așezările ei, în care erau adânci influențe religioase, culturale și economice rusești-apusene”. Din 1948-1949 istoriografia română cunoaște o convertire generalizată la marxism și prosovietism (panslavism rusesc). O simplă privire asupra tabelelor organizării personalului Institutului de Istorie și Filosofie al Academiei RPR (ianuarie 1949 - decembrie 1951) ne dă imaginea exactă a dimensiunii oportunismului istoricilor români. Centralizarea și planificarea activității științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
familială, structura psihică, motivația emigrării etc. Dincolo de dificultățile pe care le ridica “însușirea” identității americane în fața celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - îi atenua suferința, înlesnindu-i adaptarea. în paralel sau înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la comunism. în acest sens, evocă o dezbatere inițiată în 1961 de revista Arguments care pune în discuție noțiunea de intelectual, căci „adeziunea la comunism dinamitează însăși noțiunea de intelectual”. Căci adeziunea la comunism în Occident a luat forma unei convertiri religioase, așa cum afirmă Edgar Morin; „pentru intelectualii occidentali, epoca misticismului comunist s-a încheiat după revoluția maghiară”. După revoluția din Ungaria, intelectualul trebuie să devină contemporan cu problemele timpului său... să reînvețe a întreba, în loc să se mulțumească cu răspunsurile pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acel moment, credința lui Villefosse se prăbușește. Similar, Pierre Emmanuel abjură propriile credințe politice ca urmare a unei călătorii în România în 1947, pentru că tot ce vede este „domnia absolută a fricii”. Monica Lovinescu nu scapă însă din vedere nici convertirile de fațadă, cum este cazul lui Pierre Daix, care a prefațat cartea lui Soljenițân, O zi din viața lui Ivan Denisovici, în condițiile în care în 1950 - cu ocazia unui proces intentat săptămânalului comunist Les Lettres Françaises, care lansase o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
idealism and [...] the Terror discredited an ideology that had made few foreign converts, even before 1789” („văzută din afară, vărsarea de s`nge a fost mai puternică dec`t idealismul și [...] teroarea a discreditat o ideologie care făcuse c`teva convertiri printre străini, chiar `nainte de 1789”). Vezi Norman Hampson, „The Enlightenment in France”, `n Roy Porter, Mikulás Teich (eds.), The Enlightenment in National Context, Cambridge University Press, Cambridge, 1981, p. 52. Pentru o prezentare generală a marxismului revizionist `n statele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
inclusă între "competențele civice" pe care generația "milenarista" - reacționând destul de apatic, cinic și dezimplicat la treburile publice - trebuie să și le însușească. Raportul lui Crick instituie sinonimia între "alfabetizarea politică" și "educația politică", punând-o la baza noilor idei despre convertirea democrației reprezentative în democrație participativa. Ca atare, o persoană "alfabetizata politic" este cineva care poate folosi o terminologie specifică, fiind capabilă să înțeleagă evenimente, gesturi și comportamente cu semnificație politică 10. Observăm, pentru moment, că nu numai culturile tinere, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
doar boală loco-regională, iar restul de 70% au decedat cu metastaze la distanță, prezența acestor metastaze corelându-se cu o mutație DPC4 [6, 7]. Diferența de prognostic a unei categorii de pacienți cu boala avansată justifică inițierea unui tratament neoadjuvant de convertire la operabilitate, deși actualmente această indicație trebuie să aibă loc doar în cadrul unor trialuri clinice [7]. Într-o metaanaliză s-a studiat potențialul beneficiu al chimioterapiei neoadjuvante asociate sau nu cu radioterapia, la pacienți rezecabili sau nu la evaluarea inițială
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
altfel de accesare a acestora, având noi incidențe asupra psihicului uman. Modul de prezentare a cunoașterii stimulează noi interacțiuni între facultățile acesteia. Prezentarea informațiilor devine interactivă, favorizând osmoza dintre stimulii verbali, auditivi, vizuali, kinestezici. Constatăm astfel o rescriere și o convertire a conținuturilor culturale într-o formă digitală, creând noi tipuri de relaționări și dependențe între om și mașină, între om și informație, între om și om. Biblioteci întregi sunt acum scanate, iar ceea ce intră nou apare dintru început într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și o responsabilizare aparte a celor ce aspiră la formare. Ca să se realizeze o educație „on-line”, e nevoie de capacități suplimentare, de o alfabetizare informațională de bază a celor care se cuplează la noile tehnologii. Totodată, asistăm și la o convertire explicită a aparaturii nou apărute înspre interesele și cerințele câmpului educativ. Apare o producție anume concepută pentru a fi absorbită de câmpul educațional. Ea este destinată din capul locului pieței de formare. Evoluțiile sunt și de altă natură. Contextul economic
