3,173 matches
-
p. 307) E drept, sînt cîteva povești și un poem (de Petre Pascu) 334 Constantin Călin despre el și vioara sa, ba și o fotografie cu ea (din 1956), însă nu ținînd-o sub bărbie și cu arcușul gata de atac, demonstrativ, ci ca pe o relicvă, tremurător. Chiar dacă poetul a acreditat legenda de compozitor și interpret („fac muzică”, îi declara lui I. Valerian), n-o consider o explicație suficientă pentru muzicalitatea versurilor sale. N-am să pun niciodată aceasta pe seama faptului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
travestită în ostilitate fățișă împotriva sistemului, dorința împinsă până la extrem de a epata noul burghez neaoș (pe care, natural, tot cu vechiul comunist îl identifică), obsesia putridului/ drojdiei/ putregaiului, într-un cuvânt, a universurilor reziduale, tentația suicidului nu atât eliberator, cât demonstrativ ș.a.m.d. Iată, spre exemplificare, doar câteva dintre notațiile incriminante, prin a căror acumulare cinică se dă un relief colțuros dezastruoasei stări românești de fapt: "generații de avortoni/ nu, păsărilor acestora/ nu li s-au retezat picioarele ci aripile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
reduce la examinarea unui anumit număr de opere teoretice, opere clasate în funcție de ceea ce tradiția le atribuie ca valoare atemporală, fiind vorba, mai presus de orice, de aprecierea unora în raport cu celelalte, de explicații, de comentarii, de interpretări. Tot ceea ce scapă formulărilor demonstrative, tot ceea ce vine din admcurile secrete ale puterilor onirice este, de fapt, izgonit într-o zonă de umbră în care foarte puțini se hotărăsc să pătrundă. Visul nu e luat în considerare decît atunci cînd se exprimă în forma tradițională
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Capului de Aur și portretul lui Pinay riscă să surprindă. Dacă admitem însă că nu e vorba aici decît de două sisteme de reprezentare, de două viziuni distincte, dar care provin dintr-o aceeași temă, confruntarea își păstrează valoarea sa demonstrativă. De fapt, povestea lui Claudel e împărțită în trei timpi: chemarea, puterea și gloria, martiriul. La început, un adolescent vagabond numit Simon Agnel, hoinar, instabil, descoperă dintr-odată că i-a fost dat un destin neobișnuit. Simte că este așteptat
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sînt capabile să transfere eul în unitatea tuturor". Dar legenda eternă a Cetății antice, evocarea la zi a măreției Spartei și a Romei republicane continuă să furnizeze un inepuizabil sistem de referințe. Exemplul lor nu și-a pierdut nici valoarea demonstrativă, nici exigența deosebită. Luîndu-le ca model instituțiile, prin imaginea lor oamenii de azi vor putea, probabil, să-și regăsească drumul spre Fericire și spre Virtute tocmai prin uitarea și depășirea "grijilor individuale", prin exaltarea colectivă pusă în serviciul Binelui public
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
ansamblu (de exemplu, capitolul Trăsăturile flexionare ale substantivului în româna actuală sau capitolele despre dinamica flexiunii verbale actuale), fie fenomene de detaliu. Dintre fenomenele de detaliu, amintim: descrierea unor clase frecvente în româna actuală (precum clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
un semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează semnul respectiv
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică în momentul concretizării sale existența unui incendiu, dar în același timp șoferilor un anumit comportament
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția generală a semnului ca ceva care stă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel deliberativ. Se vorbește despre alegerea unui general
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel deliberativ. Se vorbește despre alegerea unui general și Cicero lăudînd pe Pompei atrage asu-pra-i toate voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul demonstrativ este amestecat cu cel deliberativ. Se vorbește despre alegerea unui general și Cicero lăudînd pe Pompei atrage asu-pra-i toate voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vorbește despre alegerea unui general și Cicero lăudînd pe Pompei atrage asu-pra-i toate voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse in vitro, nu și in vivo următoarele tipuri textuale structurale, legate de anumite procese cognitive caractersitice. În lingvistica textuală de sorginte germană (Werlich, inter alii) se vorbește de: * tipul narativ, axat
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stilul juridicadminis trativ și, frecvent, stilul publicistic. Mărci lingvistice: prezența unor enunțuri eliptice, a formelor lexicale și gramaticale sintetice. Cursivitatea are în vedere fluența, coerența și coeziunea comunicării. Această calitate particulară poate fi identificată în diverse texte de tip argumentativ, demonstrativ sau informativ, în opere literare de formulă tradițională. Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice, prezența conectorilor, a paralelismului etc. Variația stilistică rezidă în asocierea a două sau mai multe registre stilistice în același text/discurs. Schimbarea bruscă (anticlimaxul) ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
