11,061 matches
-
factori de personalitate. Caracteristicile de personalitate ale persoanelor creative se pot grupa pe patru aspecte ale comportamentului: percepții, conștiința Eu-lui, comunicare și motivație. Printre trăsăturile de personalitate al căror rol este mult investigat în ultimul timp este stilul cognitiv. Atitudinile creative sunt disponibilități învățate, care asigură un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, la un obiect sau o clasă de obiecte. MOTIVAȚIA Procesul creativ nu poate fi izolat de contextul proceselor psihice. S-a subliniat importanța motivației pentru actul de creație. Pentru
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
motivație. Printre trăsăturile de personalitate al căror rol este mult investigat în ultimul timp este stilul cognitiv. Atitudinile creative sunt disponibilități învățate, care asigură un răspuns consistent, favorabil sau nefavorabil, la un obiect sau o clasă de obiecte. MOTIVAȚIA Procesul creativ nu poate fi izolat de contextul proceselor psihice. S-a subliniat importanța motivației pentru actul de creație. Pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de o energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
lumii. "Sunt voci care evaluează forța statelor în funcție de felul cum știu să pună la lucru capacitatea de creație a membrilor săi, voci care văd efortul pentru propășirea națiunilor cape un război al imaginației creatoare ".(Ana Stoica, pg.27). Depistarea potențialului creativ la cele mai fragede vârste și valorificarea superioară a acestuia este, în ultimă instanță, una din îndatoririle școlii și a celorlalte instituții implicate în educarea tineretului școlar. 3.9. Educarea creativității în procesul de învățământ Întreaga literatură pedagogică insistă asupra
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
din perioada preșcolară. Problema formării omului nou, ca subiect creator, capătă o importanță considerabilă, iar aceea a calității instructiv-educativă se situează pe o poziție pe o poziție de prim-plan în ansamblul dezvoltării țării noastre. Pornind de la considerentul că potențialul creativ al copilului nu se valorifică de la sine, apare și mai pregnantă răspunderea socială a școlii, care operează la vârste atât de fragede, pentru dezvoltarea premiselor și cultivarea aptitudinilor și atitudinilor creatoare ale elevilor. Învățătorul trebuie să manifeste o deosebită atenție
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
propuse, ci trebuie să le stimuleze acestora gândirea creatoare, interesul, motivația internă. Un rol major îl are stimularea efortului personal al elevului și stimularea tendinței acestuia de a-și aduce propria contribuție, de a fi original, inventiv, creator. Un învățător creativ oferă o atmosferă neautoritară, încurajează procesele gândirii creatoare ale elevilor săi. Educatorul de creativitate trebuie să acționeze în următoarele direcții principale: să introducă pe elevi în intimitatea proceselor gândirii și acțiunii creatoare, pentru a le dezvălui misterele acestui proces și
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ciclul primar In numeroase publicații de specialitate s-a pus adesea problema dacă vârsta școlară mică este potrivită în vederea cultivării creativității. Cercetătorul Lowenfeld afirma pe bună dreptate că " nu este niciodată prea devreme pentru a începe educarea creativității copilului. Activitatea creativă a copilului nu ar trebui să fie îngrădi în nici un fel de interdicții, limitări sau critici. "(loan Jinga). Elevii de vârsta școlară mică devin creativi ori de câte ori nu respectă întocmai schemele învățate. In aceste cazuri este o obligație a învățătorului de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
bună dreptate că " nu este niciodată prea devreme pentru a începe educarea creativității copilului. Activitatea creativă a copilului nu ar trebui să fie îngrădi în nici un fel de interdicții, limitări sau critici. "(loan Jinga). Elevii de vârsta școlară mică devin creativi ori de câte ori nu respectă întocmai schemele învățate. In aceste cazuri este o obligație a învățătorului de a da frâu liber imaginației copilului, de a-l stimula și încuraja în ceea ce acesta a început. Jocurile didactice nu trebuie să aibă ca rezultat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ca un impuls pentru declanșarea potențialității lor cognitive și afective, care în alte împrejurări ar rămâne ca simple trăiri latente. Prin exercițiile-joc, învățătorul îi ajută pe elevi să se autorealizeze din punct de vedere artistico plastic. 3.11. însușirile persoanei creative Dintre calitățile pe care trebuie să le posede cel ce-și dedică viața muncii creatoare, cele mai însemnate ar fi: flexibilitatea, entuziasmul și perseverența, originalitatea, independența de spirit, imaginația, inteligența, capacitatea de concentrare, spiritul de observație, noutatea, eficiența, elaborarea. Flexibilitatea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin cunoașterea problemelor acestor acțiuni, cât și prin metodele folosite pentru rezolvarea lor, se urmărește dezvoltarea sensibilității, a gândirii artistico-plastice și a gustului estetic și artistic al elevilor. Prin metodele și procedeele folosite, se urmărește să se antreneze acele potente creative ale elevilor care duc la realizări artistice productive conștiente, personale și imediate. 1. Metoda exercițiului Dintre metodele didactice tradiționale, principala metodă din cadrul activităților artistico-plastice este exercițiul. Prin exerciții elevii își perfecționează acuitatea vizuală, spiritul de observație, dobândesc unele deprinderi practice
