3,256 matches
-
și în jurul cavității bucale; B. Examen intern Capul: țesuturile moi epicraniene fără infiltrate sanguine; oasele craniului integer au grosime de cca. 0.4-0.5 cm pe linia de ferestruire a calotei; leptomeningele albicioasă sidefie, aderență la suturile calotei și bazei craniului; leptomeningele lucios, umed, transparent, cu rețeaua de vasculare evident; vasele de la baza creierului au pereți opalini, cu elasticitatea ușor scăzută; suprafața creierului de circumvoluțiile aplatizate și șanțurile dintre ele șterse; creier, cerebel, puncte, bulb pe secțiuni seriate, substanța cenușie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
limitată de două buze trandafirii ce nu erau niciodată uscate. Nasul nu era nici cârn, nici drept. Pornea puțin mai jos de sprâncene în linie dreaptă și nu se avânta nici în față, nici nu rămânea în spate, adâncit în craniu. Se oprea exact unde trebuia pentru ca, împreună cu niște pomeți ușor conturați și o frunte lată, să întregească, pentru mine, tabloul unei Fete Morgana. Cea din dreapta era mai specială decât partenera ei. De origine asiatică, avea un nume specific, Maritsu Horotashi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
puternic. Mai puternic! Asurzitor! Nu auzeam, nu eram conștient decât de un singur cuvânt. O singură idee: Nemuritor! Nemuritor! Nemuritor! Nemuritor! Una, două, zece, o sută, mii de voci îmi sunau în cap, iar ecourile lor se reverberau de oasele craniului meu, toate spunând același lucru. "Nemuritor". Stai jos! Auzisem ca într-un vis. Vladimir. Nu-l vedeam. Era întuneric și eu eram neputincios. Neputincios în propria minte, propriul trup. Nu puteam face nimic. Eram furios și stăpânit de o mânie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și fu îmbrățișat de mantia neagră a necunoscutului din spatele meu. Ce bine că a funcționat! Nu sunt cuvinte pentru a descrie mirarea care i-a înghețat mintea. Eu trebuia să fiu mort. Întins pe pietrele reci cu o gaură în craniu! Ochii îi erau cât cepele, iar gura i se închidea și i se deschidea inutil în încercarea sa de a vorbi, de a găsi o explicație. Tu...Tu...Cum... Mâna îi rămase pe loc, făcu un pas în față și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rotație a axei foramen magnum, și, bineînțeles, adâncimea și aranjamentul șanțurilor cortexului motor, măsura în care a fost păstrată materia cenușie. — Vă așteptați să găsiți schimbări umane în creier? — Sincer, nu, spuse Erickson. Își întoarse atenția spre partea superioară a craniului, trecându-și mâinile în mânuși peste părul rar al urangutanului, pipăind oasele de dedesubt. — Vedeți, la acest animal oasele parietale se înclină spre interior, spre partea superioară a craniului. Acest lucru se întâlnește în mod clasic la urangutani sau cimpanzei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Sincer, nu, spuse Erickson. Își întoarse atenția spre partea superioară a craniului, trecându-și mâinile în mânuși peste părul rar al urangutanului, pipăind oasele de dedesubt. — Vedeți, la acest animal oasele parietale se înclină spre interior, spre partea superioară a craniului. Acest lucru se întâlnește în mod clasic la urangutani sau cimpanzei. În schimb, oamenii au oase parietale umflate. La oameni, partea superioară a capului este mai lată decât cea inferioară. Erickson se îndepărtă de masă. — Vreți să spuneți că acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și fata, mândră de ideea ei, intră în sala palatului, rămâne în picioare lângă masa roșie, într-un colț - și asta-i sala palatului, am vrut să sugerez doar: trei pânze roșii, lungi, adică pereții sălii, o masă cu un craniu roșu, făcut din cămașa ta, care se va transforma în cămașa morții, otrava în pahar și astea-s săbiile, le-am împrumutat pentru câteva zile, apoi trebuie să le duc înapoi. Te-ai prins? Ăsta-i tot decorul. Lipseai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
personaje, el stă în prim-plan, strălucind de lumina reflectată în cristalele de gheață, iar contururile par să i se topească. Tata stă oblic în spatele lui și îi pipăie capul, întrebător și ezitant. Poate chiar în acea secundă părul de pe craniu s-a desprins, rămânându-i în mână. în fața bunicului se află mama, ea a îngenunchiat și înalță mâinile împreunate spre chipul lui alb și încremenit. în spate se poate întrezări prin geamuri cerul plin de stele. Poate chiar și aburul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
