5,794 matches
-
și regimul democratic pluripartitist în numai trei ani. Cele două romane ale lui Eugen Barbu plombau aceste lacune considerabile care subliniau lipsa de legitimitate a partidului pe scena istoriei românești și absența sau, în cel mai bun caz, rolul marginal, decorativ jucat de acest partid în momentele esențial-dramatice ale istoriei României. Partidul nu era prezent în niciunul dintre acele momente-cheie ale istoriei României; dimpotrivă, prin măsurile luate, PCdR se manifesta împotriva statului național în perioada în care România înregistra ca o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ioan Al. Brătescu-Voinești, Dimitrie Gusti, Emil Racoviță, Constantin Rădulescu- Motru, Alexandru Tzigara Samurcaș, Octavian Neamțu și Camil Petrescu. Toți cei nominalizați au fost luați pe rând și "dovediți" ca lucrând în slujba fascismului. "Ce autoritate culturală - fie ea și simplă decorativă - mai pot avea niște moaște de care s-au slujit tâlharii fasciști în opera lor de înșelare și robire a poporului român?", se întreabă retoric autorul anonim. Lista celor înfierați continuă cu cei ce publicau în paginile revistei: Mircea Vulcănescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Transpres, Sibiu, 1992, p. 20. 6 "Revista presei", în Scînteia, ediția din 15 noiembrie 1944, p. 2. 7 "Erorile d-lui profesor Tudor Vianu asupra materialismului istoric", în Scînteia, ediția din 21 septembrie 1944, p. 2 8 "Despre niște personagii decorative și mai puțin decorative", în Scînteia, ediția din 7 octombrie 1944, p. 2. 9 Ion Călugăru, "Despre o revistă și un personagiu de cultură", în Scînteia, ediția din 21 septembrie 1944, p. 2. 10 "Editorii români și războiul", în Scînteia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
20. 6 "Revista presei", în Scînteia, ediția din 15 noiembrie 1944, p. 2. 7 "Erorile d-lui profesor Tudor Vianu asupra materialismului istoric", în Scînteia, ediția din 21 septembrie 1944, p. 2 8 "Despre niște personagii decorative și mai puțin decorative", în Scînteia, ediția din 7 octombrie 1944, p. 2. 9 Ion Călugăru, "Despre o revistă și un personagiu de cultură", în Scînteia, ediția din 21 septembrie 1944, p. 2. 10 "Editorii români și războiul", în Scînteia, ediția din 12 octombrie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
G. Șt. Cazacu Delarast)10). Plopii (la Arghezi) sînt arbori evocatori de amintiri: „Pustiul mă învălui,/ Cînd subt un plop mi se trezi/ Tot dorul de altădată!” 11) Bacovia îi admiră și îi compătimește. în „Amurg antic” plopii apar magnifici, decorativi, într o alură solemnă și liniștită: „- Apostoli în odăjdii violete”12). Despre ei scrie cu o emoție particulară și, dacă pot să zic așa, cu cordialitate, fratern: „De mult, de mult cunosc doi plopi/ Ce-mi stau și azi în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cv×Sx×Ss×Ct×NE , În care: E = evaluare; Ic = indice categorial, care exprimă media a cinci valori și care caracterizează monumentul prin izolarea sau apartenența lui la un ansamblu, treapta lui istorică, originea, starea; Ec = evaluarea constructivă; Ed = evaluarea decorativă; c,d = sunt coeficienți de pondere; cEc, dEd = valoarea nominală tehnică; Cv = coeficientul de vechime; Sx = coeficientul de semnificație; Ss = coeficientul de specificație; Ct = coeficienți calitativi, culturali estetici (coeficientul sau indicile tipologic, coeficienții culturali istorici); NE = coeficienți estetici. Datorită strădaniilor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de lemn Sf. Arhangheli, secolul XVIII; - m. m.: element decorativ În fața casei de cultură; - muzeul mineritului (str. Nicolae Bălcescu 2); - m. m.: o cruce memorială dedicată eroilor din 1916-1919 pe dealul de lîngă rîul Băleia; - hotelurile: Jiul, Central, Petroșani, hanul Gambrinua, cabana Peștera Bolii; - cabana Rusu și cabana IEFS
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sentimentelor. În cazul Parizienei, morală colectivității nu este în stare să domine morală individului, ca în românul tradițional. Morală femeii Pariziene este cea care domină morală grupului. Comparația femeilor pariziene cu modelul de păpușă este frecvență 117, sugerând rolul lor decorativ și de obiect de plăcere. În descrierea baronesei de Frémines, se merge mai departe de aparenta de păpușă, surprinzându-se caracterul diabolic al jucăriei-păpușă pentru adulți: "Une jeune femme qu'on comparait toujours à une poupée, une pale et ravissante
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
luxul face din Pariziana însăși un obiect de valoare. Îmbogățindu-se, Saccard hotărăște să se căsătorească cu o femeie care ar purta amprenta și ar fi o excelentă publicitate a situației și a vanității sale121. Pariziana, subiect superb și foarte decorativ cu somptuoase podoabe, are statutul femeii-obiect de valoare; bijuteriile sunt atributele ei obligatorii 122. Corpul este, se sugerează, mai mult un pretext pentru a fi împodobit decât pentru a fi iubit: "Leur corps ainsi n'était plus qu'un prétexte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
