3,019 matches
-
Moldovei"", apoi în unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche cu părți interpolate, precum și la Miron Costin, se spune că voievodul maramureșean Dragoș (1351-1353) a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova ""în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru"". Conform legendelor, voievodul român Dragoș se afla la vânătoare și urmărea un bour pe care-l rănise. L-a hăituit prin pădure până a ajuns
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățélii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dipre numele apei i-au pus numele Moldova."" O alta informație, din Cronica moldo-rusă, arată despre Laslău craiul unguresc (căruia îi corespunde în istorie,Vladislav Cumanul) că după o bătălie cu tătarii, în 1285, a creat o marcă cu centrul la Baia pe apa Moldovei. Dragoș și-a stabilit drept capitală a mărcii sale, târgul Baia (denumit "Civitas
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
Depresiunea Brașov este o depresiune intracarpatică de origine tectono-erozivă, situată pe râul Olt și afluenții săi: Bârsa și Râul Negru. Este limitată de Munții Bodoc și Baraolt la nord, de Munții Ciucaș, Bârsei, Bucegi și Piatra Craiului la sud, de Munții Vrancei la est și Perșani la vest. Suprafața depresiunii este de circa 1.800 km². Relieful este unul de piemonturi, șesuri, terase și lunci.<br> Datorită prezenței a două zone de îngustare și anume Poarta Sânpetru
Depresiunea Brașovului () [Corola-website/Science/303745_a_305074]
-
cu Facultatea de Științe, frecventase în tinerețe "Conservatorul din București", studiind armonie și contrapunct în clasa lui Alfons Castaldi; îndrumat de Silvia Șerbescu, și-a perfecționat aptitudinile de pianist, devenind un sensibil interpret. A practicat alpinismul în Bucegi și Piatra Craiului, descoperind, împreună cu fratele său Radu Țițeica, noi trasee. A încetat din viață la 28 mai 1985, în București.
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
n. 1 februarie 1912, Răsucenii de Jos județul Vlașca (interbelic) - d. 3 octombrie 1987, Paris) a fost un pictor și poet român. Diplomat în "filozofie metafizică" de la Roma, doctorand în medicină de la București. Debutează în 1930 cu versuri la revista "Crai Nou" din Cernăuți. Co-fondator și co-editor al revistei "Rod". Desen de . Colaborări active la revistele: "Meșterul Manole", "Sfarmă Piatră", "Game", "Litoral" și altele. A iscălit și cu pseudonimele de: "Mihail Rezalie" și "I. M." În februarie 1938 și-a inaugurat
Ioan Mirea () [Corola-website/Science/304282_a_305611]
-
1690) a fost nevoit, sub presiunea tătarilor, chemați în ajutor de Constantin Brâncoveanu, să se reîntoarcă în Țară Bârsei pe același drum. În urmărirea lui, armatele turcești, aducând cu ele pe viitorul principe Emeric Tokoly, trecură munții prin Crăpătura Pietrei Craiului, iar armata lui Brâncoveanu prin Trecătoarea și potecile Branului. Ciocnirea dintre cele două armate a avut loc la Zărnești la 11 august 1690, unde trupele austriece de sub comanda lui Heissler au fost înfrânte. În urma acestei victorii Constantin Brâncoveanu s-a
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
pierit, cât au înălbit poiana de trupurile de a celor pieriți, pănă au fostu războiul. Și mulți din boierii cei mari au picatu și vitéjii cei buni au pieritu și fu scârbă mare a toată țara și tuturor domnilor și crailor di prinprejur, daca auziră că au căzut moldovénii suptu mâna păgânilor. Mai apoi, după ieșirea nepriietinilor și a vrăjmașilor din tară, daca au strânsu Ștefan vodă trupurile morților, movilă de cei morți au făcatu și pre urmă ș-au ziditu
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie
Vășcăuți () [Corola-website/Science/311754_a_313083]
-
leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața." În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi
Vășcăuți () [Corola-website/Science/311754_a_313083]
-
autorul izbutește să individualizeze personajele, chiar și pe acelea care au o prezență fulgurantă, un rol secundar... Acuitatea percepției, plasticitatea imaginii amintesc de finețea și rafinamentul sensibilității proustiene."" Tot Anghelescu găsește o analogie între "Frunzele nu mai sunt aceleași" cu "Craii de Curtea-Veche", unul din romanele preferate ale lui Fărcășanu, arătând că ambele descriu viața boemă a unui grup de intelectuali. Dar un paralelism mai profund poate fi pus în evidență de faptul că ambele zugrăvesc sfârșitul unei lumi și tocmai
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și Elena - Bariera Vergului” (dirijor Gheorghe Bazavan). După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), Secretar muzical la Teatrul de revistă Constantin Tănase din
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului pentru acest gen. Printre titlurile apărute la acea dată se numără: „Cinel - Cinel”, „Coana Chiriță”, „Cetatea neamțului”, „Piatră din casă”, „Crai nou”, „Doi țărani și cinci cârlani”, „Soldatul român”, „Urâtă satului”, „Însurățeii”, „Nicșorescu”, „Prăpastiile Bucureștiului”, „Spoielile Bucureștiului”. A urcat pe scenă o lume autentică, valoarea muzicală fiind sporită de inspirația de factură folclorica. Pe de altă parte, o bogată viața artistică
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
și dramatice. În fruntea acestor formații s-au impus dirijori și compozitori de valoare că Ciprian Porumbescu, Iacob Mureșanu, Ion Vidu, George Dima. Ei au dat avânt genului liric românesc. Un moment esențial pentru istoria operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România. Peșteră se află în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de răul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peșteră se poate ajunge foarte usor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peșteră este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată fauna cavernicola din România. Descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori Karl Handt și
