3,354 matches
-
forestier din vecinătatea orașului Târgu Neamț. În iulie 1942 ing. Ghorghe Cojoc a obținut de la autoritățile din orașul Piatra Neamț ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu Neamțului. În acest fel i-a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731. Tatăl și fiul Cuciubă și-au ajutat prietenul evreu, Rosenthal, dintr-un mic orășel din Transilvania de Nord, să scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea românească a Transilvaniei. Dosar 8923. Theodor Criveanu
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
pădurile din jurul Târgu Neamțului. În acest fel i-a salvat pe acești evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731. Tatăl și fiul Cuciubă și-au ajutat prietenul evreu, Rosenthal, dintr-un mic orășel din Transilvania de Nord, să scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea românească a Transilvaniei. Dosar 8923. Theodor Criveanu (n. ? - d. 1988) a fost un ofițer român care a primit ordinul să facă listele cu evreii apți pentru "munca obligatorie", aceștia nemaifiind trimiși în lagăre
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
titlul post mortem. Au salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843. Regina Mamă Elena (n. 2 mai 1896 la Atena, prințesă de Grecia și Danemarca, d. 28 noiembrie 1982 la Lausanne, Elveția). S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuți. După ce s-au adresat mai multor personalități, Regina Mamă, însoțită de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Ion Antonescu, care a cedat și a admis ca acei evrei care nu fuseseră încă deportați din Cernăuți să
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
afară din ghetou. Dosar 1549. Dr. Simion Hîj, avocat din Cernăuți, a ajutat mai multe familii evreiești. Când a început evacuarea ghetoului, Dr. Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de către jandarmeria româna, pentru a fi trimise spre deportare. Dosar 725. În 1942, în câteva călătorii la Cernăuți, Emilian Mărculescu a reușit să mituiască un ofițer de poliție român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopții, sub pretextul că trebuia să-i transfere nemților, spre a fi
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
de către Germania, în martie 1944, Pop și-a convins fiica adoptivă să nu poarte steaua galbenă și a reușit să-și interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580. Avocatul dr. Traian Popovici (n. 17 octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, pe atunci în Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria; d. 4 iunie 1946, satul Colacu, com. Fundu Moldovei, județul Suceava) a fost primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
n. 17 octombrie 1892, satul Rușii Mănăstioarei, pe atunci în Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria; d. 4 iunie 1946, satul Colacu, com. Fundu Moldovei, județul Suceava) a fost primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina. Dosar 0499. Inginerul Grigore Profir era directorul morii de făină Dacia din Iași. În iunie 1941, când a aflat că evreii erau aduși la secția de poliție, a adunat câțiva evrei i-a dus
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
Dosar 3499. În 1941, în ianuarie, în timpul celor trei zile ale pogromului legionar împotriva evreilor din București, familia Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lor, salvându-le viața. Dosar 566. A salvat o femeie evreică de la deportare în 1944, în Transilvania de Nord. În septembrie 1944, Ioan Suță din orașul Satu Mare, Transilvania de Nord a salvat 9 evrei care evadaseră din detașamentul de muncă. Dosar 1827. În 1944, soții Janos și Jukiana Szakadati aveau o parfumerie în
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
Nord a salvat 9 evrei care evadaseră din detașamentul de muncă. Dosar 1827. În 1944, soții Janos și Jukiana Szakadati aveau o parfumerie în Oradea, Transilvania de Nord. Magazinul lor era lângă ghetoul orașului, în care erau deținuți evreii în vederea deportării în lagărele morții. Familia Szakadati venea zilnic să le arunce alimente evreilor din ghetou, fără a primi nimic în schimb și riscându-și viața. Din mai 1941 până la sfârșitul războiului, familia Szakadati a ascuns o fată evreică în casa lor
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
sfârșitul războiului, familia Szakadati a ascuns o fată evreică în casa lor. Dosar 1812. În 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata maghiară și locuia la Cluj, Transilvania, în casa lui Ludovic Weissberger. Când s-au început deportările evreilor din Cluj, Toth i-a ascuns pe Weissberger, pe soția lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei și pe bunica Etelca, în bucătăria casei. Dosar 6026. La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului legionar împotriva evreilor din
