2,852 matches
-
de el și care cuprinde teritoriul celor 26 comitate în mâinile Majestății Sale regelui Ferdinand. Acest pas făcut de Consiliul Dirigent este un pas istoric a cărui importanță o ghicesc toți fiii neamului, cărturari și țărani, care acum înfrățiți în cugete și simțiri asediază trenul delegațiunii Consiliului Dirigent și prin uralele și aclamațiile lor aprobă deciziunea politică." La scurt timp după înmânarea actului unirii, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș și Aurel Vlad au discutat cu guvernul României chestiuni generale și
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
1967-1971); "Steagul roșu", Bacău; "Ateneu" - Bacău. "Alma mater/Dialog" ; Iași (colegiul de redacție); "Viața politehnicii" - Iași; "Cronică" - Iași; "România liberă" - București; "Flagrant" - București; "Adevărul literar și artistic", București; "Jurnalul de Dâmbovița" - Târgoviște; "Rusidava literară" - Drăgășani; "Curierul de Vâlcea" - Râmnicu Vâlcea; "Cuget liber" - Târgu Jiu; "Semne" - Olt; "Al cincilea anotimp" - Oradea; "Crișana plus" - Oradea ; "Curierul" - Cluj Napoca; "Cetatea culturală" - Cluj Napoca; "Ardealul literar" - Deva; "Provincia corvină" - Hunedoara; "Nova Provincia Corvina" - Hunedoara (colegiul de redacție); "Oglindă lietrară" - Focșani; Viața de pretutindeni" - RO; "Poezia" - Iași; "Echivalente
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
1740) a fost unul dintre titlurile care au adus vechea pagină de titlu, cu formula sa “[...] sau [...]”, oferind un exemplu într-un format nou: "“Pamela sau virtutea răsplătită - publicat acum întâia oară pentru a cultiva principiile virtuții și religia în cugetul tinerilor de ambe sexe, o poveste care-și are temelia în adevăr și natură; și în același timp, care întreține în mod agreabil...”". Așa că pagina de titlu lămurea faptul că opera era realizată de un artist care țintea un efect
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
începutul Anului Nou, ca un cunoscător adânc al pădurii care este viața omenească, ne amintește cu blândețe taina anilor mulți și fericiți: «Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău. Aceasta este cea mai mare și cea dintâi poruncă. A doua este asemănătoare acesteia: Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți» (Matei 22, 38-40). Biserica Sfântul Silvestru din București îi poartă numele.
Papa Silvestru I () [Corola-website/Science/299839_a_301168]
-
cel care le îndeplinește să le facă în mod automat și pe restul: iubirea de Dumnezeu și de aproapele („El i-a răspuns: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este marea și întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată legea și proorocii.”, Matei 22, 37-40). Ortodoxismul se bazează pe
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
a bucurat de un mare succes. Aceasta a fost însă și ultima sa expoziție. Francisc Șirato a avut și o bogată activitate publicistică, a scris numeroase articole și cronici de artă în revista ""Sburătorul"" a lui Eugen Lovinescu și în ""Cugetul românesc"". A redactat (1938) o monografie consacrată lui Nicolae Grigorescu. La 4 august 1953 s-a stins din viață și a fost înmormântat în cimitirul evanghelic luteran din București. În 1956 i s-a organizat o amplă retrospectivă postumă în
Francisc Șirato () [Corola-website/Science/299388_a_300717]
-
a prejudecăților sociale), este în "Proteu" liber experimentului. Capitolul dizolvă, conform lui Umberto Eco, „filozofia aristotelică în muzică marină” prin tehnica monologului interior. Enigmaticul Proteu, zeul apelor schimbătoare, un sfinx al transformărilor multiple, reprezintă astfel simbolul inovației artistice și al cugetului uman, care preschimbă realitatea brută în forme superioare. "Ulise" rămâne însă o operă bicefală, la fel ca Ianus, privind simultan spre tradiționalism (clasicism, realism) și modernism. Omniprezența dihotomiilor este evidențiată în special în capitolul "Scila și Caribda", unde principala dispută
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
științele biologice își au originile din tradițiile medicinei și istoria naturală din Grecia și Roma antică și au fost mai dezvoltate în Evul mediu de vindecători musulmani, spre exemplu Al-Jahiz Avicenna, Avenzoar și Ibn al-Nafis. În timpul Renașterii și Evului Modern, cugetul biologic a fost revoluționat în Europa datorită interesului restaurat de empirism și descopeririea multor organisme noi. Andreas Vesalius și William Harvey au fost persoane prominente ale acestei mișcări fiindcă au utilizat experimentări și observări atente cercetând fiziologia. Trebuie menționați aici
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
