3,132 matches
-
Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Secția de artă este găzduită de aripa dreaptă a Palatului Prefecturii. Secția de științele naturii este găzduită de anexa principală a Castelului Bethlen. Secția de numismatica a "Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
aripa dreaptă a Palatului Prefecturii. Secția de științele naturii este găzduită de anexa principală a Castelului Bethlen. Secția de numismatica a "Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, etc.) și o bibliotecă de aproximativ 40000 de volume.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
20 m lățime a rămas împădurit cu arbuști și numai cărările oamenilor și urmele căruțelor amintesc că pe aici cândva era un drum mare. Așezarea a apărut în antichitate. În necropola de la marginea satului au fost găsite obiecte de natură dacica, cât și din cultura Cucuteni Ulmidava e un pseudonim al posibilei existente a unei cetăți dacice pe teritoriul satului. Pe teritoriul satului pe timpul lui Ștefan cel Mare au existat două sate - unul dintre care se numea Ulmi. În "dicționar enciclopedic
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
că pe aici cândva era un drum mare. Așezarea a apărut în antichitate. În necropola de la marginea satului au fost găsite obiecte de natură dacica, cât și din cultura Cucuteni Ulmidava e un pseudonim al posibilei existente a unei cetăți dacice pe teritoriul satului. Pe teritoriul satului pe timpul lui Ștefan cel Mare au existat două sate - unul dintre care se numea Ulmi. În "dicționar enciclopedic a Basarabiei" de Z.Arbore se spune ca Ivansca sau Ivanovca este un sat de ruteni
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
a vorbit o perioadă de timp îndelungată pe teritoriul Imperiului Bizantin. După încheierea cuceririi romane a circa 60-65% din teritoriul total al Daciei, în 106, și până la retragerea trupelor imperiale romane la sud de Dunăre din anul 271, populația locală dacică a fot supusă unui proces de romanizare. Cu toate acestea, s-a argumentat că intervalul de 165 de ani nu ar fi fost un timp suficient pentru schimbarea completă, într-un teritoriu relativ întins, a caracterului lingvistic local. Unul din
Limba protoromână () [Corola-website/Science/305812_a_307141]
-
geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în . Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor. Această legendă este consemnată și de Alexandru Vlahuță în „România Pitorească”, 1901
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
porțiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe îi corespunde la suprafață, după cca. 350 metri copertă de roci, fosta cetate dacică „Cetățuia”, cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde rădăcina uriașă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peșterii drept mărturie, iar locul ascezei călugărilor ( 1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
descoperit în Câmpia Transilvaniei la Valea Rece în anul 1960. Greutatea obiectelor descoperite este de 252 kg fapt care situează depozitul pe locul 5 în România în ierarhia descoperirilor de gen. Perioadă a doua a fierului numită și "La Tene dacic" (300 î.e.n. -106 e.n) este bine reprezentată pe teritoriul județului. În 28 de localități au fost descoperite variate vestigii (unelte, arme, vase, podoabe, etc). Conform istoricilor aceste descoperiri sunt în mare parte obiecte provenite de la populația autohtonă dacică. Cele
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
Tene dacic" (300 î.e.n. -106 e.n) este bine reprezentată pe teritoriul județului. În 28 de localități au fost descoperite variate vestigii (unelte, arme, vase, podoabe, etc). Conform istoricilor aceste descoperiri sunt în mare parte obiecte provenite de la populația autohtonă dacică. Cele mai importante descoperiri sunt: tezaurul de argint de la Șaeș, depozitul de unelte agricole de la Lechința de Mureș, brăzdarele de fier și săbiile încovoiate de la Cristești, râșnițele și ceștile de la Corunca și diverse fragmente ceramice la Sighișoara. Cele de mai
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
astfel: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Fânețe montane; Vegetație lemnoasă
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