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el deosebea două forme de convertire apologică: revelația disimulatoare și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el deosebea două forme de convertire apologică: revelația disimulatoare și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme de cunoaștere dinafara cunoașterii înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme de cunoaștere dinafara cunoașterii înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific acestei forme de convertire apologică a misterului e faptul că este singura în care intervine conștiința misterului, ideea de mister, în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoaștere pozitiv-adecvată este definitiv interzisă, cunoașterea individuată nu are decât două posibilități: fie de a disimula misterele existențiale, fie de a se instala în aceste mistere ca atare. În ambele cazuri, spune Blaga, cunoașterea individuată nu face altceva decât o convertire a misterelor, fără însă a le schimba statutul fundamental. Prin actele sale, cunoașterea apără, de fapt, misterele de o cunoaștere în sens absolut. Adică, ea face fără să știe jocul Marelui Anonim. Cum spune Blaga, în ordine ontologică "cunoașterea individuată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a le schimba statutul fundamental. Prin actele sale, cunoașterea apără, de fapt, misterele de o cunoaștere în sens absolut. Adică, ea face fără să știe jocul Marelui Anonim. Cum spune Blaga, în ordine ontologică "cunoașterea individuată e un organ de convertire apologică a misterelor existențiale"196. Argumentația filosofului român urmează, impecabil întreținută. Orice aducere a unui mister existențial în conul de lumină al cunoașterii individuate este numită de către Blaga "revelație"197. Există foarte multe doctrine filosofice care susțin că este posibilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Astfel, toate eforturile cunoașterii luciferice nu fac decât să întărească specificul paradoxal al cunoașterii individuate. Lucian Blaga spune, în acest sens: "Cunoașterea individuată, în oricare din modurile ei, rămâne așadar ceea ce am spus din capul locului că este: organ de convertire apologică a misterelor existențiale"205. Dacă lucrurile stau astfel, atunci ordinea metafizică a cunoașterii se construiește pe o mare antinomie, una structurală, de fond: pe de o parte cunoașterea individuată este programată să vizeze revelarea misterului existențial, transcenderea limitelor și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să fie liberă și cuprinzătoare, cel puțin din punctul de vedere al unui profan ca mine. Reflecția filosofică este o aventură ființială în căutarea adevărului. Trup, psihic, spirit, toate sunt implicate, fiecare cu mijloacele lui de distilare. E ca o convertire sau ca o iluminare. Ca și fonemele, sau sunetele limbii, cele ale ideilor trebuie studiate împreună, ca un sistem, și nu separat. Așa cum o particulă conține lumea și are sens în sine, o idee trebuie să aibă o idee despre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 25 limbajului nostru, ne exprimă, transformându‑ne în ceea ce exprimă 26. Creș‑ tinii nu se mulțumesc doar cu schimbarea sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții divine pentru cei botezați etc. Păstrând esențialul, artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ieșită din catacombe, ia locul tem‑ plelor de inspirație păgână. Să ne gândim la răsturnarea produsă! Creștinii își recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
recuperează bunurile confiscate. Solicitați de aici înainte, artiștii lucrează pentru noua religie fără să se mai ascundă. Pentru întărirea credincioșilor și pentru convertirea celorlalți, nu numai artele decorative și arhitectura, dar mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542 și 1545. Fresca este statică și totuși grupările de oameni în poziții mai mult încre‑ menite dau un aer de uluire, de con‑ sternare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
le‑a suferit peretele în contact cu fresca. Prea puține au mai rămas din caracteristicile lui Michelangelo; poa‑ te numai pe acea teribilă contorsionare a grumazului și a capului lui Petru să mai fi rămas urmele penelului lui Michelangelo. La Convertirea lui Paul Michelangelo a lucrat între anii 1546 și 1550. Această frescă este bântuită ca de un ciclon. Spaima se oglindește pe figurile, în gesturile și atitudinile trupurilor celor de pe pământ, atunci când cerul se deschide și Isus Cristos apare între
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele reprezentate în spate, care fug, cât și mișcarea ce‑ telor îngerești, precum și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
spune Mario de Mi‑ cheli 56, trăiesc în sânul unui conflict care este însuși conflictul lui Michelan‑ gelo, de fapt conflictul societății italiene și europene în același timp. S‑ar putea spune că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai acestea vor fi elementele pe care le vor folosi cei care îl vor imita. Ele vor fi caracteristicile excentricului baroc, cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]