Romano-Catolică a reprezentat o putere spirituală dar și lumească care nu admitea ca oameni de credințe si religii diferite să interacționeze cu catolicii, pentru a nu da naștere unor erezii. Biserica Romei percepea această confruntare de idei, precum și promovarea liberului cuget (libertății conștiinței), ca fiind cea mai periculoasă destabilizare a credinței membrilor ei. A devenit astfel incompatibilă calitatea de catolic cu cea de francmason, în timp ce Biserica Ortodoxă nu avea poziții ostile masoneriei (astfel că arhimandritul Efremie din Chișinău, care a întemeiat
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
deosebește cu bun sfat timpurile de lucruri și acomodează modurile de activitate cu rațiunile lucrurilor, neîngăduind să se amestece întreolaltă în chip nepotrivit, fiind un sfetnic minunat se dovedește și el ca o altă candelă. Iar cel ce suportă cu cuget neclintit atacurile încercărilor fără de voie, ca fericitul Iov și ca vitejii mucenici este o candelă tare, păzind și el cu răbdare bărbătească nestinsă lumina mântuirii, ca unul ce are pe Domnul tărie și laudă.554 Cel ce cunoaște meșteșugurile vicleanului
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Dumnezeu, care zice: Nimeni nu aprinde făclia și o pune sub obroc, ci în sfeșnic ca să lumineze tuturor celor din casă." Căci Domnul poate numește aici "făclie" cuvântul cunoștinței în duh, arătat prin fapte, adică legea duhului (26). Iar "obroc", cugetul pământesc al cărnii, adică legea pătimașă a trupului. Legea harului nu trebuie pusă sub acesta, ci în suflet care e cu adevărat un sfeșnic de aur, ca să lumineze prin fulgerările faptelor dreptății și a cugetărilor înțelepte, tuturor celor din casă
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
publica. La 20 decembrie 1832, pitarul Ioniță Bâțcoveanul îi trimitea alături de o scrisoare de răspuns "„niște izvoade făcute de dumnealui medelnicer Ștefan, care măcar că sunt și cu stihuri și cu unele cuvinte drepte, dar atingătoare, și poate să fie neprimite cugetului preasfinției voastre, eu însă le trimisei spre oareșicare idee sau poate dintr-însele să se facă oareșicare adunare de istorie.”". Ionașcu a concluzionat "„în chip neîndoios”" că "„acel medelnicer Ștefan, scriitor de proză și versuri, este aceeași persoană cu anonimul
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
de hotărât, până la urmă, că propoziția aceasta Eu sunt, eu exist, ori de câte ori e rostită sau concepută cu gândul, este în chip necesar adevărată.” Descartes consideră ca intuitiv adevărată propoziția „Eu exist”, fără a o mai așeza în forma din "Discurs": „Cuget, deci exist.” În fond, mă îndoiesc și cuget presupun tot timpul faptul că Eu mă îndoiesc, că Eu cuget, deci că Eu exist.
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
sunt, eu exist, ori de câte ori e rostită sau concepută cu gândul, este în chip necesar adevărată.” Descartes consideră ca intuitiv adevărată propoziția „Eu exist”, fără a o mai așeza în forma din "Discurs": „Cuget, deci exist.” În fond, mă îndoiesc și cuget presupun tot timpul faptul că Eu mă îndoiesc, că Eu cuget, deci că Eu exist.
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
autoritatea regală și temându-se să nu piardă puterea. Cu sprijinul cetății, el sprijină rigiditatea și egoismul acestei autorități. Sufletul liber și generos al Antigonei nu se impresionează de rigorile autorității. Singură, fără niciun alt sprijin decât îndemnurile intime ale cugetului, înfruntă pe rege și o dată cu acesta un întreg lanț de prejudecăți statale. Vede în decizia regelui o nelegiuire, și aceasta îi e de ajuns pentru a protesta fără nicio frică împotriva ei. O dată ce a luat hotărârea, nimic nu o mai
Antigona () [Corola-website/Science/303300_a_304629]
-
ziare și reviste: "Lettre International", "Dosarele Istoriei", "Suplimentul de Cultură", "Ziua", "GEO" (ediția românească), "Sfera Politicii", "Cotidianul", "Revista 22", "Dilema veche", "Radio România", "Gazeta de Sud", "Monitorul de Neamț", "Adevărul de Arad", "Formula AS", "Evenimentul Zilei", "Opinia studențească", "Lumea Ieșeanului", "Cuget liber", "Revista de Politică Externă". Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Societății Timișoara. este coautor al manualului de "Istoria Românilor" (Ed. RAO, 1999) și coautor al unor studii și cărți privind istoria contemporană a României. Manualele alternative
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
Profesor în mai multe localități ale țării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck. Colaborează la "Cuvântul, Lumea, Universul literar, România, Revista Fundațiilor Regale, Letopiseți, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacăra, Gândirea, Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viața românească, România literară, Steaua, Luceafărul"; a ținut cronica literară la Radio între 1934-1938. A fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei "Manuscriptum". Culegerea de note intitulată
