2,862 matches
-
Alecu 229, 230 Constantinescu, Mihai 310 Constantinescu, Pompiliu 145, 400, 401, 413 Coolidge, Calvin 253 Cornea, Toma 309 Corneille, Pierre 15 Corni? , Gynola 340 Corradini, Enrico 255 Cosmovici, Leon 133 Costin, Miron 41, 98 Costinescu 373 Cotig? , Traian 308, 394 Crainic, Nichifor 168, 303, 306, 364 Crispi 53 Cristea, Miron 158, 249, 381, 391 Cristescu, G. 171, 389 Cri? an 24 Cromwell 60 Cs�ky, (conte) 334 Cusin, Alex 168, 241 Cuza, A. C. 51, 89, 100, 114, 125, 132, 158, 203
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
după dânsul, este să repetăm critica lui în cuvinte cât de grele, pentru a fi simțită de toți [...]" (Motru, 1984: 739). Pe de altă parte, ea e revitalizată, dezvoltată și îmbogățită de școala gândiristă, ale cărei baze sunt puse de Crainic, pe o linie teoretică mai apropiată de ceea ce am numit esențialism în capitolul anterior. Practic școala gândiristă încearcă să aducă în lumină caracterul autentic al culturii române, punând în discuție ca elemente centrale tradiționalismul (istoria și folclorul) și ortodoxismul. Această
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
The quest for understanding, Princeton, N.J., Princeton University Press. Connor, Walker (2004), "The timelessness of nations", în Nations and Nationalism, 10:1/2, 2004, 3pp. 5-47. Comșa, Mircea (2006), Stiluri de viață în România după 1989, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Crainic, Nichifor (1996 [1936]), Puncte cardinale în haos, Iași, Timpul. Dan, Adrian Nicolae (2003), "Spre o nouă arhitectură a inegalității sociale", în Sociologie Românească, 1-2, pp. 97-108. Dahrendorf, Ralf (1958), "Toward a theory of social conflict", în Journal of Conflict Resolution
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pună mîna pe: Somnorosul de la poalele Tîmpei, Alba Lux, Cocoșelul, Lordul, Bondi zis Bondarul, Intoxicatul, care, jucîndu-se parcă de-a hoții și vardiștii, corespondau în draci cu Europa Liberă. 14 mai Hăituit de autoritățile comuniste instalate de armata roșie, Nichifor Crainic se mută din casă în casă, în Țara Moților. Cea în care-i găzduit acum e călcată în plină zi de un maior rus și de ordonanța lui. Spaima scriitorului atinge culmea. "Eliberatorii" se instalează pe loc. Dar ce-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
firească. Eleganța lor a făcut Marea Românie (ce regretabil e să te ferești de tradiționalul România Mare, doar pentru că sintagma a fost confiscată de o trecătoare formațiune abjectă!). Unde-s Brătienii? Unde sînt cei care nu mai sînt?" versul lui Crainic. Superba Viorica Cortez îți oferea mîna ei rasată, palpîndu-ți, o secundă, palma și declanșînd astfel indicibile promisiuni. Vaclav Havel n-a trebuit să facă bezele mulțimii. Din două motive: unul stînd în chiar ființa sa notoriu făuritoare om al scrisului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
69. Orevita 17. Butoiesti │ 70. Ostrovu Mare 18. Cătunele │ 71. Padina 19. Cazanesti │ 72. Pătulele 20. Cerneți │ 73. Perii 21. Cervenita │ 74. Petra 22. Ciresu │ 75. Plavisevita 23. Corcova │ 76. Plopi 24. Corlatel │ 77. Podeni 25. Corzu │ 78. Ponoarele 26. Crainici │ 79. Poroina Mare 27. Craguesti │ 80. Prejna 28. Crivina │ 81. Pristol 29. Cujmir │ 82. Punghina 30. Danceu │ 83. Rocsoreni 31. Deleni │ 84. Rogova 32. Devesel │ 85. Rudina 33. Dîrvari │ 86. Ruptură 34. Dumbrava │ 87. Sălcia 35. Erghevita │ 88. Scăpau 36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
ap. 71, sector 2 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 546 Trandafir Mariana București, Str. Nicolae Filimon nr. 1, sc. A, ap. 1, sector 6 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── București, Str. Nucșoara nr. 8, bl. 41, 5 547 Ioniță Simona sc. 4, ap. 59, sector 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── București, Într. Crainicului nr. 3, bl.Z8, 548 Iancu Fana ap. 28, sector 6 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── București, B-dul Timișoara nr. 75, 549 Divoiu Ecaterina bl. M46, sc. 1, ap. 41, sector 6 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 550 Stratulat Florea București, Str. Simion Mehedinți nr. 4, 10 bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
