5,110 matches
-
Pe de o parte, soluția integrării globale înseamnă derularea afacerii similar peste tot în lume, iar pe de altă parte, soluția reacției la specificitatea locală înseamnă particularizarea afacerii pe fiecare dintre piețele în care operează corporația. Perlmutter (1969) a clasificat corporațiile, după structura lor, în entocentrice (orientate către țara de origine), policentrice (orientate către țara-gazdă, țara în care funcționează filiala), regiocentrice (orientate regional) și geocentrice (orientate global). Am sintetizat, în tabelul 3.2, o vastă literatură internațională privind caracteristicile acestei structuri
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
entocentrice (orientate către țara de origine), policentrice (orientate către țara-gazdă, țara în care funcționează filiala), regiocentrice (orientate regional) și geocentrice (orientate global). Am sintetizat, în tabelul 3.2, o vastă literatură internațională privind caracteristicile acestei structuri în funcție de cultura organizațională, strategia corporației, tipul de guvernanță, structura de conducere, marketing, tratarea profitului și recrutarea resurselor umane. Vom detalia în continuare o parte din aceste aspecte care țin de configurația structurală a transnaționalelor și de interacțiunea lor cu mediul în care operează, pe axa
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
resurselor umane. Vom detalia în continuare o parte din aceste aspecte care țin de configurația structurală a transnaționalelor și de interacțiunea lor cu mediul în care operează, pe axa centru - periferie și în cadrul dilemei global - local. Tabelul 3.2 - Structura corporațiilor transnaționale Sursa: adaptat de autor din surse multiple • Cultura corporatistă (sau cultura organizațională) este setul de norme, valori și credințe împărtășit de membrii unei organizații. Cultura corporatistă este întotdeauna pusă în contextul altor trei tipologii culturale. Cultura națională este cultura
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de membrii unei organizații. Cultura corporatistă este întotdeauna pusă în contextul altor trei tipologii culturale. Cultura națională este cultura dominantă între granițele unei țări și include credințele religioase, educația, familia, sistemul politic, sistemul juridic și sistemul economic. Din perspectiva unei corporații, aceasta interacționează atât cu cultura țării de origine, cât și cu aceea a țării (țărilor)-gazdă. Nu există o echivalență strict necesară între cultura corporației și cultura națională a țării de origine. Sigur, există interdependențe, și în unele cazuri extreme
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
include credințele religioase, educația, familia, sistemul politic, sistemul juridic și sistemul economic. Din perspectiva unei corporații, aceasta interacționează atât cu cultura țării de origine, cât și cu aceea a țării (țărilor)-gazdă. Nu există o echivalență strict necesară între cultura corporației și cultura națională a țării de origine. Sigur, există interdependențe, și în unele cazuri extreme culturile se confundă (McDonald’s este identificat cu cultura americană, pe care criticii acesteia o numesc subcultură), dar, spre exemplu, o corporație suedeză nu reproduce
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
necesară între cultura corporației și cultura națională a țării de origine. Sigur, există interdependențe, și în unele cazuri extreme culturile se confundă (McDonald’s este identificat cu cultura americană, pe care criticii acesteia o numesc subcultură), dar, spre exemplu, o corporație suedeză nu reproduce valorile statului suedez al bunăstării. Ca urmare, fie că ne referim la cultura țării de origine sau la cea a țării-gazdă, apare un fenomen de adaptare între cultura corporatistă și cultura națională, fenomen denumit „aculturație dublu stratificată
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o abandonare a modelului „celei mai bune practici” ca tip de cultură ocupațională, pentru că era o cultură transmisă prin instrumente soft și o trecere înspre coduri de conduită, ca expresie mai concretă, hard, a culturii ocupaționale. Importantă pentru managementul unei corporații, atât în țara de origine, cât și în țările-gazdă, este cunoașterea tipurilor de culturi locale. Diferențele între culturile locale au fost teoretizate prin două modele cunoscute: cel al lui Hofstede (1991) și cel al lui Trompenaars și Hampden-Turner (1997). Făcând
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care diferențiază culturile naționale par să fie: - universalism (relații bazate pe reguli) versus relații personale; - individualism versus colectivism (apartenența la grup); - dimensiunea temporală: culturi orientate către trecut (apreciază stabilitatea) sau culturi orientate către viitor (apreciază schimbarea). • Structura de conducere a corporației. Tipul primar de organizare este cel funcțional, în care fiecare dintre departamentele firmei realizează o funcție specifică: cercetare-dezvoltare, producție, marketing, contabilitate etc. Totuși, acest tip funcțional își pierde din eficiență atunci când firma are multe produse, grupuri diverse de clienți sau