7 milioane de dolari (4,8 mil. euro) pentru a achiziționa un pachet minoritar (sub 7%) din acțiunile producătorului român de soluții de securitate informatică Bitdefender. 2011: Bitdefender anunță o nouă identitate de brand. Bitdefender adoptă simbolul legendar al lupului dacic în identitatea vizuală. Jumătate lup, jumătate șarpe, creatura totemică sugerează originile românești ale brandului. 2012: Bitdefender deschide un birou în Dubai și apare pe rafturile retailer-ului american WallMart. 2013: Bitdefender Antivirus primește titlul "Product of the Year" din partea AV-Comparatives. 2015
BitDefender () [Corola-website/Science/313137_a_314466]
-
LMI: . Așezată la poalele nord-estice ale Munților Apuseni, pe râul Someșul Rece, afluent al Someșului Mic, parohia poartă numele acestui rău, pe malurile căruia sunt așezate cele aproximativ 280 de gospodării. Arheologii au descoperit aici urme de viețuire din perioada dacică. Aici se găsește pe o suprafață de 10 hectare, o așezare dacică întărită cu un val de pământ, iar în interiorul ei s-au găsit bordeie și fragmente de ceramică și unelte. Această cetate de pământ se ridică deasupra satului și
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
afluent al Someșului Mic, parohia poartă numele acestui rău, pe malurile căruia sunt așezate cele aproximativ 280 de gospodării. Arheologii au descoperit aici urme de viețuire din perioada dacică. Aici se găsește pe o suprafață de 10 hectare, o așezare dacică întărită cu un val de pământ, iar în interiorul ei s-au găsit bordeie și fragmente de ceramică și unelte. Această cetate de pământ se ridică deasupra satului și parohiei Someșu Rece, în imediata apropiere a vetrei acestora și poartă numele
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
o troiță și te închini înaintea ei parcă simți că te apropie ceva de ea, parcă o energie te atrage, îți dă mângâiere, liniște" (Arhim. Ioachim Pârvulescu, 2004) În opinia altor cercetători, troițele maramureșene ar fi ultimele relicve ale crucilor dacice (cele trei extremități superioare depășesc cercul), ca simbol păgân al unui ancestral cult solar practicat de populația geto-dacă (v. R. Vulcănescu, 1987, p. 202, 367, 472). Troițele, din lemn sau din piatră, sunt nelipsite din curtea bisericilor maramureșene. În perimetrul
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
a fost o localitate dacică situată, potrivit coordonatelor date de Ptolemeu, în vestul României. Este probabilă confundată cu localitatea Sangidava, însă datele cunoscute sunt precare, încât nu se poate trage o concluzie definitivă. Prima parte a numelui este legată de numele tribului singilor, care trăia
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
încât nu se poate trage o concluzie definitivă. Prima parte a numelui este legată de numele tribului singilor, care trăia în zona Banatului istoric. De la același nume tribal provine numele cetății celtice Singidunum, din apropierea Belgrad-ului de astăzi. este o cetate dacică de pământ situată pe culoarul Mureșului, în orașul Cugir județul Alba. Încă din 1868 pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din câteva sute sau mii de monede de argint. O descoperire importatntă este un mormânt “princiar” de
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
apulensis, unde se afla comandamentul Legiunii a XIII-a Gemina, una din cele mai puternice legiuni staționate în Dacia. În jurul noului centru militar, politic și administrativ au luat ființă o serie de colonii romane sau "villa rustica" în locul vechilor așezări dacice: la Stremț, Șard, Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Benic, Tăuți, Zlatna, Pețelca, Partoș, Micești, Oarda de Jos, Berghin. Noile colonii au ajuns în scurt timp la un nivel ridicat de bunăstare și cultură. Urmele arheologice descoperite la Stremț, în locul „După
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
Antonius, apoi lui Cotiso, regele geților ("dein Cotisio, regi Getarum") și tot atunci a cerut-o în schimb în căsătorie, pentru sine, pe fiica regelui”. Unii istorici afirmă că staterii (monedele) de aur cu legenda "ΚΟΣΩΝ" descoperiți în zona cetăților dacice din Munții Sebeșului ar fi fost emiși de Koson, iar acesta ar fi identic cu regele Cotiso menționat de izvoarele antice. Identificarea lui Cotiso cu s-a făcut după o variantă a textului lui Suetoniu ("Augustus", LXIII, 4) prezentată în