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a IlI-a și a IV-a. 5. Metoda jocurilor didactice Această metodă corespunde nu numai vârstei copilăriei, ci și naturii omului, în general. Prin joc elevii pot elevii pot descoperi adevăruri care le antrenează capacitățile lor de a acționa creativ, manifestându-și istețimea, inventivitatea, inițiativa. Componentele care alcătuiesc structura unui joc didactic sunt următoarele: sarcina didactică; conținutul jocului; elementele și regulile jocului. Jocurile didactice pot deveni pentru învățător mijloace de constatare a nivelului de cunoștințe intelectuale. Tot prin joc se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
creație. In "Metodica predării desenului la clasele I IV ", Măria Ilioaia propune o schemă care cuprinde patru faze (etape) și care poate fi planificată nu numai într-o singură oră, ci pe mai multe ore de desen. a)Schema procesului creativ b) Schema desfășurării lecției i. Faza de pregătire Această etapă poate să cuprindă următoarele acțiuni: învățătorul prezintă tema plastică a lecției și antrenează elevii, pe măsura posibilităților lor pentru: Analiza temei plastice; \ împărțirea ei în părți componente. Structurarea ei ținând
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Astfel, s-a încurajat memorizarea și învățarea pasivă, în dauna creativității. Pe de altă parte, sistemul s-a concentrat prea mult pe egalitate, descurajându-i pe mulți dintre cei talentați. Aceste caracteristici nu mai sunt funcționale în condițiile predominanței industriilor creative, mass-media sau software, domenii în care statele din regiune sunt rămase în urma economiilor occidentale 2. 4. Câteva concluzii privind direcția politicilor educaționaletc "4. Câteva concluzii privind direcția politicilor educaționale" La noi, este puțin probabil să se poată realiza o reformă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
constituit din nume, simbol, slogan, culori, elemente de prezentare (pliante, cadouri promoționale, panouri publicitare etc.). În paralel, cu ajutorul unei echipe interne special constituite, experții externi fac un plan de revalorificare a unor elemente intangibile asociate trecutului interbelic și de transformare creativă a celor din trecutul apropiat. În a doua fază se urmăresc modificări pe termen mediu și lung în ceea ce privește personalul. Acesta va urma un antrenament menit să schimbe abordarea relației furnizor-client. Sistemul de recompense va fi corelat cu performanțele individuale sau
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
defini în funcție de un grup de țări, dar și la nivelul unei singure țări, cu focalizare pe elemente cu o specificitate avansată. Coca-Cola a reușit din primele decenii de existență să genereze o diferențiere a produsului său pe baza unui marketing creativ, când teoria domeniului încă nu se născuse. Denumirea, modul său de scriere și sticla-contur au fost elementele forte acum 100 de ani și sunt încă gestionate într-o manieră dinamică. Ceea ce se simte azi în România este maturitatea globală a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
items Situațiile Coca-Cola HBC România sunt vizibile pe site-ul Ministerului Român de Finanțe (www.mfinanțe.ro - vezi tabelul IV.10). Pentru a avea însă o imagine corectă și sugestivă a României în cadrul Coca-Cola HBC, citirea datelor financiare trebuie adaptată creativ situației grupului de țări reprezentate. Se pot calcula niște indicatori de performanță medii, apoi aceștia se pot calcula prin raportarea caracteristicilor de țară - populație, număr de salariați direcți etc. Tabelul IV.10 Sursă. http://www.mfinante.ro/contribuabili Notă: În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Roberts, publicat În Prometheus Vol. 28, No. 2, iunie 2010). Foarte important pentru folosirea la potențial maxim a capitalului intangibil este realizarea a ceea ce specialiștii numesc harta cunoașterii, prin care se urmărește realizarea legăturii Între performanța de business și potențialul creativ al factorului uman; disponibilitatea indivizilor de a Împărtăși cunoașterea este o problemă de business, atâta timp cât managerii trebuie să faciliteze acest lucru pentru creșterea performanței În activitate. Într-un recent studiu, autorul se folosește de econometrie, prin configurarea unor modele de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
globală Perioada de criză aduce cu sine și nevoia de regândire a modelului de dezvoltare economică la nivel global, În care un rol important Îl are Economia Bazată pe Cunoaștere. În centrul acestei strategii se află omul, cu potențialul său creativ, cu puterea sa de adaptare la schimbare și cu un spirit inovativ accentuat, pe deplin fructificat la nivel organizațional, ca element definitoriu al Îmbogățirii capitalului intelectual. Managementul Cunoașterii oferă o soluție viabilă de dezvoltare a competențelor individuale În context organizațional