modele clasice. Trăsăturile clasicismului: Clasicismul s-a impus prin următoarele trăsături: - imitarea naturii În aspectele esențiale, ale omului și vieții, după modelul artistic antic; - o operă clasică vizează deopotrivă latura estetică și etică;gândirea și faptele personajelor au un aspect decorativ, rece și indiferent, fără vreo influență asupra acestora; - creația clasică subliniază necesitatea realizării unei armonii interne a operei, respectarea integrității genurilor și a principiului verosimilității;eroii clasici sunt oameni puternici, proprii lor stăpâni, Își fac mereu datoria, Își Înving propriile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
istoria și eroii naționali. Conflictul iscat În operele literare clasice constă În lupta dintre sentiment și rațiune, dintre interesele personale și cele cetățenești și se rezolvă prin triumful rațiunii și binelui. Natura pentru clasici reprezintă un fapt general, cu valoare decorativă, natură frumoasă, dar fără rezonață În sufletul omului. Stilul are ca trăsătură dominantă frumusețea și puritatea lui, stil Înalt, elevat. Sunt respinse cuvintele și expresiile vulgare. Esteticul este dominant. În teatru este respectată regula celor trei unități: de loc, de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
loc de cinste, mărturie fiind interesul crescut de-a lungul timpului pentru fiecare manifestare artistică, dar și numărul de artiști cunoscuți pe plan național și internațional. Piesa originală în manifestările artistice din această țară o reprezintă artele aplicate și cele decorative. Materialele folosite sunt cele textile, din os, lemn, sticlă sau metal. Se remarcă, de asemenea, interesul crescut pentru arta populară, grăitoare în acest sens fiind muzeele de artă populară existente în această țară. Viața finlandezilor se derulează între -30șC și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
semnat de Gheorghe Grigurcu, reprezintă o meditație asupra modului în care cursul istoriei a influențat destinul monarhiei. Autorul articolului pomenește numele Finlandei în contextul "în care președintele republicii are un rol și mai estompat decât un suveran, un rol pur decorativ"643. 3.3.2.9. "Mozaicul" Prezentând și comentând romanul lui Richard Wagner Das Reiche Mädchen, Cosmin Dragoste aduce în discuție romanul scriitorului și regizorului finlandez Antti Tuuri Aukko Taivaassa (Gaură-n cer). Das Reiche Mädchen are la final o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unele măsurători simple, de a trasa conturul unor șabloane, de a decupa, de a lipi, de a realiza obiecte din plastilină sau argilă, de a construi jucării prin îmbinarea mai multor materiale și tehnici de lucru, de a crea obiecte decorative, felicitări pentru diferite ocazii etc. Ca disciplină derivată din abilități practice, opționalul având ca element definitoriu tehnica origami consolidează și perfecționează priceperile de a confecționa figurine din hârtie utilizând o succesiune de îndoituri și plieri. În plus, se formează și
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
în spațiu și utilitatea concretă a figurinei origami construite. Elevii ce parcurg un asemenea opțional vor avea, acasă, un “colț origami” în care își vor expune produsele realizate la școală sau în afara ei. De asemenea, figurinele origami pot constitui obiecte decorative cu diferite ocazii, mici daruri pentru persoanele apropiate, accesorii la cadouri. Figurinele reprezentând fluturași, de exemplu, acoperă o gamă largă de întrebuințări originale: pot constitui mărțișoare, broșe, clame, pot fi aplicate pe felicitări, pot fi folosite ca și “cărți de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
decerna titlul de Doctor Honoris Causa, a început să vorbească. Să stea într-un picior, să scoată sunete sparte, să scrie frânturi de silabe, să accentueze corporalitatea radicală a plasticii dramatice pe care a încercat să nu o subscrie zonei decorative sau ilustrative a teatrului. Într-un volum de interviuri cu regizori care vorbesc despre componentele esențiale ale esteticii lor - Mise en scène et jeu de l’acteur - Le corps en scène (Éditions Jeu, Éditions Lansmană -, Robert Wilson afirmă: „Să ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
din vremea respectivă. În general, reprezentarea omului în pictură și sculptură s-a realizat după niște canoane: • în sculptura egipteană: corpul este geometrizat, simplificat în atitudini statice și rigide; • în pictura bizantină: omul este spiritualizat și reprezentat prin forme plate, decorative, proporțiile variind în funcție de spațiul arhitectural; • în arta romantică: forma, proporțiile corpului sunt încorporate elementelor arhitectonice pe care le decorează; • în stilurile clasice umaniste (de exemplu: renașterea, clasicismul greco-roman neoclasicismul): predomină căutarea idealului de frumusețe fizică și morală a omului superior
