10,969 matches
-
din punct de vedere tehnic, a unor metode de cultivare a plantelor etc. Cerințele care se cer respectate pentru organizarea unor câmpuri demonstrative sunt: - câmpul demonstrativ didactic să cuprindă 1-2 variante, așezate în 3 - 5 repetiții; variantele se aleg dintre cultivarele de perspectivă recomandate în zonă, echipamente noi introduse, tehnici moderne de cultivare a plantelor etc.; câmpul demonstrativ dintr-o școală nu este un câmp de cercetare științifică, ci el este un câmp școală, în care elevii trebuie să învețe o
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
etc. Cerințele care se cer respectate pentru organizarea unor câmpuri demonstrative sunt: - câmpul demonstrativ didactic să cuprindă 1-2 variante, așezate în 3 - 5 repetiții; variantele se aleg dintre cultivarele de perspectivă recomandate în zonă, echipamente noi introduse, tehnici moderne de cultivare a plantelor etc.; câmpul demonstrativ dintr-o școală nu este un câmp de cercetare științifică, ci el este un câmp școală, în care elevii trebuie să învețe o meserie - de agricultor, de viticultor, de legumicultor etc.; de aceea, se recomandă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cu profil de mecanică, prelucrarea lemnului, croitorie, țesătorie etc. Acestea găsesc condiții de organizare și în cadrul oricărei școli. g. Ferma-scoală este un mijloc de învățământ obligatoriu pentru unitățile de învățământ agricol, care asigură profesionalizarea elevilor în meserii/specializări referitoare la cultivarea plantelor sau creșterea animalelor. Necesitatea fermei-școală pentru o unitate de învățământ agricol este susținută de o îndelungată experiență istorică a școlii agricole românești, dar și de realități actuale din țările U.E. Cerințele pentru organizarea unei ferme-școală sunt următoarele: - ferma-școală trebuie
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
istorică a școlii agricole românești, dar și de realități actuale din țările U.E. Cerințele pentru organizarea unei ferme-școală sunt următoarele: - ferma-școală trebuie să fie exploatație agricolă modernă, model pentru agricultura organizată potrivit cerințelor pieței: echipamente „la zi“, tehnologii avansate de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor, profit maxim și rentabilitate certă; - elevii trebuie să ia parte la toate lucrările agricole privind cultivarea plantelor și creșterea animalelor, fiind instruiți metodic în vederea formării deprinderilor de executare a tuturor operațiilor specifice echipamentelor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fie exploatație agricolă modernă, model pentru agricultura organizată potrivit cerințelor pieței: echipamente „la zi“, tehnologii avansate de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor, profit maxim și rentabilitate certă; - elevii trebuie să ia parte la toate lucrările agricole privind cultivarea plantelor și creșterea animalelor, fiind instruiți metodic în vederea formării deprinderilor de executare a tuturor operațiilor specifice echipamentelor și tehnologiilor folosite, în condiții certe de calitate și securitate a muncii și a patrimoniului; - executarea lucrărilor agricole se va face la momentele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
laboratorului tehnologic la liceu sau instruirii tehnologice la școala profesională, fie în cadrul practicii comasate, respectiv, practica de producție. Scopul principal al acestei forme de pregătire este formarea de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole pentru cultivarea plantelor și pentru creșterea animalelor. Structura lecțiilor de pregătire practică cuprinde trei momente sau verigi strâns legate între ele, indiferent de specializare/meserie sau disciplina de învățământ agricol. Aceste verigi sunt: - instructajul introductiv; - instructajul curent; - instructajul final. Activitățile didactice care
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Lecția demonstrativă se poate desfășura în oricare loc de aplicație: laborator tehnologic, lot școlar, fermă școlară etc. Durata lecției demonstrative este de 1-2 ore. Scopul ei principal constă în constituirea unor priceperi privind executarea unor lucrări specifice tehnologiilor agricole de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor. Lecțiile demonstrative asigură exercitarea funcționalității unui sistem de cunoștințe în contextul coordonatelor reale ale practicii, determinându-i pe elevi să selecteze noțiunile învățate și să le ordoneze în raport cu desfășurarea unui proces real de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
etc. Astfel, Kadare aparține mai degrabă direcțiilor literare ce s-au conturat după 1913, când autoconștiința culturală a albanezilor va culmina prin cucerirea independenței de stat. La baza cărților acestei perioade va sta ilustrarea și apărarea eposului național, culegerea și cultivarea baladelor transmise prin tradiția orală a rapsozilor; în căutarea cărora se aventurează și cei doi homeriști irlandezi din "Dosarul H". Recenta traducere a celor două romane complementare, Fiica lui Agamemnon / Succesorul (Editura Polirom, 2005, 230 p.) este postfațată de traducătorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