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
care asigură de la sine echilibrul pentru Întreaga omenire. Prin urmare, este necesară aplicarea și la nivel macro a acestor principii care să asigure o dezvoltare economică armonioasă, Într-un mediu nepoluat, În care omul să-și valorifice din plin potențialul creativ. Valorificarea potențialului creativ, stimularea inteligenței umane, alocarea de resurse sporite pentru cercetare sunt numai câteva dintre direcțiile prioritare ale Comisiei Europene pentru Îndeplinirea obiectivelor propuse, așa cum reiese din figura 1.1.5. Figura 1.1.5. Cele șapte inițiative ale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sine echilibrul pentru Întreaga omenire. Prin urmare, este necesară aplicarea și la nivel macro a acestor principii care să asigure o dezvoltare economică armonioasă, Într-un mediu nepoluat, În care omul să-și valorifice din plin potențialul creativ. Valorificarea potențialului creativ, stimularea inteligenței umane, alocarea de resurse sporite pentru cercetare sunt numai câteva dintre direcțiile prioritare ale Comisiei Europene pentru Îndeplinirea obiectivelor propuse, așa cum reiese din figura 1.1.5. Figura 1.1.5. Cele șapte inițiative ale Strategiei „Europa 2020
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și a exploatării resurselor, foarte important este ca acest mod nou de a privi lucrurile, cu precădere prin prisma actualei crize, să evidențieze rolul cunoașterii ca element definitoriu al creșterii economice și, de asemenea, o resursă inepuizabilă de progres. Potențialul creativ, stimularea inteligenței umane, alocarea mai multor resurse pentru cercetare sunt doar câteva dintre direcțiile de atingere a obiectivelor propuse de Comisia Europeană. Coeziunea economică, socială și teritorială, joacă un rol important În asigurarea unei dezvoltări echilibrate, În stabilirea modelului viabil
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unei organizații Astfel, avem În vedere nivelul „Îmi pasă” - acest nivel este reprezentat prin spiritul de autocreativitate existent Într-o companie. Este singurul nivel care nu poate fi modelat de metodologia Managementului Cunoașterii. Acest nivel explică de ce colective foarte motivate, creative și energice, lucrează pentru bunăstarea organizațiilor din care fac parte. Acest nivel de cunoaștere este parte a culturii organizaționale. Un alt nivel este „știu de ce” - arată cum Înțelegem un sistem. Reprezintă cunoașterea adâncă a relațiilor complexe cauză-efect, relații care stau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau beneficiari - este un element care sprijină externalizarea; b) transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de Înțeles. Acest procedeu poate necesita argumentare deductivă sau inductivă și prezumții creative. Vorbim aici despre ceea ce se numește documentarea cunoașterii, de exemplu: Îndrumarele, rezultatele analizei unor procese anterioare etc.; combinarea - presupune conversia cunoștințelor explicite Într-un grupaj mult mai complex de cunoștințe explicite. În această etapă, cheia problemei este reprezentată de comunicare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de calități necesare acestui tip de activitate. O primă condiție o constituie existența unei inteligențe cu nivel deasupra mediei sau cel puțin normală. Un loc deosebit îl ocupă creativitatea, absolut necesară, întrucât orice progres științific are la origine o „scânteie” creativă, o înțelegere bruscă și totală a situației, un „insight” cum denumește acest fenomen literatura anglosaxonă. Alte calități, cum ar fi înclinarea spre muncă, adică posibilitatea de a continua o activitate fără a abandona, reprezintă mai curând aspecte ale temperamentului decât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de luat decizii ce pot afectă viitorul unui elev ele nu mai pot fi utilizate drept criterii unice. În Franța, Remy Chauvin (1979), a utilizat cu reticență terminologia americană pentru a defini copiii dotați. El utilizează termenii de „talentat” și „creativ” pentru a realiza nuanțările necesare. De notat că americanii utilizau termenul de „dotat” (gifted) pentru copii performanți la toate materiile școlare și „talentat” pentru cei care au rezultate deosebite într-un număr mai redus de discipline sau chiar într-una
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nuanțările necesare. De notat că americanii utilizau termenul de „dotat” (gifted) pentru copii performanți la toate materiile școlare și „talentat” pentru cei care au rezultate deosebite într-un număr mai redus de discipline sau chiar într-una singură. Cât despre „creativ”, Chauvin îl definește drept „individul original, imaginativ, non-conformist”. S-ar cuveni aici să facem distincția între copilul dotat intelectual (cu o inteligență ridicată) și copilul înalt creativ. Noțiunile de creativitate și inteligență au fost adesea suprapuse, chiar și parțial, dar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]