Perpessicius () [Corola-website/Science/299023_a_300352]
-
Veronica atunci când se considera neglijată și hotăra să se despartă, reproducem un pasaj din scrisoarea ei din 19 februarie 1880. „D-le Eminescu, să nu ți se pară amară scrisoarea mea, e departe de-a reflecta ura, regretul, mustrarea de cuget, groaza de care mă simt cuprinsă, numai când gândesc la sumedeniile de minciuni pe care ai avut curajul de a mi le debita, la iezuitica ipocrizie, la intențiunea bine meditată și bine premeditată cu care m-ai făcut (abuzând de
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
nu vrea nimic, pe acest om care numai ți-ar mânca zilele cu propria lui neputință și lașitate. Neavând curajul vieții, neavând o rază de senin în suflet, am îndrăznit cu toate astea a te iubi, am avut lipsa de cuget de-a te compromite în ochii oamenilor, am pus dorința de-a fi a mea peste orice considerații și peste orice cuvinte de cruțare aș fi avut; mă sperii eu însumi de răutatea cu care te-am tratat.” La primirea
Veronica Micle () [Corola-website/Science/303693_a_305022]
-
primit aici votul monahal: al ascultării, sărăciei și al castității. Toamna anului 1992 va rămîne pentru totdeauna în inimile multor creștini, deoarece odată cu căderea frunzelor, așezarea covorului multicolor pe pămîntul Său, Dumnezeu povățuiește pașii spre Casa Sa. Credința adevărată și cugetul luminat de puterea Tatălui Ceresc îl fac pe arhimandritul Petru să ridice crucea sa, deosebit de grea. În primăvara anului 1993 începe reparația bisericii de iarnă cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, finisată în luna septembrie a aceluiași an. Tot atunci au
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
-ne acum expulzați, cu nedreptate, dela pretinsa capelă grecească din acest oraș, care în spațiu de mai mult de 40 de ani s’a ținut cu cheltuielile predecesorilor noștri și cu ale noastre, ne-am adunat cu toții în unire de cuget aici în orașul Lipsca, la anul mântuirii 1858 la târgul de Paști si am hotarît cu toții, a fonda aici o capelă română." Întreaga activitate a fost coordonată de arhimandritul Ghenadie Țeposu numit de către Mitropolia Ungrovlahiei încă din 1852 păstor al
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
ca publicist cu două articole, unul despre George Coșbuc (la 10 de la trecerea în neființă a poetului) și un necrolog la moartea povestitorului Ion Dragoslav. În aceași revistă va mai publica și o poezie, intitulată "Pământ" - poezie preluată de revista "Cuget clar" a lui Nicolae Iorga. Deși elev fiind, Vasile Netea are o tentativă de a scoate pe cont propriu o revistă de cultură generală, intitulată "Avântul", din care nu a apărut decât un număr în anul 1928. În anul 1928
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
și în zicerile lui, ca într-o spumegare inițiatica. Înțelesul acesta grav stăruie și în afirmările cărora li s-a devotat pictorul Paul Gherasim, atunci când a simțit nevoia, unui tipar active de solidaritate, între el și alți pictori, afini prin cuget și atitudine. Numele Grupului Prolog, ce figurează și în exerga actualei expoziții personale, deschisă la Muzeul Palatelor Brâncovenești Mogoșoaia, nu are o îndreptățire de tehnicism estetic, nu se revendică de la analogii din istoria spectacolului - cutare parte precedând intrarea Corului, la
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
autoritatea regală și temându-se să nu piardă puterea. Cu sprijinul cetății, el sprijină rigiditatea și egoismul acestei autorități. Sufletul liber și generos al Antigonei nu se impresionează de rigorile autorității. Singură, fără niciun alt sprijin decât îndemnurile intime ale cugetului, înfruntă pe rege și o dată cu acesta un întreg lanț de prejudecăți statale. Vede în decizia regelui o nelegiuire, și aceasta îi e de ajuns pentru a protesta fără nicio frică împotriva ei. O dată ce a luat hotărârea, nimic nu o mai
Antigona (Sofocle) () [Corola-website/Science/311344_a_312673]
-
Astfel, în s-au înfiinațat societățile literare „B. P. Hașdeu”, „G. Coșbuc”, „Unirea” etc., care au editat revistele „Aurora”, „Spre lumină”, „Unirea” și „Crenguța”. Pe lânfă acestea, profesorii Marcu Văluță, Simion Vărzaru, Petre Stati și Mihai Horn au editat publicația „Cuget moldovenesc”. Din 1918 și până în 1936 au absolvit liceul circa 500 de absolvenți, majoritatea cărora au devenit personalități notorii . Elevii liceului au avut și o publicație care a început să apară din 1935 și se numea „Crenguța”. În 1940, în urma
Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți () [Corola-website/Science/312932_a_314261]