15,230 matches
-
borâtură pe piept”. Din fericire, în Princepele, se mai beau și siropuri orientale și cafea. În general, autorii români au predilecție, prin personajele lor, pentru excesul de alcool. Probabil pentru că starea de ebrietate permite reacții interesante. Chiar sobrul Moromete, după corecția administrată băieților săi, se îmbată cui. Mai excentrice, niște personaje ale lui Nicolae Breban din Don Juan beau whisky și apoi improvizează un fel de ruletă pe dezbrăcate, rotind sticla paralelipipedică. La apogeu, bărbații îți schimbă între ei partenerele. Abstinența
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sau chiar să nu intersecteze cercul, condiția necesară este de a fi paralelă cu dreapta OA . Diagrama prezentată în figura 5.20 se poate folosi cu erori acceptabile la mașinile de mare putere (de sute de kW) și cu anumite corecții la puteri minime de 15kW [11]. 5.4.1.4 Diagrama cercului la mașinile de mică putere La mașinile cu puteri nominale mai mici decât 15 kW, schema electrică echivalentă este prezentată în figura 5.17 b), unde intervin pe
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dată de: /h (5.288) h este înălțimea efectivă a barei iar δ este adâncimea de pătrundere, dată de (5.280). Pentru estimări aproximative, dacă ξ>2 se pot utiliza relațiile: )2/(3; XR kk (5.289) Aceste relații de corecție trebuie aplicate în mod special pentru determinarea parametrilor la pornire, când înălțimea h a barei este mare. Practic, raportul h/b este cuprins într-un domeniu larg (5< h/b <12). Relațiile (5.286) si (5.287) exprimă legătura dintre
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
muncă. b) Crearea unei culturi instituționale care să Încurajeze implicarea Întregului personal academic și administrativ În adoptarea unei etici a Îmbunătățirii continue a calității. c) Evaluarea permanentă și pe tot parcursul proceselor educaționale a calității, depistarea neconcordanței cu standardele și corecția non calității acolo unde aceasta a apărut. d) Dezvoltarea continuă a infrastructurii. e) Împărtășirea unei dimensiuni europene În evaluarea calității prin implicarea În proiecte și rețele internaționale de asigurare a calității În domeniul Învățământului superior. f) Perfecționarea continuă a personalului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
progresul (așadar, nu să-l scoată În evidență, ci să-l asigure) fiecărui individ angajat Într-un proces de Învățare, cu intenția de a modifica situația de Învățare sau ritmul acestui progres, pentru a aduce (dacă este cazul) Îmbunătățirile sau corecțiile potrivite." Evaluarea formativă se bazează pe o concepție despre educație care face din eșec un dușman declarat și care acordă o anume Încredere posibilităților pedagogiei. Funcția ei este să descrie cât mai exact cu putință aptitudinile unui individ. 2. Evaluarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
politică fiscal-bugetară prudentă, aplicată înainte de apariția puternică a efectului de contagiune și a celui de cauzalitate cumulativă în economia românească, ar fi determinat nevoia unei ajustări fiscale mai puțin largi decât cea experimentată de țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe trecute Țări Perioadă de ajustare (corecție fiscală) Ani Soldul bugetar primar ajustat ciclic, pe an (în % din PIB) Danemarca 82-86 4 2,5 Grecia 89-94 5 2,2 Suedia 93-98 5 1,8 Irlanda 85-89 4 1,5 Portugalia 86-92 6 1,4 Italia 89-97 8
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
luare a măsurilor corective (se intervine întârziat și ineficient) Avantaje și dezavantaje ale propunerii (un sistem integrat de reguli fiscale) Avantaje Dezavantaje Studiile FMI (2009) arată că Regula fiscală bazată pe țintirea soldului bugetar structural (completată cu un mecanism de corecție a deviațiilor anterioare față de ținte specifice stabilite) asigură o marjă de manevră ridicată în cazul apariției șocurilor Chiar și în condițiile unui mediu macroeconomic volatil (boom and bust) regula fiscală bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ceva neprioritar? Soluția corectă era aceea de a calcula limita de sustenabilitate pe datoria publică pentru fiecare țară din UE, ținând cont de specificul acesteia și mai apoi instituirea de reguli fiscale și pe datorie (protocol debt - proceduri automate de corecție a datoriei publice în cazul depășirii pragului de sustenabilitate). Al cincilea risc privește procedura dificilă de comunicare către public a regulii fiscale. Un alt șaselea risc potențial este cel legat de prevederea privind supravegherea bugetelor naționale la nivelul Comisiei Europene
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
