4,747 matches
-
Este cunoscută această acțiune și-n garnizoana Iași, unde a fost de-o amploare mai mare decât în alte localități. Aici, o bandă de fanatici au prins câțiva militari, iau stropit cu benzină și le au dat foc. Acest act criminal a determinat conducerea unității să folosească toate mijloacele de care dispuneau pentru zdrobirea elementelor opozante și înlăturarea conducătorilor din unele funcții de conducere. Antonescu și-a spus cuvântul hotărâtor prin forța armatei, reducând la zero acțiunea și înscenările legionare, inclusiv
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
muncitorii vor fi trimiși la recalificare în Spania la căpșuni. De unde avea să știe bietul de el de șomaj, sărăcie și de câte lucruri de care nu auzisem noi până la marea fericire de eliberare a poporului de sub dominația "odioasă" și "criminală" a regimului explotatorilor. Am acceptat și m-am înscris la școală, povestește el în continuare, pe timpul școlarizării a fost totul bine, am fost avansat la gradul de locotenent categoria a 2-a, unde am primit două salarii de comandant de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au devenit revoluționari. În concluzie, unii care furau erau pedepsiți de justiția comunistă, iar alții nu, probabil pentru că erau securiști. Nu întâmplător, unii politicieni și mass-media noastră "sinceră și obiectivă," au constatat că odiosul regim comunist a fost ilegal și criminal. Logica și înțelesul acestor afirmații, probabil se vor da de către alți politicieni, altădată cu altă ocazie, sau în alte condiții. Așa se întâmplă în mod firesc, când vin alții noi. Cei vechi sunt înlăturați, pentru ca toți cei noi să se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
numai de ei știute. De unde dracu’ să știu eu că peste ani de zile unii descoperitori să găsească la această instituție pe care eu o știam de elită, cu oameni mai selecți, mai deosebiți, că este sau a fost odioasă, criminală și tot felul de epitete și inventive, dintre cele mai josnice și disprețuitoare. Eu în 25 de ani cât am lucrat în această instituție, în acest minister, nu am avut nici o vorbă rea cu nimeni, am avut colective de prieteni
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sfârșitul vieții. La crimele odioase au participat și cetățeni români de naționalitate maghiară, conform povestirilor celor care au suportat rigorile acelor evenimente tragice, ba unii au continuat să locuiască mai departe pe meleagurile Transilvaniei. Indignarea românilor care au suportat acțiunile criminale ale concetățenilor maghiari, se traduce prin faptul că nu au fost trași la răspundere de legile românești de după 1945, pe măsura crimelor comise. Faptele lor au fost comise pentru a-și arăta devotamentul și dăruirea față de națiunea lor. De altfel
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
noastre, pentru a ne asigura liniștea și somnul, să nu fim deranjați de răufăcători.In special acum când toată lumea se bucură de multiple înlesniri și libertăți ale "democrației" după o perioadă îndelungată de restricții,numită de către unii politicieni odioasă, ilegală, criminală și câte din aceste epitete inventate de astfel de oameni, care vor să se afirme,ca să fie auziți de cei de la UE,pentru a fi luați în seamă. Sunt lozincile și strigăturile cele mai autentice,corespunzătoare perioadei istorice pe care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
indiferent de gradul de cultură, dar precum spunea cineva pe care-l amintesc în conținut, toate aceste afirmații se bazează pe faptul că nu sunt combătute sau contrazise de nimeni, de frică să nu fie acuzat de susținerea perioadei ilegale, criminale,odioase, din trecut. Eu am scris aceste lucruri nu pentru că aș dori revenirea trecutului, ci pentru că aș dori să fac cunoscute și unele adevăruri despre activitatea generațiilor trecute , oameni care au muncit și au luptat pentru binele națiunii, pentru apărarea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Guy Hermet Populismul contemporan. Un concept controversat și formele sale diverse, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu, Sorina Soare Reinventarea ideologiei, Daniel Șandru Simbolistica politică, Lucien Sfez Sinteze de știință politică, Cristian Bocancea, Daniel Șandru Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon Statul. Ce se vede și ce nu se vede, Frederic Bastiat Strategii și politici publice, Florin-Mihai Căprioara