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cel funcțional, în care fiecare dintre departamentele firmei realizează o funcție specifică: cercetare-dezvoltare, producție, marketing, contabilitate etc. Totuși, acest tip funcțional își pierde din eficiență atunci când firma are multe produse, grupuri diverse de clienți sau o răspândire geografică largă - iar corporațiile transnaționale se găsesc, prin natura lor, în astfel de situații. Devin astfel frecvente structurile de conducere bazate fie pe produse, fie pe aria geografică. În structura bazată pe produse, fiecare grupă de produse are o divizie proprie. Funcțiile de cercetare-dezvoltare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fiecare grupă de produse are o divizie proprie. Funcțiile de cercetare-dezvoltare, producție, marketing, contabilitate etc. sunt operate în cadrul fiecărei divizii de produs în parte, din cauza specificității produselor (de exemplu, marketingul pentru televizoare este diferit de marketingul pentru automobile, dar sunt corporații care realizează ambele produse). În structura bazată pe arii geografice, fiecare arie are o divizie proprie, iar funcțiile specifice sunt operate în cadrul fiecărei divizii geografice în parte. Există, totodată, structuri mixte (hibride - îmbină diviziile de produse cu cele geografice și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
produse cu cele geografice și chiar cu organizarea funcțională) sau structuri de tip rețea - care comunică între țări, dar intracorporație, și diviziile și departamentele funcționale. Un aspect strâns legat de structura de conducere este mecanismul (sistemul) de control intern al corporației. Au fost identificate (Cullen, Parboteeah, 2005) trei categorii mari de sisteme de control intern, și anume: - Controlul rezultatelor. Analiza performanțelor filialei se face pe baza rezultatelor acesteia, nu a proceselor prin care s-a ajuns la acele rezultate. De obicei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și anume: - Controlul rezultatelor. Analiza performanțelor filialei se face pe baza rezultatelor acesteia, nu a proceselor prin care s-a ajuns la acele rezultate. De obicei, sunt negociate și stabilite ținte anuale pentru fiecare filială care trebuie să sprijine strategia corporației pe ansamblu. În acest tip de control este frecventă responsabilitatea pentru profit. Filialele care au această responsabilitate, așa-numitele „centre de profit”, au o largă independență de acțiune, dar sunt evaluate la sfârșitul exercițiului financiar în funcție de rezultatele financiare obținute. Țintele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
doar al relației dintre filiale și compania-mamă, ci și al relației între filiale și țările-gazdă sau între compania-mamă și țara de origine. Un grad ridicat de integrare a filialei duce și la posibilitatea participării respectivei filiale la strategia globală a corporației. Situațiile descrise în secțiunea anterioară - implementator (intrări tehnologice mari), filială verticală (intrări productive mari), actor redistributiv (ieșiri mari de capital), fără a mai menționa filialele complet integrate - se pretează cu precădere la aplicarea unei practici specifice corporației transnaționale, cunoscută sub
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
strategia globală a corporației. Situațiile descrise în secțiunea anterioară - implementator (intrări tehnologice mari), filială verticală (intrări productive mari), actor redistributiv (ieșiri mari de capital), fără a mai menționa filialele complet integrate - se pretează cu precădere la aplicarea unei practici specifice corporației transnaționale, cunoscută sub numele de „preț de transfer”. Prețurile la care se efectuează tranzacțiile de pe piață se împart în două mari categorii: prețurile pieței 4, care rezultă din exprimarea neperturbată a cererii și ofertei, respectiv prețurile de transfer, categorie în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de prețuri intracompanie, incluzând transferul proprietății intelectuale, transferul bunurilor tangibile, servicii prestate intracompanie sau împrumuturi intrafirmă. Prețurile de transfer sunt cel mai des asimilate cu relocalizarea profiturilor către cele mai indicate filiale, pentru a reduce povara fiscală la nivelul întregii corporații. Pentru a realiza acest obiectiv, CTN vinde produse sau servicii, prin intermediul filialei dintr-o țară cu impozite pe profit mai mici, la un preț mai mare decât prețul pieței, către filiala dintr-o țară cu impozit pe profit mai mare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
lor din interiorul sistemului duce la o adâncire a gradului de integrare (dependență) a filialei, creând premisele folosirii și pe viitor a prețului de transfer. Prețul de transfer poate fi însă și mai mic decât prețul pieței (Ripoll, 1981). O corporație poate solicita unei filiale prețuri sub nivelul pieței, pentru a sprijini creșterea competitivității filialei respective pe piața locală. Se creează astfel un avantaj competitiv temporar la nivelul filialei, dăunător atât pentru concurenții săi locali, cât și pentru filiala însăși, întrucât
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piața locală. Se creează astfel un avantaj competitiv temporar la nivelul filialei, dăunător atât pentru concurenții săi locali, cât și pentru filiala însăși, întrucât se poate crea iluzia că prețul de transfer ține loc de competitivitate. În momentul schimbării strategiei corporației, o astfel de iluzie se dovedește păgubitoare. În plus, ea sporește dependența filialei de corporație, întrucât sursa avantajului său competitiv temporar se găsește în interiorul sistemului corporației, dar în afara propriilor capacități. Modalitățile efective de aplicare a prețurilor de transfer sunt dintre