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: "Omiliarul" din secolele XI-XII, "Molitvelnicul popei Bratu", "Cronica protopopului Radu Tempea II", "Parimiarul protopopului Vasile", alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului "Andrei Șaguna", realizate de Mișu Pop, precum și opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice specifice Șcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea tradițiilor locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în perioada medievală
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
obiceiuri le urează gazdelor mult belșug, noroc și sănătate în anul care vine. Însă, obiceiul care face comună Bistra să fie mai aparte de alte comune, este obiceiul de Paști numit "Prăgșor". Câțiva feciori necăsătoriți din sat (maxim 12) numiți " crai", în Vinerea Mare se adună în curtea bisericii unde instalează toaca și țevile special pregătite pentru pușcat. Apoi se îmbracă în haine de soldați și păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
unde instalează toaca și țevile special pregătite pentru pușcat. Apoi se îmbracă în haine de soldați și păzesc toaca și Mormântul Domnului. Toaca este păzita pentru a nu fi furată, până în a doua zi de Paști, iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
iar dacă este furată, craii sunt nevoiți să o răscumpere. Din Vinerea Mare și până în a doua zi de Paști, se bate toaca și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invită sătenii la joc și voie bună în locul în care aceștia au ridicat un cort mare. După ce străbat
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
și se pușcă cu țevile pregătite special. În a doua zi de Paști după ce se iese de la biserică, craii încep a colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invită sătenii la joc și voie bună în locul în care aceștia au ridicat un cort mare. După ce străbat ulițele comunei, craii se întorc la cort și în mare taină aceștia își aleg crăiesele. Acestea sunt alese de către crei, comparând sumele
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
colinda prin sat. Aceștia merg din casă în casă însoțiți de un taraf și strigă : "hop, hop, hop, vivat!" . Craii invită sătenii la joc și voie bună în locul în care aceștia au ridicat un cort mare. După ce străbat ulițele comunei, craii se întorc la cort și în mare taină aceștia își aleg crăiesele. Acestea sunt alese de către crei, comparând sumele de bani primite, iar cea care a dat cel mai mult este numită "prima crăiasa" și este aleasă primului crai. După ce
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
comunei, craii se întorc la cort și în mare taină aceștia își aleg crăiesele. Acestea sunt alese de către crei, comparând sumele de bani primite, iar cea care a dat cel mai mult este numită "prima crăiasa" și este aleasă primului crai. După ce toți craii si-ai ales crăiasa, primul crai începe jocul alături de crăiasa lui, în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, apoi ceilalți crai încep a-și juca crăiesele. Petrecerea ține până în zori, urmând ca a doua zi după masă
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
întorc la cort și în mare taină aceștia își aleg crăiesele. Acestea sunt alese de către crei, comparând sumele de bani primite, iar cea care a dat cel mai mult este numită "prima crăiasa" și este aleasă primului crai. După ce toți craii si-ai ales crăiasa, primul crai începe jocul alături de crăiasa lui, în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, apoi ceilalți crai încep a-și juca crăiesele. Petrecerea ține până în zori, urmând ca a doua zi după masă, craii să o
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
taină aceștia își aleg crăiesele. Acestea sunt alese de către crei, comparând sumele de bani primite, iar cea care a dat cel mai mult este numită "prima crăiasa" și este aleasă primului crai. După ce toți craii si-ai ales crăiasa, primul crai începe jocul alături de crăiasa lui, în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, apoi ceilalți crai încep a-și juca crăiesele. Petrecerea ține până în zori, urmând ca a doua zi după masă, craii să o ia de la capăt. În duminică "Tomi
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
iar cea care a dat cel mai mult este numită "prima crăiasa" și este aleasă primului crai. După ce toți craii si-ai ales crăiasa, primul crai începe jocul alături de crăiasa lui, în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, apoi ceilalți crai încep a-și juca crăiesele. Petrecerea ține până în zori, urmând ca a doua zi după masă, craii să o ia de la capăt. În duminică "Tomi" cum este numită prima duminică după Paști, se strâng din nou craii pentru a petrece
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
După ce toți craii si-ai ales crăiasa, primul crai începe jocul alături de crăiasa lui, în ritmul muzicii și sub privirile sătenilor, apoi ceilalți crai încep a-și juca crăiesele. Petrecerea ține până în zori, urmând ca a doua zi după masă, craii să o ia de la capăt. În duminică "Tomi" cum este numită prima duminică după Paști, se strâng din nou craii pentru a petrece, de data aceasta, "Pragsorul" numindu-se " Pragsorul mic". Asociația sportivă "Drum nou" Bistra are ca scop promovarea
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]