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să emită și păreri asupra evenimentelor personale și comportamentelor manifestate în trecut. Astfel, metoda devine un instrument important în sondarea atitudinii clientului față de propria persoană. Analiza produselor activității clientului se referă la produsele fizice ale clientului (planșe, obiecte utile sau decorative, poezii, soft-uri, proiecte finalizate). Interviurile care ies din sfera metodelor formale sunt cele semiformale, nestructurate sau semistructurate. Aceasta formulă de interviu este în general aplicată de consilierii cu experiență, pentru că presupune un nivel înalt al abilităților de comunicare, o
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
definirii culturii ca sumă a inter-relaționării tuturor practicilor sociale. Această înțelegere a culturii ar critica situația culturii dominante și înglobante care stabilește codurile condițiilor determinate ale existenței economice și politice. Potrivit lui Hall, cultura a încetat să mai fie un "adaos decorativ" (decorative addendum), devenind la fel de "materială" ca și lumea, acționând într-o societate contemporană caracterizată prin diversitate, diferențiere și fragmentare, mai curând decât prin omogenitate 85. Punând în discuție termenul de Kulturkritik, Francis Mulhern sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturii ca sumă a inter-relaționării tuturor practicilor sociale. Această înțelegere a culturii ar critica situația culturii dominante și înglobante care stabilește codurile condițiilor determinate ale existenței economice și politice. Potrivit lui Hall, cultura a încetat să mai fie un "adaos decorativ" (decorative addendum), devenind la fel de "materială" ca și lumea, acționând într-o societate contemporană caracterizată prin diversitate, diferențiere și fragmentare, mai curând decât prin omogenitate 85. Punând în discuție termenul de Kulturkritik, Francis Mulhern sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor culturale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
iar În gheara stângă un buzdugan (sceptru), ține simbolurile puterii (luptă, cavalerism, justiție). Evoluția stemelor se desprinde pe baza izvoarelor istorice, sigilii domnești, decrete și legi referitoare la fixarea stemelor diferitelor organizații de stat românești, monumente de sculptură și piatra decorativă de la biserici, cetăți, palate și morminte domnești, apoi ornamentica documentelor, manuscriselor și cărți tipărite, diferite obiecte de utilitate sau de podoabă, care au fost proprietatea domnilor sau a statului, ori au fost dăruite de către aceștia. În sfârșit, informațiile scriitorilor străini
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
dat să-l pună în apă și reușise să evadeze; toată casa era plină de fulgi... Nu știu de ce s-a complicat; era oricum destul de snoabă și crezuse că un aranjament floral nu e suficient, se gândise la o variantă decorativă mai deosebită... Extraterestrul ei i-a făcut o scenă teribilă și a doua zi a părăsit-o fără drept de apel. Vă dați seama că înainte de asta a inaugurat și noul bust, măgarul. Și ea, săraca, i se dăruise cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
în Franța începând abia cu secolul al XV-lea. Aceste recipiente din sticlă subțire au fost aduse aici odată cu moda italiană a Renașterii, când erau mai întâi protejate de un înveliș de răchită și folosite pe mese în scop pur decorativ. În secolul al XVII-lea, și-au făcut apariția primele fabrici de sticle făcute din sticlă groasă. În anul 1723, în Bordeaux era o fabrică mare, industrială, de sticlă, ceea ce avea să stabilească rapid regulile îmbutelierii, principiu care a fost
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Împrumutată de la diverse popoare. Recitările ritmice ale psalmilor corespundeau acțiunii dramatice ale dansului, care prin analogie ne amintește de tragedia antică. În Evul Mediu, ca revers al constrângerilor anterioare ale dansului religios, dansul se desprinde de biserică, are caracterul alegoriei decorative și Îmbracă forma carnavalurilor ca fiind emanația sentimentelor de bucurie și a balurilor, fie ale suveranilor sau baluri particulare. În această perioadă, orice ocazie, fie de a sărbători aniversări, tratative, reprezentații dramatice (procesiuni și cortegii) era un prilej de a
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
altele. Scrisă cu erudiție, înțelepciune și poezie, Cartea ceaiului vorbește despre importanța artei ceaiului în Japonia, despre școlile diverse de preparare (ceai fiert, bătut sau opărit - noi ținem de cea din urmă variantăă, despre arhitectura unei ceainării și economia ei decorativă, despre zen și tao, despre cât a priceput Occidentul din toate astea („Suntem zugrăviți ca trăind din mireasma lotusului, sau din șoareci și gândaci“, scria în 1906 Okakura KakuzôĂ. Am savurat cele 94 de pagini nipone ca pe o ceașcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]