XX-lea partea I (1900-1950), literele A-B, câteva zeci de articole. Din 1995, implicat în elaborarea Dicționarului general al literaturii române, a alcătuit pentru noul proiect lexicografic un lot de consistente și documentate medalioane (despre N. D. Cocea, Nichifor Crainic, Ludovic Dauș, Nicolae Davidescu, Romulus Dianu, C. Fântâneru, Emil Gulian, Radu Gyr, P. V. Haneș, Cora Irineu, Al. Lascarov-Moldovanu ș.a.). Experiența i-a folosit în demersurile istorico-literare pe care le-a întreprins, o parte dintre studii fiind strânse în volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
1911 este comentat un schimb de epigrame între Cincinat Pavelescu și Caton Theodorian (Incidentul Cincinat - Caton). Paginile cotidianului sunt ilustrate de caricaturile lui Iser. După primul război mondial V. găzduiește sporadic texte literare, printre care poezia Laudă regelui de Nichifor Crainic și Sărbătoarea neamului de Claudia Millian, ambele prilejuite de Marea Unire de la 1918. În anii următori se remarcă numeroase povestiri de Al. Cazaban, cronicile teatrale ale lui Paul I. Prodan, cronicile și recenziile lui Simeon Rufu și Ion Foți. Preocuparea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933) la „Calendarul”, ziarul pe care îl conducea; a lucrat apoi în redacția „Universului literar” (dând, și aici, poezie între 1938 și 1944). Nu a profesat avocatura, preferând o slujbă modestă, de funcționar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian Bentoiu, 19 ianuarie 1936); 14. Doctrina raționalistă (N. Crainic, 2 februarie 1936); 15. Doctrina liberală (Al. Necșești, 9 februarie 1936); 16. Învățământul agricol în România (N. Vasiliu); 17. Curente politice europene (Gr. Filipescu, martie 1936); 18. Doctrină și acțiune politică (D. Gusti, 22 martie 1936); 19. Târgurile și rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Burila Mare Burila Mare 39.758; 150 39.759 2. C.S.V. Baia de Baia de Aramă 39.750 153 Aramă 3. C.S.V. Broșteni Broșteni 39.757 60 4. C.S.V. Bala Crainici 39.752 60 5. C.S.V. Balta Balta 39.753 103 6. C.S.V. Bâcleș Bâcleș 39.755 120 7. C.S.V. Butoiești Butoiești 39.760 117 8. C.S.V. Bălăciță Bălăciță 39.761 102 9. C.S.V. Bâlvănești Bâlvănești 39.762 90 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
a clădirii veterinare (m,) actuale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Burila Mare Burila Mare 39.758; 150 39.759 2. C.S.V. Baia de Baia de Aramă 39.750 153 Aramă 3. C.S.V. Broșteni Broșteni 39.757 60 4. C.S.V. Bala Crainici 39.752 60 5. C.S.V. Balta Balta 39.753 103 6. C.S.V. Bâcleș Bâcleș 39.755 120 7. C.S.V. Butoiești Butoiești 39.760 117 8. C.S.V. Bălăciță Bălăciță 39.761 102 9. C.S.V. Bâlvănești Bâlvănești 39.762 90 10. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
Din scrisul lui F. au rezistat timpului doar traducerile. Sub titlul Szerelmes kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
al Mariei (n. Ursu) și al lui Ion Bugarin, țărani. B. a urmat gimnaziul și școala normală în Caransebeș. A fost învățător, secretar al Revizoratului școlar din Lugoj, funcționar al Inspectoratului școlar regional Timișoara. Descoperind încă din școală, prin Nichifor Crainic, poezia „șesurilor natale”, începe să scrie. Debutează în „Semenicul”, în 1930. Va colabora la numeroase publicații din Lugoj („Răsunetul”, „Acțiunea”, „Învățătorul bănățean”, „Conștiința națională”), Timișoara („Vestul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Colț de țară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
de georgiști (dezvoltarea valorilor autohtone, aprofundarea conceptului de românism, delimitarea clară de xenofobie și șovinism), aceștia se apropie de naționalismul constructiv și cultural promovat de Nicolae Iorga 706, delimitându-se de "noul naționalism", printre ai cărui teoreticieni se numărau Nichifor Crainic și Nae Ionescu 707. Deși, aparent, se pot stabili asemănări între lozincile naționaliste susținute de georgiști în această perioadă și doctrina partidelor naționalist extremiste, delimitarea este realizată uneori, chiar de membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
templul meu, ambele obținând Premiul Academiei Române, la propunerea lui Sextil Pușcariu. Trimite versuri revistelor „Luceafărul” și „Lamura”, scoase și conduse, după război, de Al. Vlahuță, pe care, sosind în București, îl vizitează. În casa bătrânului poet, face cunoștință cu Nichifor Crainic și V. Voiculescu, amândoi admiratori ai tânărului și practicând, ca și el, o lirică de „concepție”. Încearcă să obțină o docență universitară, dar, nereușind, intră în redacția ziarului clujean „Voința” (1920). Se împrietenește aici cu alți viitori membri ai grupării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
