3,710 matches
-
coreean va fi tot mai apreciat în China, în Malaysia, în Indonezia, în Filipine și chiar în Japonia, considerat ca fiind modelul de succes demn de urmat în locul celui american. Perenitatea succesului va depinde de capacitatea Coreei de a-și croi un drum între două scenarii catastrofice: reunificarea impusă de prăbușirea subită a regimului nord-coreean, al cărei cost economic ar fi insuportabil, și o escaladare a unui conflict militar, poate chiar nuclear, provocată de accelerarea înarmării regimului nord-coreean, ceea ce ar reduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
te-am întrerupt, am spus eu. S-a făcut târziu și... O lacrimă mare i s-a desprins din ochi, i-a alunecat în jos pe obraz și a căzut cu zgomot pe învelitoarea discului. O dată ce prima lacrimă și-a croit drum, restul s-au revărsat nestăvilite. Naoko și-a pus ambele palme pe dușumea, s-a aplecat puțin în față și a început să plângă cu sughițuri, poziția ei aducând cu cea a unei persoane care pare că-și dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
la cei care căscau gura, ordonându-le să se dea îndărăt. Un copilaș se pierduse de mama lui și urla cât îl țineau plămânii. Undeva se spărseseră niște geamuri. Vântul își schimb\ brusc direcția și scânteile au început să-și croiască drum spre noi. Cu toate acestea, Midori își vedea mai departe, nestingherită, de bere și de cântece. După ce-a cântat toate cântecele pe care le știa, m-a anunțat că va interpreta unul compus de ea. Aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
râzând. Altfel nu-mi explic de ce este speriat de moarte de mieunaturi. După ce au terminat curățenia, fetele au pus uneltele la o parte și au început să umple fiecare recipient cu mâncare. Împroșcând apa din băltoacele de pe dușumea, curcanul își croi drum spre vasul propriu, vârându-și capul cu totul în el, deși Naoko încerca să-l necăjească, plesnindu-l ușor peste coadă. — Faceți lucrul acesta în fiecare dimineață? am întrebat-o pe Naoko. Absolut în fiecare dimineață. De obicei, treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Se spunea că am dezbrăcat o elevă de-a mea, că i-am făcut tot felul de lucruri și când aceasta a încercat să-mi reziste, am plesnit-o atât de tare, încât i s-a umflat fața. Povestea au croit-o cum le-a convenit și mă deranja foarte tare, dar ce m-a șocat a fost faptul că se știa că fusesem internată la nebuni. Prietena mea încerca să-i convingă pe toți că mă cunoștea de multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Oare de ce figura lui Naoko mă obseda în nopțile în care nu puteam dormi? Pur și simplu nu eram capabil să-i alung imaginea. S-au adunat în mine mult prea multe amintiri, și dacă una singură dintre ele își croia drum spre suprafaț\, toate celelalte năvăleau după ea, iar eu mă simțeam incapabil să le stăvilesc. Aveam senzația că o ating pe Naoko cea îmbrăcată în pelerină galbenă de ploaie, curățind colivia păsărilor și ducându-le de mâncare. Îmi trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
În două pungi mătăsoase. — Cu cât mă făceam mai mare, cu atât mai des probam hainele maică-mii. E croitoreasă, așa că avem deja ceva experiență. Din când În când mă punea să fiu manechinul ei și mă Îmbrăca În haine croite pe jumătate, la care mai lucra, desena cu creta sau cosea ceva. Desigur, despre momentele mele de intimitate nu știa nimic. Era acea oră prețioasă, când Agnes Încă nu se Întorsese de la școală, iar maică-mea profita de ocazie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ca niște saci Înflorați de cartofi sau corturi indiene din dantelă. După un timp m-am Îndreptat spre bluze; aici aveam mai mult noroc. Deși erau greu de legat și Încheiat la nasturi, dacă Închideam ochii pe jumătate, măcar păreau croite pentru mine - până când stăteam În profil, cercetând dezamăgit rezultatul În oglindă. Nimic să nu iasă În afară! Abia când am ajuns la lenjeria intimă, mi-am dat seama că șifonierul maică-mii Îmi putea oferi plăcere. Nu, nu acesta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