susținere de proiect etc.), dezbateri științifice, intervenții, prezentări și demonstrații tehnice etc. CARACTERISTICI: - textele științifice sunt nonliterare, ilustrând toate calitățile generale ale stilului; discursul este obiectiv și impersonal, fără abateri de la normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt cele demonstrative, explicative și argumentative, informative și ex plicative, asertive, polemice etc.; - dezvoltarea componentei informative se realizează prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic complex, verbal sau figurativ: citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice. Discursul critic de tip argumentativ, demonstrativ, analitic, comparativ, informativ etc. operează cu o terminologie specializată, are rigoarea oricărui text științific, dar poate include judecăți de valoare, puncte de vedere subiective. De asemenea, discursul este personalizat, valorificând resursele expresive ale limbajului (sensuri denotative și conotative ale cuvintelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vindecării într-o patologie cu destule aspecte atipice sau „istorice”, acestea din urmă nemaifiind întâlnite după 1960-1970. De excepție este iconografia, înțelegând atât imagistica toracică tradițională, cât și cea care privește elementul chirurgical propriu-zis. Sunt expuse cu deosebită rigoare cazuri demonstrative din cazuistica proprie a autorilor (rezecție extraperiostică a coastelor și îndepărtarea magmei calcare, procedeul de toracopleuroplastie pentru tratamentul chirurgical al empiemului toracic cu sau fără fistulă - procedeu brevetat de Prof. Dr. Boțianu Alexandru etc.). Autorii au procedat la o prezentare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
D. știe să capteze atenția cititorului prin intensificări ale actelor și trăirilor generatoare de dramatism și tensiuni, creând cu abilitate un fel de miraj al nefericirii implacabile. Dar calitatea demersului analitic, a discursului literar este de un nivel mediu. Intenția demonstrativă subordonează forțat, mecanicist cauzelor efectele. O anume lipsă de orizont, formula compozițională insuficient motivată și susținută, rostirea cam simplificatoare, comună dau, într-o măsură, senzația de artificiu literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Absenții de la dragoste, o incursiune de tip psihologic în zona problemelor de familie, temă recurentă a prozei lui B. Însă conform părerii criticii, autorul nu excelează în registrul prozei scurte, aptitudinile sale în sondarea analitică a conștiinței personajelor și spiritul demonstrativ necesitând o structură amplă, de tip romanesc. Într-adevăr, romanele lui B. sunt superioare stilistic, tematic și structural scrierilor anterioare. Copilăria, adolescența și tinerețea lui Nicolae Ostia (1971) reprezintă cronica unei fatalități existențiale. Până la maturitate, timp de cincisprezece ani, Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
despre consistența rezultatelor matematice și, de fapt, despre ce înseamnă o idee matematică semnificativă sunt, însă, cu totul acceptabile și astăzi. Matematica și raționamentul plauzibil 4 (Prefață, vol. I) G. Polya Strict vorbind, toată cunoașterea noastră din afara matematicii și logicii demonstrative (care este, de fapt, o ramură a matematicii) constă în conjecturi. Bineînțeles, există conjecturi și conjecturi. Există conjecturi cu un înalt grad de respectabilitate și credibilitate așa cum sunt cele exprimate în anumite legi generale ale științelor fizice. Există alte conjecturi
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
conjecturi care nu sunt nici respectabile, nici de încredere, din care unele te enervează la culme când le citești în ziare. Și între aceste două categorii există o mulțime de alte conjecturi, bănuieli și presupuneri. Garantăm cunoștințele matematice prin raționamentul demonstrativ, dar ne sprijinim conjecturile pe raționamentul plauzibil. O demonstrație matematică este raționament demonstrativ, dar dovezile inductive ale fizicianului, dovezile circumstanțiale ale avocatului, dovezile documentare ale istoricului și dovezile statistice ale economistului aparțin raționamentului plauzibil. Diferența între cele două feluri de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
enervează la culme când le citești în ziare. Și între aceste două categorii există o mulțime de alte conjecturi, bănuieli și presupuneri. Garantăm cunoștințele matematice prin raționamentul demonstrativ, dar ne sprijinim conjecturile pe raționamentul plauzibil. O demonstrație matematică este raționament demonstrativ, dar dovezile inductive ale fizicianului, dovezile circumstanțiale ale avocatului, dovezile documentare ale istoricului și dovezile statistice ale economistului aparțin raționamentului plauzibil. Diferența între cele două feluri de raționament este mare și variată. Raționamentul demonstrativ este sigur, mai presus de orice
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]