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
au fost internate și buna sa prietenă, Ida Binder împreună cu fiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna și fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine și mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagărele din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna și familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei, îngrijind-o cu devotament și ținând-o ascunsă de vecini. Dosar 6084. Maria Strașnaya avea 60 de
Drept între popoare () [Corola-website/Science/304148_a_305477]
-
Ungaria (inclusiv Transilvania de Nord) se afla sub ocupație germană nazistă. Comitetul și-a propus să ajute și să salveze evrei din Ungaria (care cuprindea atunci și Transilvania de Nord, Slovacia și Ucraina subcarpatică), precum și Polonia, de pericolul iminent al deportării și exterminării, în perioada aplicării politicii de genocid împotriva acestei naționalități din țările căzute în sfera de influență a Germaniei naziste. În perioada când Ungaria a fost ocupată de trupele naziste, în timpul celui de-al doilea război mondial, Kasztner a
Rudolf Kasztner () [Corola-website/Science/304190_a_305519]
-
au ajuns la concluzia că a fost conceput de Louis Bonaparte și Hortense. În timpul domniei lui Napoleon, părinții lui Louis-Napoléon au fost numiți rege și regină a statului marionetă al Franței, Regatul Olandei. După înfrângerea militară a lui Napoleon I, deportarea sa în 1815 și restaurarea monarhiei Bourbonilor în Franța, toți membrii dinastiei Bonaparte au fost forțați să plece în exil. Louis-Napoléon a ajuns în Elveția, unde a locuit cu mama sa la Castelul Arenenberg din cantonul Thurgau și în Germania
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
vârsta de cincisprezece ani publică primul poem. În 1820 vede lumina tiparului primul său poem, "Ruslan și Ludmila". Poetul devine incomod din pricina popularității și scrierilor lui antidespotice - manuscrisul "Odă a Libertății". Ca urmare, în același an (1820), pentru a evita deportarea în Siberia, se mută la Chișinău unde va locui până în 1823. După o călătorie de vară în Caucaz și în Crimeea, scrie două poeme foarte aclamate: "Prizonierul din Caucaz" și "Fântâna din Bahcisarai". În 1823 se mută la Odessa, unde
Aleksandr Pușkin () [Corola-website/Science/304262_a_305591]
-
spirit. Pentru a-și justifica acțiunile, anticomuniștii aminteau de politica Uniunii Sovietice și Chinei, ca dovezi ale caracterului distructiv al comunismului. În principal, era vorba de epurările din timpul lui Stalin, lagărele Gulagului sovietic, milioanele de cetățeni sovietici morți în deportare în Siberia (printre ei aflându-se numeroși polonezi, o minoritate bine reprezentată în SUA), și numărul mare de oameni uciși în China comunistă. În plus, Uniunea Sovietică reușise, într-un timp foarte scurt, să-și consolideze influența în Europa Răsăriteană
Panica roșie () [Corola-website/Science/303912_a_305241]
-
inflației ridicată, fenomene de terorism, insuficiența investițiilor, criza militară din Cecenia (1994-1996, 1999-2000, 2002-2004), republică autonomă ce-și proclamase independența (1991), cu care Moscova nu se arătase de acord. Cecenia, alipită Rusiei (1858), Federației Ruse (1922), împuținată numeric prin numeroasele deportări staliniste după 1944, își proclamă independența (1991) sub liderul Djebar Dudaev, dar trimiterea trupelor ruse declanșează războiul civil. După retragerea ultimelor trupe din Germania, Estonia, Letonia (1994) au intervenit schimbări în relațiile internaționale, Rusia devenind membră a Consiliului Europei (1996
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
un subdiacon și de șase asistenți. A dispus mărirea catacombelor sf. Calixt, unde i-a și îngropat pe sfinții Ponțian și Hippolyt din Sardinia, fapt care dovedește raporturile sale bune cu autoritățile imperiale, de competența căreia ținea înmormântarea condamnaților la deportare. Într-adevăr, cei doi împărați sub care a pontificat: Gordian al III-lea și Filip Arabul, au sistat persecuțiile pe care le-a reluat cu și mai multă determinare noul împărat, Decius. Arestat din porunca lui Decius a murit în
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
să ancheteze aceste rapoarte. La lichidarea ghetoului evreiesc din Varșovia ocupată de către unitățile SS, în 1943 orașul a fost scena revoltei din ghetoul Varșovia. Eliminarea ghetourilor din orașele poloneze a dus la asemenea revolte declanșate de insurgenți evrei disperați, în fața deportărilor și exterminării. În timp ce Aliații occidentali cooperau din ce în ce mai mult cu Uniunea Sovietică, influența guvernului polonez în exil a scăzut permanent după moartea liderului său celui mai de seamă — primul ministru Władysław Sikorski — la 4 iulie 1943. În iulie 1944, Armata Roșie