multe ferestre se auzea larmă de copii care se bat. Aparent, una adăpostea un gramofon morocănos; alta scotea un sunet adânc, metodic de ciocan - cineva tocmai bătea un cui după altul Într-un panou flexibil de cauciuc. Ghidul meu Își croise deja drum până la curtea următoare. — Aici!, strigă dintr-o dată, arătând spre ultima curte. Când i-am făcut cu mâna, a dat din umeri și Începu să dribleze din nou spre casă. Ajungând la a treia curte, am observat băieți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mormăit ceva despre „strigătul oamenilor pentru lumină“. Făceam aluzie la faimosul sloganul al lui Koch, sperând că astfel voi Înveseli atmosfera. Dar Dora Își ridică doar mâna și Începu s-o ia calm de-a lungul unei crăpături care Își croise drum printre pietrele de pavaj. — Măcar așa văd unde pun piciorul. Plasând un picior În fața celuilalt, ca și când ar fi făcut echilibristică pe o sfoară Întinsă, se deplasa cu grijă, dar eficient. Apucându-mă din nou de picior, mi-am frecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În fire și a Început să tremure văzând În ce situație neplăcută se afla. Înclinația ei spre violență o Înspăimânta, așa cum o făcuse Întotdeauna. Într-o clipită, a Închis gura și a cotit-o Într-o parte, Încercând să-și croiască drum prin mulțime. Însă, În graba sa, tocul pantofului drept s-a Înțepenit sub o piatră desprinsă din pavaj. Înfuriată la culme, și-a tras piciorul din băltoaca de sub piatră. Pe când Își scotea piciorul și pantoful din noroi, tocul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
seama, acea persoană devenea cel mai bun client al tău. Și cu ajutorul vântului și al pescărușilor răspândea vestea prin oraș atât de repede că, În nu mai mult de o săptămână, clienții stăteau la coadă la ușa ta. Așa Își croise mătușa Banu drum până În vârful scării artei clarviziunii, devenind din ce În ce mai faimoasă cu fiecare treaptă. Clienții ei veneau din tot orașul, fecioare și văduve, fetișcane și bunicuțe fără dinți, bogați și săraci, fiecare măcinat de propriile Îndoieli, fiecare murind de curiozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la Islam. Doamna Sweet vizita frecvent multe moschei și altare și era o cunoscătoare profundă a Sfântului Coran. De-a lungul anilor ea și mătușa Banu deveniseră foarte apropiate. Însă nu așa se Întâmplase și cu domnul Bitter, care era croit din cu totul alt aluat și venea din locuri În care vântul nu se oprea din urlat. Domnul Bitter era foarte bătrân, chiar și dacă Îi măsurai vârsta În anii djinnilor. De aceea era mult mai puternic decât lăsa adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca să-și mențină echilibrul, dar pe Norman cel mai tare Îl Înfricoșa ceea ce auzea - zgomote metalice incredibil de puternice, provocate de cilindrii zgâlțâiți din temelii. Creatura zdruncina Întreg habitatul. Barnes se afla În partea cealaltă a camerei, Încercând să-și croiască drum către ușa peretelui despărțitor. Un braț Îi sîngera și striga niște ordine, dar Norman nu mai auzea nimic altceva În afară de zgomotul Îngrozitor al metalului crăpat. O văzu pe Fletcher strecurându-se prin peretele despărțitor, apoi pe Tina și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
că Iliescu se va abține de la o susținere totală și fățișă a PSD, salvând măcar aparența unei echidistanțe pe care o cere funcția prezidențială. Nu legea este preocuparea lui Iliescu, și cu atât mai puțin legea fundamentală, amândouă au fost croite de actuala putere pe măsura sa, astfel încât e singurul om din România care poate fi simultan independent și candidat la Senat pe lista PSD. Așadar, nu legea este problema dlui Iliescu, ci puterea, conservarea ei cu orice preț. Adrian Năstase
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Și, în replică, premierul se va relaxa, renunțând să blocheze inițiativele președintelui numai fiindcă vin de la acesta. S-a ajuns la un echilibru fragil, atât cât încape într-un executiv cu două capete, cum l-a lăsat căznita noastră Constituție, croită pe măsura lui Iliescu-întâiul. La noi, premierul e fie supusul, fie concurentul președintelui. Teoretic avem o șansă subțire ca cei doi să fie parteneri. Semnele armistițiului sunt clare. Președintele Băsescu a renunțat public la anticipate până la data aderării. Să nu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