6, Fig.7), în cadrul Academiei Române, ca secretar general al acestei instituții științifice în perioada cuprinsă între anii 1939-19461. Încă din 1923, în discursul de recepție la Academia Română își exprima opinia în legătură cu necesitatea răspândirii cunoștințelor cu privire la trecutul poporului român și a cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului. Aceste obiective se puteau realiza, în viziunea lui prin intermediul Academiei Române, pe care o considera ca fiind: ,,Instituțiunea chemată a promova studiile de istorie națională la români care de peste o jumătate de veac susține cu toate mijloacele
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
În ceea ce privește activitatea lui Alexandru Lapedatu după încheierea mandatului ministerial, a desfășurat o activitate lăudabilă, desfășurată în plan cultural și politic. Și-a concentrat activitatea ca secretar general al Academiei Române și ca președinte al Comisiunii Centrale a Monumentelor Istorice în direcția cultivării sentimentului istoric în mijlocul poporului 4 . În sfera politică, a militat pentru apărarea independenței, unității și integrității naționale, în condițiile agravării situației țării începând din 1939, el fiind cel care a contribuit la întocmirea materialelor prezentate de delegația română la Conferința
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în parte importanța maximă prezintă istoria națională. Această credință comună gânditorilor pașoptiști trebuie pusă, în legătură cu cerințele epocii, cu climatul romantic al vremii. Originile ei pot fi puse în legătură cu renovarea modalității de considerare a trecutului de către umanism, curent strâns legat de cultivarea istoriei naționale. La cărturarii noștri din secolul al XVII lea, însemnătatea vitală a istoriei proprii este cât se poate de evidentă. Pentru Grigore Ureche, pentru Samuil Micu, la fel ca mai târziu cunoașterea propriului trecut constituie un atribut al înseși
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
obținut consultând dicționare, enciclopedii sau introduceri generale în filozofia contemporană. S-ar putea spune că apropierea de Wittgenstein, ca sistem de referință în orizontul gândirii, se află astăzi la noi aproximativ în același punct în care era acum un secol cultivarea clasicilor filozofiei. Dacă în acea vreme erau justificate cărți cu titluri ca Viața și opera lui Kant, mi se pare că același lucru este valabil, astăzi, pentru Wittgenstein. Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce a aflat despre viața lui Wittgenstein. Existența altor oameni i-a putut atrage atenția lui Noica îndeosebi prin ceea ce i s-a părut exemplar din punctul de vedere al propriilor sale opțiuni: dezinteresul pentru bunuri materiale, pentru succes vizibil, cultivarea acelei austerități care favorizează deplina concentrare asupra lumii ideilor.1 Dacă ceea ce a provocat admirația lui Noica a fost puterea lui Wittgenstein de a renunța la tot ceea ce nu servește unei înfăptuiri majore pe tărâmul gândirii, atunci ar fi fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
supuși și să dea astfel socoteală de modul în care au ajuns în stăpânirea ideilor și proiectelor lor intelectuale, apoi cu Wittgenstein lucrurile stau altfel. Lui nu i se poate aplica schema uzitată, cea de a înregistra descoperirea vocației și cultivarea ei sistematică, emergența proiectului unei opere și înfăptuirea lui pas cu pas, pentru a conchide că opera vorbește de la sine, că ea ne spune singură totul. Altfel spus, nu ambiția intelectuală, dorința de a lăsa în urma lui o operă l-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
numai o manipulare a opiniei publice prin deformarea informației, dar și blocarea jocului liber al imaginației cititorului. O despărțire clară a lumii faptelor, pe de o parte, a valorilor și sentimentelor, pe de altă parte, credea el, este esențială pentru cultivarea onestității și sincerității, ca valori centrale ale vieții. Popularitatea foiletonului reprezenta pentru Kraus doar una dintre expresiile estetismului, în care el vedea un indiciu major al declinului culturii. Protestul lui Kraus împotriva estetismului se întâlnea cu cel reprezentat de arhitectura
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
primitivă a limbajului“. Descrierea limbajului prin raportare la asemenea noțiuni, pe care Wittgenstein le numește acum „supranoțiuni“ sau „supraconcepte“, este descrierea a ceva mult mai simplu decât este în realitate limbajul nostru. În supoziția consacrată într-o istorie îndelungată a cultivării gândirii pure, supoziția că înțelegerea a ceea ce este limbajul, gândirea, cunoașterea, a ceea ce este binele sau virtutea reprezintă o pătrundere spre esențe situate dincolo de orizontul experienței curente, Wittgenstein vede trăsătura distinctivă a tradiției filozofice occidentale de care el se desparte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sunt cele ale lui Pierre Bayle, Voltaire, David Hume sau Friedrich Nietzsche. Îndoielile sceptice privitoare la capacitatea minții omenești de a pătrunde natura ascunsă a realității, rațiunii sau limbajului au fost văzute drept tot atâtea expresii ale unei atitudini potrivnice cultivării filozofiei în genere. În „Prefața“ primei ediții a Criticii rațiunii pure, Kant va da expresie acestei stări de spirit, caracterizându-i pe sceptici drept „un soi de nomazi care disprețuiesc orice cultivare statornică a pământului...“2. Cu greu s-ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