Coson () [Corola-website/Science/314389_a_315718]
-
universale. În calitate de istoric, domeniu în care a "intrat din întâmplare", cum o declara în corespondența sa din anii 1950 cu Mircea Eliade, a scris studii despre Zamolxis , dintre care cele mai închegate se referă la percepția zeului suprem al panteonului dacic în miturile și legendele spaniole. Simțindu-se toată viața român, după acceptase poziția de atașat cultural al României în Spania, a dus o activitate neobosită de cercetare și promovare culturală a valorilor românești în Spania. A înființat o "Catedră de
Alexandru Busuioceanu () [Corola-website/Science/314402_a_315731]
-
târziu, în inscripția amintită, și prin urmare a folosit o formă apropiată cu cea de la Ptolemeu, autor accesibil în secolul al XIX-lea. Astfel, pentru dl. academician, forma „Cumidava”, scrisă de un roman într-o inscripție latinească, este forma autentică dacică, cea care ar fi trebuit să figureze în tăblițe, dacă acestea ar fi fost autentice. Despre respectiva considerație a dl. Al. Vulpe, Aurora Pețan întrebă retoric „de ce ar fi trebuit ca dacii să scrie acest nume exact cum îl auzeau
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
auzeau și îl reproduceau în scris romanii” și subliniând că denumirea „Cumidava” apare într-o inscripție „latinească”, scrisă de un „roman”, în secolul al III-lea d.Hr.: „de ce suntem obligați să admitem că forma latinească era identică cu cea dacică, iar cea grecească, de la Ptolemeu, este coruptă”? Doctorul în lingvistică romanică, Aurora Pețan, explică fenomenul, recurgând la analogia cu celelalte nume străine transpuse de către romani și greci, transpunere „în care a intervenit întotdeauna percepția impusă de structura fonetică a celor
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
arheologic roman a fost făcută încă din 1856 de către M. J. Ackner, iar primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939. Cercetările arheologice și toponimul confirmă că înaintea costrucției castrului roman a existat o așezare a dacică, Comidava, a dacilor tini cumidavensis. În interiorul castrului un grup de arheologi au descoperit o inscripție de pe vremea împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, 'protectoarea castrelor'. Zidită la poarta centrală „Pretoria” a castrului, pe ea se
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
arată sufixul «dava» din denumirea așezării, la Râșnov avem de-a face cu un fost centru militar, politic, administrativ și religios al dacilor, existența lui fiind confirmată de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetății medievale”. Fortificația dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani și se pare a-și afla sfârșitul în preajma războaielor dacice. Obiectivul castrului era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor - dacii liberi din Sud-Estul României de azi, și a hoardelor de invadatori, prin cele
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
militar, politic, administrativ și religios al dacilor, existența lui fiind confirmată de cercetările arheologice efectuate de-a lungul vremii pe dealul cetății medievale”. Fortificația dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani și se pare a-și afla sfârșitul în preajma războaielor dacice. Obiectivul castrului era să țină piept atacurilor venite din partea carpilor - dacii liberi din Sud-Estul României de azi, și a hoardelor de invadatori, prin cele două pasuri importante - Rucăr-Bran și Oituz. Inițial, construcția militară începută după 106 era din pământ și
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
Istorie al României, și dr.Dorel Bondoc, reprezentând Muzeul Olteniei. În castru au staționat trupe din Legiunea a V-a Macedonica și un "Numerus Maurorum" (adică o unitate de mauri, probabil ecvestră). Castrul a fost construit inițial în contextul războaielor dacice (101-102 și 105-106) de către o vexilație a "Legio V Macedonica", fiind ceva mai mic decât forma cunoscută din literatura mai veche (adică 142 x 125 m), ocuparea lui după sfârșitul războiului fiind discutabilă. Un castru mai mare, din pământ, a
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]