Teorii și ideologii politice, Eugen Huzum Totalitarismul. De la origini la consecințe, Sorin Bocancea, Daniel Șandru Un experiment politic românesc. Alianța "Dreptate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a continuat să-i fie frică de pușcării și sub regimul libertății. O să citez două întâmplări care îi vor vădi în această privință caracterul. În 1780, Marat concurase la premiul înființat de Societatea Economică din Berna, în problema reformării legilor criminale. Societatea sus-numită amâna în fiecare an să-și pronunțe verdictul. În 1782, am anun țat apariția Bibliotecii legilor criminale, în zece volume. Marat m-a rugat să inserez acolo memoriul pe care îl adresase Societății. Textul acesta conținea niște îndrăzneli
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
vădi în această privință caracterul. În 1780, Marat concurase la premiul înființat de Societatea Economică din Berna, în problema reformării legilor criminale. Societatea sus-numită amâna în fiecare an să-și pronunțe verdictul. În 1782, am anun țat apariția Bibliotecii legilor criminale, în zece volume. Marat m-a rugat să inserez acolo memoriul pe care îl adresase Societății. Textul acesta conținea niște îndrăzneli care ar fi nemulțumit de bună seamă guvernământul. L-am întrebat pe Marat dacă voia să-i apară numele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
arhiepiscop de Sens și cardinal în 1790, a depus jurământ de credință față de Constituția civilă a clerului - o măsură revoluționară. BRISSOT, JACQUES PIERRE ăChartres, 1754-Paris, 1793). Jurist, jurnalist și om politic. Debutează ca scriitor juridic în 1778 cu Teoria legilor criminale, onorată de Voltaire cu o scrisoare. Alăturându-se Revoluției, devine deputat în Adunarea Legislativă și în Convenție; partizan al războiului; a devenit unul dintre conducătorii partidei girondinilor ăcare s-au numit la început brissotins), aflat în conflict deschis cu montaniarzii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un spațiu negativ, să se înconjoare cu distopie. Huxley vede apogeul fatal al tehnicii sau apocalipsa atomică (Brave New World, Ape and Essence), Orwell își ucide eroii într-un comunism generalizat la întreaga omenire (1984), Burgess acoperă Londra cu adolescenți criminali care vorbesc pe jumătate rusește (A Clockwork Orange), Lessing vede absurdul protestului anticapitalist (The Good Terrorist) ori moartea civilizației (The Memoirs of a Survivor), Gray se zbate prins în lațul îmbătrânirii (Lanark), Ishiguro trăiește spaima memoriei pierdute (The Unconsoled). Unii
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în carte acesta fiind văzut ca viitorul lui). Cartea începe cu o viață în care sexul nu are nicio urmă de sentiment. Eul interior nu încetează a se minuna. Ochiul acesta interior e tânăr și dornic de afecțiune. Trupul doctorului criminal e epuizat. Sexul e pentru el un act mecanic. Lectorul e dezgustat de lipsa lui de sensibilitate. Retrospectiv, trecutul eroului (viitorul lui literar) e de înțeles odată ce-i aflăm viitorul (trecutul real). Regrupăm incidentele după logica proprie lecturii (derularea firească
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ar putea repeta: Plecăm iar, pe câmp. Odilo Unverdorben și inima lui deschisă. Iar eu înăuntrul ei, eu, cel venit într-un moment rău ales prea curând ori mult prea târziu. (p. 173) Eul interior părăsește trupul detestat al doctorului criminal care devine cetățean american. Trecutul redevine trecut. Ultimele cuvinte ale romanului numesc timpul nepotrivit". E cea mai bună etichetă pentru săgeata timpului, care, în acest roman, e îndreptată în sensul opus celui real. Săgeata aceasta rănește lectorul, nu pe erou
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zi în locul spontaneității. Cumplită uniformizare. O adevărată poliție a minții. De aici la fanatism e un pas. Spaima lui Lessing de fanatism e probabil cea mai mare deschidere a spiritului ei. "Mi-e groază de religie. Mă înfioară înclinația ei criminală", spune ea undeva. Și, în altă parte, " Oamenii ar trebui să gândească înainte să se pună pe urlat lozinci". Toată această groază de fanatism ne readuce în final în ce-o privește pe Lessing la nemărturisita rușine de alegerea ei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins să realizeze eschatonul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate, aceste două fapte au dus, în modernitatea