peste regula de bază prezentată la punctual a) apare un termen care corectează deviațiile din anul trecut față de ținta de deficit bugetar pe termen mediu. *1* bbcaybb tGtt , cu a > 0 și 0 < c < 1, unde c reprezintă ritmul de corecție a deviației în soldul bugetar total în anul trecut față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar reduce deviația față de țintă din trecut și în același timp mărește caracterul anticiclic al regulii. d) Regula fiscală îmbunătățită
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rule) - include un termen care „domesticește” ajustarea în cazul deviației soldului bugetar de la ținta stabilită pe termen mediu (regulă propusă de Fletcher și Benelli, 2010) *1** bbeggabb ttt , cu a > 0 și 0 < e < 1, unde e reprezintă ritmul de corecție a deviației în soldul bugetar total în anul trecut față de ținta de sold bugetar stabilită pentru termenul mediu. Acest termen suplimentar întârzie ajustarea de la deviația față de țintă din trecut, mărind caracterul anticiclic al regulii (a se observa că semnul termenului
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ei calitativă. Dat fiind că ajustarea fiscală de până acum a fost mai degrabă una cantitativă, de încadrare în anumite ținte strict numerice, ar fi optimală fundamentarea și implementarea unei strategii privind creșterea calității ajustării fiscale. România trebuie să continue corecția fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investițiilor publice, reforme sustenabile în educație și sănătate dar și scheme de stimulare a investițiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată Este evidentă imperativitatea găsirii de stabilizatori automați adecvați
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de valoare, dar, mai ales, de la costurile producției. Operația, încetinită de mai multe ori, întârziată alteori, nu s-a încheiat. Ea a continuat până în anul premergător aderării la Uniunea Europeană și va mai continua și de aici înainte câțiva ani, prin corecții de prețuri”<footnote Adrian Vasilescu, „Cum jucăm la ruleta inflației”, Jurnalul Național, 7 septembrie 2007. footnote>. În concluzie, majoritatea prețurilor, încă supuse controlului, au fost liberalizate la începutul anului 1997. Prețurile la produsele agricole au fost liberalizate în februarie 1997
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Aparent, persoanele de sex feminin realizează o mai bună adaptare în timp (curbă constant descrescătoare) în vreme ce pacienții bărbați manifestă o aparentă “stagnare” în primii doi ani de studiu. Pe de altă parte, datele cumulate sugerează că în decursul timpului necesitatea corecției cu antidepresive diminuă constant. Asocierea APR cu AD. în fine, există practica asocierii APR cu AD. Aparent, rațiunile care conduc la această asociere ar putea fi următoarele: 7.1. Existența unui sindrom deficitar. In aceste condiții se așteaptă de la antidepresiv
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
colegi de-ai mei"18. În general, educatorii au deplâns în acești ani faptul că "materia este mult prea simplificată", fiind convinși că "istoria pierde din cauza dispariției poveștilor și legendelor"19. Obișnuiți să remedieze singuri lipsurile sistemului, și-au asumat corecții voluntare, de menținere a discursului didactic în limitele dezirabile ale memoriei colective: "tocmai datorită faptului că manualele actuale acordă prea puțin spațiu unei personalități istorice și culturale de talia lui Ștefan cel Mare, considerăm că e imperios necesar să găsim
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
povestirile pentru copii, manualul subzistă adesea în afara destinației sale fundamentale. În zonele sociale modeste, el poate fi una dintre puținele cărți ale familiei, transmisă cu inevitabile pierderi de conținut și de sens de la un utilizator la altul, provocând explicații și "corecții" ale generațiilor mai vârstnice, care se raportează la propriile lor amintiri sau la alte foste cărți de școală. Oricum, ele nu se pot reînnoi prea des, nu doar din cauza costurilor mari, ci și datorită inerției publicului, rămânând mereu într-o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Primul Război Mondial, răscoala din 1907 devenea faptul istoric cel mai însemnat. În timp, manualul a fost redactat tot mai "științific"305, îmbogățindu-și arsenalul argumentativ, doar pentru a susține aceleași idei. Și galeria eroilor acceptați a suferit unele corecții. Într-o nouă formulă, din 1954, atrăgeau de la început atenția portretele lui Gh. Gheorghiu Dej, căruia i se atribuia acum o biografie revoluționară exemplară, pornind din 1933306. În rest, erau la modă ilustrațiile-perechi: Marx și Engels, Lenin și Stalin, Cuza
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