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Vistulei, ar fi contribuit la lupta pentru Varșovia. Sovieticii au oprit însă înaintarea și au asistat pasiv la suprimarea violentă de către germani a rezistenței poloneze prooccidentale. Insurecția violentă a durat circa două luni și s-a soldat cu moartea și deportarea a sute de mii de civili. După capitularea deznădăjduită a polonezilor la 2 octombrie, germanii au dus la îndeplinire ordinul lui Hitler de a distruge restul infrastructurii orașului. Armata I poloneză, luptând împreună cu Armata Roșie, a intrat în Varșovia la
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Georgia locuia în sudul țării, în provincia "Samțhe-Djavahetia" de astăzi. se numesc altfel turcii-meshetieni ("Mesheti türkleri") sau turcii din Ahiska ("Ahıska türkleri") - pentru că Ahîska este o altă denumire a orașului Ahalțihi - și vorbesc într-un dialect al limbii turce. După deportarea armenii au devenit etnia principală din provincia. Înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1989, în Georgia, puteau fi numărate trei importante regiuni de concentrare ale minorității armene: Tbilisi (153 000), Djavahetia (124 000) și Abhazia (73 000). Însă în ultimii ani
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
li s-a inventat etnonimul „"turcii-meshetieni"”. Această populație (din 220 sate ale provinciei) a fost deportată de Stalin în noiembrie 1944 în Asia Centrală și în Uzbekistan, și numai pe drum au pierit 15 000 sau 16% dintre ei. În urmă deportării, armenii au devenit elementul majoritar din ținut. Turcii-meshetieni, împreună cu tătarii-crimeeni, au fost singure popoare care, odată cu moartea lui Stalin, nu au fost reabilitate. Conform recensământului sovietic din 1989, în fostă Uniunea Sovietică locuiau 207 500 de turci-meshetieni. Pogromurile din Fergana
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
care, odată cu moartea lui Stalin, nu au fost reabilitate. Conform recensământului sovietic din 1989, în fostă Uniunea Sovietică locuiau 207 500 de turci-meshetieni. Pogromurile din Fergana (Uzbekistan), soldate cu 66 turci morți, i-au răspândit în diferite țări. În momentul deportării, turcii-meshetieni erau în număr de 96 000 de suflete, iar acum se consideră că această cifră a depășit 300 000. Președintele E. Șevardnadze a semnat, în 1993, un decret privind „deportații din anii 40”, prin care până în 2000 trebuiau să
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
a purta arme. Atitudinea kurzilor față de armeni diferea de la trib la trib, unii considerându-se prietenii și protectorii acestora, alții afișând o ostilitate deschisă. În Armenia răsăriteană, supusa Iranului și devenită teren de luptă între Persia Safavidă și Imperiul Otoman, deportările populației armene au început în secolul XVII. În 1604, în timpul războaielor între Imperiul otoman și Safevizi, șahul Iranului, Marele Abbas I, pentru a-și păstra puterea în Transcaucazia a folosit tactica „pământului pârjolit”, și a deportat toată populație din Armenia
Azerii din Armenia () [Corola-website/Science/304345_a_305674]
-
Sovietică, Regiunea Sudeților din Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia și România. Țărilor de origine ale germanilor le era impusă oprirea transferurilor în momentul în care, datorită numărului mare de refugiați, resursele Germaniei ar fi fost puse în pericol. În unele cazuri, până la deportarea finală în Germania, etnicii germani au fost supuși unor acte grave de răzbunare. Se estimează că, în total, aproximativ 12 milioane de germani au fugit din Europa Răsăriteană. În plus, aproximativ 2 până la 2,5 milioane de germani au murit
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
fost adunați într-un ghetou. La 15 august 1943, a izbucnit revolta din ghetoul Białystok, mai multe sute de evrei polonezi, împreună cu membri ai Organizației Militare Anti-Fasciste (în ) au început lupta armată împotriva trupelor germane care începuseră lichidarea ghetoului prin deportări la lagărul de exterminare Treblinka. Orașul a fost recucerit de Armata Roșie și la 20 septembrie 1944, a fost retrocedat Poloniei. După război, Białystok a devenit la început reședința voievodatului Białystok din Republica Populară Polonă. După reorganizarea administrativă din 1975
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
cu moartea pentru cei care practicau obiceiurile păgâne sau încălcau fidelitatea datorată regelui precum și pentru tulburarea ordinii publice. În 792, saxonii s-au revoltat din nou, și după apte expediții, teritoriile au fost integrate în regat și au avut loc deportări masive. În 797, a emis preveder mai blânde ce indică faptul că rezistență saxonă a cedat. Sistemul de organizare al noilor provincii a fost consolidat, saxonii au fost acceptați în rândul reprezentanților locali ai regelui, iar legea și dunarile saxone
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]