a fost afectat de un colaps. O prăbușire care poate fi comparată cu un tren care deraiază sau cu o alunecare de teren pe versantul unui râu. Centrul vederii constituie o parte din scoarța cerebrală. în partea din spate a craniului. Impulsurile sunt transportate de nervii capului de la retina ochiului până acolo. în centrul vederii imaginea este transformată în cunoaștere. Cunoaștere umană. Și eu l-am întrebat dacă știa Biblia lui Doré. Nu. N-o știa. Timp de mulți, foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mai pe urmă cum am dobândit această înșiruire de cuvinte. Nu e puțin lucru, a spus doctorul. Nu, i-am răspuns eu. E o carte fără pereche. în timp ce mă asculta, își ciocănea dinții cu unghia. Se auzea răsunetul surd dinăuntrul craniului. Și am văzut cum își nota ceva cu stiloul pe care-l ținea în mâna dreaptă. Poate a scris cuvintele „Biblia lui Doré“. Ca pe un lucru de care trebuia să-și amintească pentru vreo rețetă viitoare. La sfârșit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
munte al lui Ehrenstrahl culoarea de un roșu ruginiu a vârfului de aripă înălțată spre cer a cocoșului, pe un fond verde-auriu, sugerează acea concordanță între aproape și infinit care poate fi găsită doar în pictură. Christian Thum lasă dinții craniului să se odihnească pe un manuscris care în mod sigur este lipsit de litere, o alegorie simpatică despre vanitate și moarte. în tabloul lui El Greco Apostolii Petru și Pavel lui Pavel i s-a întâmplat un necaz de neînțeles, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cu tot ceea ce era nou în arhivistică și știau că fotografia de pe un document poate fi schimbată cu ușurință, că prin chirurgie plastică se poate elimina sau adăuga o cicatrice, dar că nu se pot modifica prea ușor dimensiunile unui craniu, iar pe acestea germanii le consemnaseră cu multă acuratețe. Și totuși Charlot se simțea mai hăituit decât orice colaboraționist, căci trecutul său era la fel de rușinos: nu putea da nici o explicație cu privire la felul în care își pierduse averea, dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
acte în regulă. Dosarul de la închisoare nu-l impresionase. — Așa ceva se poate cumpăra cu o sută de franci, și nu se lăsă convins nici de măsurătorile făcute cu mare exactitate de către autoritățile germane. Nu e treaba mea să-ți măsor craniul sau să-ți pipăi cucuiele, zise. Du-te la primărie și scoate-ți acte în regulă. Pari un tip capabil. Am să-ți păstrez postul până mâine la prânz... Dar Charlot nu se mai întoarse. De aproape două zile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-l recunoaște pe Jim, dar e uimit de comportamentul lui Schreiber (care nu e în concordanță cu firea lui Schreiber) și-și amintește ce i-a spus bărbatului din avion, că asemănarea nu este o chestiune care ține de dimensiunile craniului, ci de expresia feței. Expresia de groază și regret nu este ceea ce s-ar fi așteptat să vadă în ochii lui Schreiber. Omul ăsta susține că și-a pierdut memoria și totuși nu neagă nimic. Dar, dacă cel care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
că arăta bine. Partea din față era perfectă. Nici nu-ți dădeai seama că partea din spate nu mai exista. Oul de Paște al lui Margaret era ca bărbatul pe care-l găsiseră în mlaștina lui O’Leary, cel cu craniul prăbușit înăuntru, am remarcat, mulțumită de analogie. Descoperirea aia stârnise rumoare pe strada noastră și pe cel puțin alte patru străzi din vecinătate. Dar strada noastră a fost în centrul agitației, fiindcă unul dintre cetățenii noștri, tatăl lui Dan Bourke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tatăl lui Dan Bourke, fusese cel care descoperise cadavrul. Inițial, a crezut că bărbatul se întinsese să se odihnească. Fața arăta perfect normal. Dar când domnul Bourke l-a ridicat, creierii bărbatului s-au scurs prin partea din spate a craniului. Dan Bourke a zis c-a fost așa de dezgustător că lui taică-său i-a venit să vomite. Noi n-ar fi trebuit să știm nimic din toate astea. O auzisem pe mama zicând „Șșșșș, pereții au urechi“. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