epistemei era doar infuzia câtorva informații "noi" piese disparate, de importanță secundară, care nu contraziceau ansamblul și nu cereau eforturi serioase de adaptare. După cum am văzut mai ales în cazul românesc manualele de istorie postcomuniste au urmat aceeași logică a corecțiilor, a completărilor, a evitării chestiunilor controversate, a redecorării vechilor texte. Acuzele aduse regimului comunist nu au modificat radical maniera povestirii despre trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat. Viziunea politico-instituțională asupra istoriei a rămas dominantă, toate celelalte adăugiri fiind clar subordonate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noi filmele cu karate. [A întrebat] Cine a dat cu piciorul în ușă? Nimeni n-a spus nimic. După aia, ne-a luat tălpile la control până l-a găsit pe ăla și l-a bătut în fața clasei" (O.P.N.). Corecția fizică era, de altfel, un fenomen tacit acceptat în școală, în ciuda mult clamatului umanism comunist sau chiar a prevederilor legale. Părinții considerau normal ca elevii să fie bătuți de învățătoare 156: "sigur, sigur, cum să nu. [Spuneau că] știe ea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ferocitate rar întâlnită 38. După puține ore poliția, în urma unui denunț realizat de un martor ocular (o femeie, româncă, care trăia în zonă), îl aresta pe tânărul român Romulus Nicolae Mailat, un mic delincvent care cunoscuse viața de la casa de corecție în România la 14 ani, iar în 2006 fusese condamnat în România pentru furt. Ecoul acestui delict a fost enorm. Fotografia lui Mailat, cu o față de copil, cu o privire rătăcită, apare rapid pe primele pagini a ziarelor și pe
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ca fiind deosebit de importantă deoarece existau cazuri din ce în ce mai dese în care minori români cădeau în plasele rețelelor organizațiilor criminale fiind transformați în sclavi, fiind obligați să se ocupe cu prostituția, furturi etc. O serie de investigații realizate în școlile de corecție din România a reliefat că o mare parte dintre tinerii care își ispășeau pedeapsa visau ca odată cu eliberarea să plece din țară. Abandonarea acestor copii din partea părinților care au emigrat în Italia sau în alte țări (absența mediului familial) ar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și nu răspundeau regulat la confort; educația - o educație caracterizată prin inconsecvență, libertate exagerată sau o educație prea autoritară, inflexibilă, neunitară sau contradictorie; tulburările de personalitate ale educatorilor; condițiile nefavorabile ale mediului extern - mediu insuficient sub raportul stimulării și al corecției pe care copilul trebuie să le primească prin experiența socială a altora, sau un mediu prea solicitant prin bogăția stimulilor. N. Mitrofan, În „Psihologie Judiciară” vorbește despre două categorii de factori care stau la baza delincvenței juvenile: factorii individuali În
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
pregătirea și elaborarea proiectului/planului/programelor: alternative de soluții prin identificarea și alegerea rațională de strategii, metode, instrumente, resurse, timp, condiții ale contextului/mediului pedagogic practic, alternative de funcționare a ansamblului pentru scop și obiective/sarcini, soluții de prevenire sau corecție, soluții de abordare diferențiată sau individualizată, soluții de variate corelații între elemente. ► Să precizeze criteriile de evaluare, pentru a completa latura rațională a abordării acțiunilor, a practicii prin raportare la scop și obiective, a estima ce posibilități de realizare sunt
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
află, nu neapărat numai în insatisfacțiile față de educația tradițională, ci și: • în interpretările, abordările date educației pentru dezvoltarea conform particularităților individuale sau a diferențelor contextuale, situaționale, • în fundamentările psihologice (pentru diferite modalități de compensare a dezvoltării psihice sau a recuperării, corecției sau a dezvoltării speciale, pentru aplicarea diferitelor teorii asupra învățării), • în definirea consecințelor pedagogice (alternanța obiectivelor, definirea curricula, a strategiilor, a criteriilor și metodelor de evaluare), • în raportarea la influențele, așteptările sociale (după diferite comunități, grupuri formale și nonformale, familii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvarea de situații reale apărute sau ca reflecții finale). Prin exersare continuă, ea devine competență esențială, atât în evaluarea continuă-formativă, cât și în cea sumativ-integrativă, pentru că exprimă opinia critică asupra activității, surprinde punctele tari și cele slabe, sugerează reveniri sau corecții, sprijină meditația ulterioară asupra altor conținuturi, sarcini, resurse, proceduri, instrumente, acțiuni, relații, management, criterii, rezultate așteptate, consecințe, perspective (apud Joița, 2008, pp. 251-268). Capitolul 8 Conducerea educației: paradigma priorității leadershipului versus paradigma managementului educațional 8.1. De la sclavul antic-conducător al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]