tîrzie, la eliberarea transcendenței de continuitatea ei cu istoria. Așa stînd lucrurile, nu avem oare șanse să devenim mai disponibili, mai atenți față de celălalt model al distanței, față de modelul vertical? Desigur, potrivit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drogurilor îl reprezintă cel al efectelor pe care acestea le au asupra sistemului nervos central și care se consideră, în general, cel mai adecvat. Acest criteriu este utilizat în practică de organismele ONU, preluat și de Organizația Internațională de Poliție Criminală - Interpol. În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel: * substanțe stimulente sau psihoanaleptice; * substanțe depresoare sau psiholeptice; * substanțe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice (Bercheșan, V., Pletea, C., 1998, p. 64). Stimulentele sunt substanțe care accelerează activitatea sistemului nervos central. Din această categorie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori și stiluri de viață (organizații criminale, rețele de prostituție și trafic de droguri). Un concept nou îl reprezintă cel de devianță organizațională și care desemnează actele de corupție comise tocmai de acele organizații împuternicite în a preveni și combate corupția. * Caracterul normal sau patologic al actului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nu există. Omul moștenește anumite tendințe spre reacțiune, adânc înrădăcinate, care sunt în ceea mai mare parte egoiste și care vin în contact cu spiritul său gregar" Astfel, se poate vorbi de moștenirea unor structuri psihice care pot favoriza conduita criminală. Ereditatea înseamnă transmiterea însușirilor și caracterelor fizice, psihice de la părinți la copii prin mijlocirea plasmei germinative. Cercetarea rolului eredității asupra criminalității s-a facut prin mai multe metode: metoda cercetării cromozomiale, metoda genealogică, metoda gemenalogică. Metoda cercetării cromozomiale La organismele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
S.E., 1982, pp. 26-33). Există posibilitatea ca o celula-ou să fie formată exclusiv din cromozomi proveniți doar de la unul din părinți, dar o asemenea posibilitate este neglijabilă. Astfel posibilitatea ca un copil să primească exclusiv caracterele paterne ale unui tată criminal sunt de 1: 8.388.608 (Rostand, J., 1996). De aici rezultă o consecință importantă: delincvența nu implică prezența unei gene specifice, dar s-a demonstrat corelația dintre anumite accidente cromozomiale și delicvență. Ereditatea poate însemna doar o anomalie biochimică
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din gemenii monozigoți fusese închis, s-a constatat că și celălalt fusese condamnat pentru fapte penale similare, în schimb niciunul din gemenii dizigoți nu înfăptuise infracțiuni. În baza aceluiași studiu s-au observat trăsăturile comune ce stau la baza comportamentului criminal. Acestea sunt: lipsa de empatie, aplatizare afectivă, lipsa stăpânirii de sine, influențabilitatea (Regoly R. M, Hewitt, D., Delisi, M., 2010, p.113). Și alte studii ale gemenilor consideră ereditatea, cauză a comportamentului deviant. Un exemplu este studiul psihozelor cu urmări
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentului copiilor (cu părinți infractori), care au fost scoși din acel mediu și plasați în familii nedelicvente. Alexandru Roșca menționa în lucrarea ,,Delicventul minor" (1932) experiența unui filantrop din Hamburg, care s-a hotărât să salveze copii proveniți din părinți criminali și i-a plasat într-o casă anume construită, cu personal specializat. Rezultatul a fost negativ fiindcă, după 4-5 ani, aceștia au părăsit căminul pentru a duce o existență delincventă. Un alt caz celebru este al unei fetițe ce a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
respectiv ura) crește în intensitate, și poate fii motivul unor infracțiuni. Din emoțiile primare - trecătoare - se formează alte stări emoționale persistente: dorințele. Acestea sunt stări emoționale la care obiectul emoției nu este prezent și care pot fi generatoare de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt stări emoționale la care obiectul emoției nu este prezent și care pot fi generatoare de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este un factor psihic care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor de delicvenți minori și tineri se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]