scrie despre scumpul de Charlie și a venit să mă întrebe dacă-l pot ajuta. Dl Van Busche Taylor era un bărbat foarte slab, cu un cap mare și chel, cu oasele proeminente și strălucitoare; iar sub cupola imensă a craniului său fața, cu zbârciturile adânci, părea tare mică. Era un om liniștit și excesiv de politicos. Vorbea cu accentul din Noua Anglie și în comportarea lui era un fel de frigiditate de reptilă care mă făcea să mă întreb de ce naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o clipă, își zise, am fost răpit de pe Venus. Corpul meu s-a îndreptat direct spre această celulă în care a sosit într-un moment predeterminat. În mijlocul transportului, un alt "jucător" din această vastă partidă mi-a similarizat creierul în craniul lui Ashargin pe o planetă îndepărtată. În momentul în care această legătură a fost ruptă, m-am trezit aici, deja știind limbajul local. Și dacă Discipolul se aștepta într-adevăr să mă trezesc aici la sosirea corpului meu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cu glas energic, și VEZI! Stând în genunchi, Gosseyn văzu umerii, o parte din brațe și a toracelui și capul celui culcat înăuntru. Figura uscățivă era destinsă, buzele ușor întredeschise. Era figura unui bărbat la patruzeci de ani cu un craniu voluminos; expresia feței părea, în mod curios, goală. Bărbatul era frumos, dar numai din cauza simetriei și liniei obrajilor și oaselor. În rest, avea un aer tâmp. Nici pic de asemănare, nici măcar vagă, cu Gilbert Gosseyn. Zeul Adormit de pe Gorgzid rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
bucățelele de artă se subțiază, se despletesc. marea hrănire nouă în al treilea loc: trebuie să hrănești caii buni ai dragostei tale cu iarba care crește în creierul tău. de aceea ai nevoie de lumină pentru circumvoluțiuni, deci de un craniu transparent. șase în al patrulea loc: coarnele vițelului sunt hrana ta, dacă ești războinic. șase în al cincilea loc: dacă te-ai hrănit cu dragoste o lungă vreme, acum e timpul să rupi colții mistrețu lui care aleargă după tine
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cald khamsin, și în spinarea tigrului qilin, tigrul care aduce prosperitate cuibului tău, vii cu toată încărcătura aceasta prețioasă pe prispa așteptării tale și te apuci de lucru, harnică nevoie-mare. mai întâi iei o așchie de baobab-bătrân-capricios, o așchie cât craniul tău perfect, și împletești după calapod, îți faci un coif de papură albă ușoară care te va proteja de orice cădere, așa cum bicicliștii sau motocicliștii poartă cască, și tu îți faci coif rezistent de papură albă ușoară. după ce termini, te
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
colectate din valea-vulcanilor-pitici. evenimentele se încheie fără vărsare de sânge, ritmul inimii tale revine la normal, pupilele ți se contractă la loc. nouă în al treilea loc: devii nervos, apoi disperat, plutești de foarte multă vreme pe o bucată de craniu, marea din jur e liniștită și plină de grăsime, marea din jur nu are insule, nu are locușoare unde să poți simți tare sub talpă, grăsimea galbenă este bula lui bichat, desprinsă de pe craniul pe care plutești tu, cobori de pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
multă vreme pe o bucată de craniu, marea din jur e liniștită și plină de grăsime, marea din jur nu are insule, nu are locușoare unde să poți simți tare sub talpă, grăsimea galbenă este bula lui bichat, desprinsă de pe craniul pe care plutești tu, cobori de pe zigomaticul fragil al bărcii tale de ocazie, unde ai întins vestuța ta de pluș kaki între două așchii de os, în așteptarea vânturilor tandre, pășești treptele către orbita colțuroasă unde poți să îți organizezi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu te bagi, tu îți vezi de drumul tău, care te apropie de cuibul tău proaspăt înfățat. nouă în al doilea loc: auzi pescărușii strigând puternic lângă țărm, ei nu își strigă puii de data asta, ci se sperie de craniile care au fost aduse de valuri odată cu fluxul, mii de cranii alb-gălbui se întind pe coastă, unele peste altele, amestecate cu alge, semn că oștiri numeroase, câtă frunză, câtă iarbă, s-au sfărâmat în lupte pe apele acestor ținuturi, tu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
apropie de cuibul tău proaspăt înfățat. nouă în al doilea loc: auzi pescărușii strigând puternic lângă țărm, ei nu își strigă puii de data asta, ci se sperie de craniile care au fost aduse de valuri odată cu fluxul, mii de cranii alb-gălbui se întind pe coastă, unele peste altele, amestecate cu alge, semn că oștiri numeroase, câtă frunză, câtă iarbă, s-au sfărâmat în lupte pe apele acestor ținuturi, tu te bucuri că nu a trebuit să participi la acest măcel
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]