față de doctrinele rasiste și expansioniste. Părăsește în 1942, demonstrativ, asociația Astra, fiindcă în statutele ei se introduseseră discriminări etnice. Pe măsură ce sistemul său filosofic își dezvăluie, mai ales prin cheia lui de boltă, Diferențialele divine (1940), caracterul, relațiile autorului cu Nichifor Crainic și ortodoxismul gândirist intră în criză. Spiritul liber al poetului față de dogmele creștinismului răsăritean îi atrag atacuri violente chiar în revista la întemeierea și afirmarea căreia avusese o contribuție esențială. Comparat cu Iulian Apostatul, e acuzat că „are pe dracu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict cu directorul „Gândirii”, vechiul său prieten Nichifor Crainic, și și-a atras fulgerele acestuia. Foarte ardelean, prin atmosfera și universul figurativ al liricii sale, B. nu urmează totuși tradiția înaintașilor săi, Andrei Mureșanu, G. Coșbuc, O. Goga, Aron Cotruș, tribuni ai luptei naționale și sociale, ci practică o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
salută inițiativa Academiei Române de a comemora cele două personalități ale culturii și literaturii române. Articole de fond mai semnează Marin Ștefănescu, I. Simionescu, Paul Bujor, D. Gusti, Al. Busuioceanu; versuri - I. U. Soricu; proză - I. C. Vissarion; cronică literară (sporadic) - Nichifor Crainic, Horia Petra-Petrescu. Alți colaboratori: G. Ionescu-Sisești, Al. Lepădatu, M. Șerban, V. Voiculescu. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286645_a_287974]
-
bogată și substanțială se numără moldovenii G. T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
în Annabel Lee și alte poeme, îngr. Liviu Cotrău, București, 1987, passim; [Léon-Paul Fargue, R. M. Rilke, Georges Chennevière, Paul Valéry, Stefan George], în Dan Botta, Scrieri, IV, București, 1968, passim. Repere bibliografice: Eugen Jebeleanu, „Eulalii”, FCL, 1931, 430; Nichifor Crainic, Dan Botta, G, 1931, 11; Perpessicius, Opere, V, 179-182; Constantinescu, Scrieri, I, 350-352; Boz, Cartea, 77-86; Ionescu, Război, II, 84-85, 115; Șerban Cioculescu, „Eulalii”, ADV, 1932, 14796; Mihai Ilovici, „Eulalii”, „Criterion”, 1932, 13-15; Holban, Opere, III, 179-199, 294-296, 415; Streinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Opere, III, 179-199, 294-296, 415; Streinu, Pagini, I, 75-98; Tiberiu Iliescu, La cocoșul spânzurat, pref. Ștefan Roll, București, 1968, 165-166; Papadima, Creatorii, 105-109; Lovinescu, Scrieri, VI, 163-164; Biberi, Études, 183-186; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Comedia fantasmelor”, UVR, 1938, 19; Nichifor Crainic, „Comedia fantasmelor”, G, 1938, 8; Constantin Fântâneru, Dan Botta, „Alkestis”, UVR, 1939, 18; Vrabie, Gândirismul, 319-320; Lucian Blaga, O gravă tentativă de expropriere literară, G, 1941, 5; Petru Caraman, O polemică în jurul spațiului mioritic, RFR, 1941, 5; Lucian Blaga, Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
DE GLOUCESTER EDGAR, fiul legitim al lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester BUFONUL CURAN, un curtean OSWALD, intendent al Gonerilei BĂTRÎNUL, arendaș al lui Gloucester DOCTORUL UN CĂPITAN, în slujba lui Edmund UN NOBIL, în suita Cordeliei UN CRAINIC DOI SLUJITORI AI LUI CORNWALL CAVALERI DIN SUITA LUI LEAR NOBILI, OFIȚERI, MESAGERI, SOLDAȚI, SUITA. Scena-Britania ACT I SCENE I [King Lear's palace] Enter Kent, Gloucester, and Edmund KENT: I thought the King had more affected the Duke of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
aduc un cavaler ce-o dovedi Ce-i afirmat aici. Iar dacă pierzi, Lucrarea ta pe lume s-a-ncheiat Și-urzeala cade. -Iubească-te norocul! ALBANY: Stai pîn' citesc scrisoarea. EDGAR: Mi-e oprit. Cînd va fi timpul, doar să strige-un crainic, Și-apar din nou. ALBANY: Cu bine, dar; ia să citesc răvașul. (Iese Edgar. Intra iarăși Edmund) EDMUND: Se vede inamicu; adună-ți oastea. Iată o schiță-a forței lor în număr, După-observare-atentă; însă grabă Va e cerută-acum. ALBANY: Vom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]