haioase, ai mei spun însă că aveam mici replici savuroase de pe la trei-patru anișori, ei distrându-se teribil la auzul lor. Tot pe atunci îmi plăcea să pozez în oglindă cu fel de fel de cârpe, bucăți de material din ceea ce croia doamna Țopa (mama vitregă a marii actrițe Sorana Țopa), părinții mei stând în gazdă la dumneaei, asta se întâmpla la Podu Turcului, unde sunt născută. Eram foarte nostimă, după câte mi s-a spus, pentru că îmi aranjam doar în față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de Poezie "Mihai Eminescu" nu-i nominalizat niciun poet basarabean? Închei acest șapou, citând un mare istoric, acad. Alexandru Zub: "Republica Moldova, în noua alcătuire, ezitând mereu între Federația Rusă și reintegrarea în statul român, a ajuns până la urmă să-și croiască o cale "autonomă" spre Uniunea Europeană, alături de România și aspirând pesemne la o soluție integrativă, à la longue. Două state și o națiune, așa s-a definit noua situație, caracterizată prin lipsa unei voințe politice limpezitoare și a unui proiect comun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
din girofaruri, stelele sclipesc deasupra noastră, pe cer. în limba mea cuvintele cad bolnave, se umflă de puroi, apoi pier. viața e, de la un capăt la altul, o feerie. un accident fără supraviețuitori. o poezie din care cuvintelor li se croiesc sicrie. în țara mea eu sunt un răspuns, dar n-am întrebare. în țara mea locuiesc un coșmar cu ieșire la mare. [când a început... ] când a început, viața mea a început de sus. ca o promisiune. ca un răsărit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
într-un stat democratic, al egalității șanselor, mă roade însă o altă râcă, mai elitistă. De ce miniștrii? De ce foștii miniștri? Ce au ei atât de special? Ca scriitor, cred că mult mai indicată ar fi o Lege a Răspunderii Literare, croită pe același calapod. Cu alte cuvinte, ori de câte ori un scriitor comite o faptă penală, să nu poată fi anchetat până ce dosarul lui nu e analizat, înainte de toate, de o comisie specială. Acea comisie trebuie să fie una mixtă, care să includă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
de prin porumburi... Ajunsei într-o piață cu statuie. Piața era plina de coloane de indivizi în căciuli țărănești, dar și în șepci de elevi, și indivizi rău îmbrăcați, cu paltoane ca ale mele, dar și cu paltoane bune, bine croite pe corp, cu umeri ascuțiți... Ce căutau elevii aceia acolo? Strigau sau cântau... Distinsei urlete: Jos nasonii... jos nasonii... Cine dracu erau nasonii ăștia? Mă oprii la distanță, prudent. În clipele următoare zării în depărtare, înaintînd spre piață tancuri, care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Luiza VASILIU Ar fi, cică, un păcat de moarte. Unul pentru care, dacă te-ncrezi în ce spune Dante, riști să ajungi taman în al doilea cerc al Infernului. I se mai spune, libidinos, „concupiscență“ sau, boieresc, „desfrânare“. Unii își croiesc viața astfel încât să păstreze virginitatea tuturor fecioarelor din lume neatinsă, așa cum fac, de exemplu, scrie Bernanos în La Grande Peur des bien-pensants, „pastorii prezbiterieni sau metodiști, bine îmbrăcați, bine hrăniți, cu contul lor în bancă și Buick-ul lor, așteptând ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de-atunci și cei de-acum era că, în loc să se urce pe șapte cărări în căruță și să-și lase caii să găsească drumul spre casă, consumatorii moderni își sunau soțiile. Fran memoră ce voia să bea fiecare și își croi drum spre bar. Ca de obicei, barmanul misogin găsea o nemăsurată plăcere în a lăsa clientele de sex feminin, chiar și cele în ținută de afaceri, să aștepte cât mai mult cu putință. Între timp, Fran ajunsese în punctul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
incluse. Reușiseră să-și atingă atât de bine scopul, încât un om de afaceri derutat, tânjind cu disperare după un gin tonic, rămăsese încuiat în odăița preotului și consumase tot conținutul minibarului până să-i simtă cineva lipsa. Fran își croi drum prin mulțimea de fețe cunoscute. Se serveau băuturi și aperitive, ceea ce însemna că fiecare ziarist fără respect de sine din ținut își făcuse apariția. Fran se trezi înghesuită într-un colț împreună cu, probabil, cel mai plicticos ziarist de pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
prieteni în parc. Fran zâmbi la gândul apropierii dintre tatăl ei și fiul lui Jack, dar expresia lui Jack rămase împietrită. — Transmite-i felicitările mele viitorului tău soț. Cred că-și va aminti de mine. Se întoarse brusc și își croi drum prin mulțime, fără a sta să audă anunțul măcar. — Ei bine ... Fran încercă să se calmeze după violența întâlnirii și fu bucuroasă s-o descopere pe Stevie lângă ea. — Ce naiba a pățit? — Pentru numele lui Dumnezeu, Francesca. Stevie părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]