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
concurenții săi locali, cât și pentru filiala însăși, întrucât se poate crea iluzia că prețul de transfer ține loc de competitivitate. În momentul schimbării strategiei corporației, o astfel de iluzie se dovedește păgubitoare. În plus, ea sporește dependența filialei de corporație, întrucât sursa avantajului său competitiv temporar se găsește în interiorul sistemului corporației, dar în afara propriilor capacități. Modalitățile efective de aplicare a prețurilor de transfer sunt dintre cele mai diverse. Între situațiile care pot indica prețul de transfer se găsesc (Murray, 1981
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
crea iluzia că prețul de transfer ține loc de competitivitate. În momentul schimbării strategiei corporației, o astfel de iluzie se dovedește păgubitoare. În plus, ea sporește dependența filialei de corporație, întrucât sursa avantajului său competitiv temporar se găsește în interiorul sistemului corporației, dar în afara propriilor capacități. Modalitățile efective de aplicare a prețurilor de transfer sunt dintre cele mai diverse. Între situațiile care pot indica prețul de transfer se găsesc (Murray, 1981): filiale localizate în paradisuri fiscale și folosirea duală a acestora (atât
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
găsesc (Murray, 1981): filiale localizate în paradisuri fiscale și folosirea duală a acestora (atât la cumpărare, cât și la vânzare de bunuri și servicii); rezultate financiare consolidate pentru CTN substanțial mai bune decât pentru o anumită filială; existența, în structura corporației, a unor filiale cărora nu li se poate atribui o funcție validă (alta decât facilitarea evaziunii fiscale); tranzacțiile între companii aflate sub control comun, dar care nu aparțin oficial aceluiași grup; filiale care înregistrează constant pierderi; repatrierea profiturilor sub formă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pierderi. În al doilea rând, întrucât filialele din țările în curs de dezvoltare nu sunt luate de obicei în calcul la planificarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, orice redevență obținută din vânzarea rezultatelor acestei activități către filialele respective reprezintă profit curat pentru corporație, fără a fi însă înregistrat ca atare. Mai trebuie menționat faptul că profiturile obținute din comercializarea patentelor sunt profituri de monopol, și deci nu poate fi stabilit un preț al pieței, ca termen de comparație pentru identificarea prețului de transfer
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
impozabil din Franța, unde taxele erau mai mari decât în Nassau. Deși vechi (1976), cazul este real, fiind un exemplu clasic al folosirii prețului de transfer în sectorul bancar. Prețurile de transfer reprezintă așadar o practică evazionistă deosebit de eficientă a corporațiilor, care poate fi aplicată tocmai datorită existenței unui sistem intern și integrat de relații, în cadrul corporației. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Structura competiției între corporațiile transnaționaletc "Structura competi]iei între corpora]iile transna]ionale" Modelul clasic al organizării industriale, cu toate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
real, fiind un exemplu clasic al folosirii prețului de transfer în sectorul bancar. Prețurile de transfer reprezintă așadar o practică evazionistă deosebit de eficientă a corporațiilor, care poate fi aplicată tocmai datorită existenței unui sistem intern și integrat de relații, în cadrul corporației. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Structura competiției între corporațiile transnaționaletc "Structura competi]iei între corpora]iile transna]ionale" Modelul clasic al organizării industriale, cu toate modificările suferite pe parcurs, pune accentul pe relația dintre structura pieței, comportamentul firmelor de pe piață și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de transfer în sectorul bancar. Prețurile de transfer reprezintă așadar o practică evazionistă deosebit de eficientă a corporațiilor, care poate fi aplicată tocmai datorită existenței unui sistem intern și integrat de relații, în cadrul corporației. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Structura competiției între corporațiile transnaționaletc "Structura competi]iei între corpora]iile transna]ionale" Modelul clasic al organizării industriale, cu toate modificările suferite pe parcurs, pune accentul pe relația dintre structura pieței, comportamentul firmelor de pe piață și performanța acestora. Structura pieței și comportamentul firmelor (elemente
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nu mi se pare însă potrivită, decât, poate, pentru a face deosebire între fuziuni și achiziții dintre firme cu adevărat locale (spre exemplu, legislația maghiară nu se referea, până în 1997, decât la fuziuni între firmele maghiare) și cele realizate între corporații transnaționale, indiferent de țara lor de origine. În plus, cum pot să etichetez o fuziune între o transnațională din Germania și una din Franța ca fiind între firme din țări diferite, când ambele fac parte din Uniunea Europeană și se supun
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]