drept tot atâtea expresii ale unei atitudini potrivnice cultivării filozofiei în genere. În „Prefața“ primei ediții a Criticii rațiunii pure, Kant va da expresie acestei stări de spirit, caracterizându-i pe sceptici drept „un soi de nomazi care disprețuiesc orice cultivare statornică a pământului...“2. Cu greu s-ar putea contesta totuși că avertismentele scepticilor au contribuit sau puteau să contribuie la temperarea încrederii euforice a filozofilor în mijloacele pe care le foloseau pentru a ridica atât de ambițioasele lor construcții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de a le subordona viața intereselor, dorințelor și înclinațiilor sale.24 Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod necesar, mai superficial. Russell însuși admitea că nevoia de a câștiga bani prin scris, după ce în timpul războiului își pierduse poziția la Cambridge, nu putea rămâne fără consecințe. El se plângea că trebuie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
angajată direct, existențial. Sigur că portretul poetic al lui Liviu Antonesei nu se alcătuiește numai din "lecturi,/ manuscrise, tăceri și amintirea/ unei călătorii pe care nu am început-o", după cum recunoaște în Jocul vidului și al înfățișării. După cum nici din cultivarea filonului care ține iarăși într-o manieră specifică poeticii optzeciste de cotidian și biografic. Aceasta, deși poetul dovedește că poate converti evenimentul biografic într-o adevărată aventură, îndoit ontologică și estetică (a se vedea, bunăoară, excelenta Mitologie. Eu și Valeriu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
verde ca să umilească moartea (Alt poem care și-ar fi dorit un final optimist). Martirajul scriptural idee modernă, instrumentată însă postmodern constituie, de altfel, Blazonul de arhonte și marea obsesie a lui Daniel Corbu. O dovedește, cu asupra de măsură, cultivarea excesivă a imagisticii devoțiunii totale și a supliciului voluntar: răni, cuie, ghilotină, eșafod, coroană (iar "peste coroană se vor găsi mulți care să scuipe"!), "îmbeznate lințolii" ș.a. Ardența totală a sacrificatului de voie apare justificată de faptul că poezia înseamnă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Avila), de poeți damnați precum François Villon, Charles Baudelaire și Lautréamont, de Bacovia, Blaga, Arghezi și Emil Botta, el "alipind nuclee acuzat romantice (care vizează coborârea în sinele ființei, erosul thanatic și mariajul morbidului cu Witz-ul), sentimente tipice lirismului modern (cultivarea absurdului existențial, a metamorfozelor și a "țipătului" în cadre expresioniste, "serializarea" poeziei) și caracteristici de extracție barocă (meraviglia, conceptualism ș.a.m.d.)" (Dan C. Mihăilescu). Într-un mod paradoxal, chiar și originalitatea (totuși indiscutabilă!) a liricii lui Cezar Ivănescu este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
manifestă a construirii identității proprii. Femeia pariziana este o aristocrata a stilului. Este de consemnat în mod special preocuparea francezilor pentru forma, cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate în portretele Parizienelor sunt cele de păpușă, floare, pasăre, sirenă, având o semantica bogată: "Elles ressemblent à des fleurs, elles ressemblaient à des oiseaux, elles ressemblaient à mille autres choses autant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
contrarevoluțiilor, loviturilor de stat și a perioadelor de restaurație succesive, pe care le transformă într-un teatru al istoriei. Punerea în scenă a Parisului secolului al XIX-lea și reprezentarea lui în literatura este însoțită de poetizarea civilizației urbane, de cultivarea mitului Parisului și de o receptare progresivă a sensibilității la orașul modern și personajele sale: "A cette heure, Paris offrait (...) le plus intéressant des spectacles" [Zola, La Curée, p.79]. Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea este mai ales
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
masculină în această problemă constă în a încuraja preocuparea feminină de a cocheta și a seduce, pentru a o distrage de la preocupări sociale mai importante. Tocmai de aceea, pe parcursul întregului secol al XIX-lea bărbații s-au preocupat îndeaproape de cultivarea idealului feminin care le era convenabil. Excluderea femeilor din viața activă a dus la preocuparea lor pentru lucruri superficiale. E.Roy-Reverzy [1998, p.107] chiar consideră că femeia este preocupată doar de detaliile sordide ale vietii cotidiene sau de împodobirea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]