3,978 matches
-
Baraolt, la limita geografică majoră ce desparte masivul Baraolt-la sud, de munții Harghitei de sud, înspre nord. Altitudinea localității este de cca. deasupra nivelului mării. Perimetrul zăcământului de apă minerală Biborțeni este limitat de: Munții Harghitei de sud, la nord; Depresiunea Bâtani, la est, Munții Baraoltului la sud, respectiv Depresiunea Baraoltului, la vest. Primele informații referitoare la existența și folosirea apelor minerale din zona localității datează încă din timpul romanilor. Se presupune că la Calea Crucii Baraolt, exista un turn de
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
sud, de munții Harghitei de sud, înspre nord. Altitudinea localității este de cca. deasupra nivelului mării. Perimetrul zăcământului de apă minerală Biborțeni este limitat de: Munții Harghitei de sud, la nord; Depresiunea Bâtani, la est, Munții Baraoltului la sud, respectiv Depresiunea Baraoltului, la vest. Primele informații referitoare la existența și folosirea apelor minerale din zona localității datează încă din timpul romanilor. Se presupune că la Calea Crucii Baraolt, exista un turn de observație care păzea drumul dintre localitatea Hoghiz (Ponte Vetere
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Apa minerală care se îmbuteliază în prezent la Biborțeni este caracterizată ca fiind de tip bicarbonatat calcic, sodic, magnezian, carbogazos și provine de la forajele F7, F8 si F9. Unitatea structurală cunoscută prin termenul de Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bîrsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
ca fiind de tip bicarbonatat calcic, sodic, magnezian, carbogazos și provine de la forajele F7, F8 si F9. Unitatea structurală cunoscută prin termenul de Bazinul Baraolt reprezintă prelungirea nord-vestică a depresiunii Bîrsei, care, la rândul ei, face parte din sistemul de depresiuni intramontane din aria Carpaților Orientali. Și din punct de vedere geologic - structural, valea pârâului Baraolt formează zona de contact dintre cele două masive muntoase, cu compoziție petrografică și litologică aparte. La nord de cursul pârâului se întinde masivul muntos Harghita
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
măsura, aproape peste tot, nivelul hidrostatic al fântânilor. Prin perimetrul Biborțeni trece, pe direcția NE-SV, pârâul Baraolt, care are un debit considerabil pe tot parcursul anului. Regimul hidrologic al zonei este tipic continental temperat, cu variațiuni ce caracterizează zona depresiunilor intracarpatice. Pârâul Baraolt este un curs de apă tipic montan, și are o lungime de 31 de km. Izvorăște din Munții Harghitei de sud, având un bazin collector cu o suprafață de alimentare de 224 km², și se varsă în
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
care determină vânturi din direcția V, aducătoare de precipitații, în special primăvara și toamna; - Ciclonul Mediteranean, care determină vânturi din direcția SV, care aduc o masă mare de aer cald și relativ uscat. În zona Biborțeni există o microclimă caracteristică depresiunilor intracarpatice, în care se constată frecvent fenomenul de inversiune de temperatură. În zonele cu altitudini joase este mai frig, iar spre vârfurile munților, mai aproape de razele soarelui, este mai cald.
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Barcani este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud-vest a județului, în Depresiunea Întorsura Buzăului. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul a fost amplasat inițial în fața Bisericii Ortodoxe din comuna Barcani, iar din anul 1972 a fost strămutat în fața sediului primăriei. Monumentul cinstește memoria eroilor români jertfiți în
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
este amplasată. Astfel, Barcani ar veni de la bara-balta, barc, ceea ce reprezintă o lunca plină de bălti. În țară mai sunt și alte localități al căror nume au aceiași rădăcina: Barcani, Barcanesti etc. Primii locuitori se spune că sunt veniți din Depresiunea Bârsei, fugiți din localitățile fostelor scaune secuiești din apropiere. După înființarea glăjeriei, au venit aici și alte familii, între care și polonezii Solosovics (numele lor ulterior a fost maghiarizat). Familiile cele mai vechi sunt: Steloias, Doboli, Calcea, Gociman, Arnăut, Boroc
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
s-a zugravit cu un frumos chenar bisericesc. Toată partea lemnoasa (uși, ferestre, mobilier) a fost vopsita din nou. În anul 1976 s-a realizat sfințirea bisericii de către Mitropolitul Nicolae Mladin și un sobor de preoți, venind credincioși din toată Depresiunea Întorsurii Buzăului. În fața bisericii s-a așezat crucea eroilor, cu un grilaj de ciment și de fier, s-a construit un zid de piatră, precum și porțile și gardul de fier. Cimitirul parohial a fost împrejmuit cu un gard de scânduri
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Valea Crișului () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea centrală a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. În trecut a aparținut comunei Arcuș. Localitatea Valea Crișului este situată pe valea pârâului Criș, la o altitudine de 590 m. pe drumul județean 121A, Moacșa - Ghidfalău - Aita Medie. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, atestă existența
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
Reci (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. In anul 1964 fostul sat Comolău a fost contopit cu localitatea Reci, astfel că in zilele noastre "Comolău" constituie partea nordică a acesteia. Localitatea Reci este situată în partea centrală a județului Covasna, pe malul drept al râului
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
Moacșa () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Depresiunea Târgu Secuiesc. Localitatea Moacșa este situată în zona centrală a județului, pe cursul văii Pădureni, la capătul sudic al Munților Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău. Prima atestare documentară datează din anul 1332
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
Zagon (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud-est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, pe Râul Zagon. Localitatea Zagon este situată pe ambele maluri ale pârâului cu același nume, în partea sud-estică a județului, la o altitudine cuprinsă între 570 și 630 m, pe drumul județean ce leagă orașul Întorsura Buzăului de
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
Sita Buzăului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Întorsura Buzăului, pe Buzău. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tipul troiță și a fost dezvelit în anul 1981, în memoria eroilor români jertfiți în anii 1914-1918 și 1940-1944. Troița este amplasată în
Sita Buzăului, Covasna () [Corola-website/Science/300383_a_301712]
-
dealul Muierii, la Nord de satul Spineni și la Sud de localitatea părăsita, Gura Vocnei. Centrul așezării este travesat de pârâul Belcia, alimentat permanent de izvorul cu același nume. Suprafață pe care este așezată localitatea Godeni, face parte din vastă depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora, prin depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora, prin depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile, nisipuri, marne), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
45,1 grade latitudine nordică și 23,2 - 23,3 longitudine estică. Distanță față de comunele învecinate: Peștișani - 3 km, Baltă - 6 km, Arcăni - 5 km, Șomănești - 7km, Telești - 1,5 km. Este udata de apele: Bistrița, Rău, Râușor și Baltă. Depresiunea subcarpatica a satului a luat naștere în era cuaternală, prin scufundare, fapt care explică lipsa de legătură vizibilă dintre zona muntoasă și zona dealurilor. Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
Cea mai mare parte a teritoriului satului Brădiceni este acoperită cu păduri. Se întâlnesc în majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
Temperatura medie anuală este de +10,2 °C. Temperatura medie a verii (iulie-august) depășește 20 °C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie), este de 2,5 °C, prin urmare iernile sunt blânde. Iarna este mai rece pe fundul depresiunii decât pe dealurile înconjurătoare din cauza inversiunilor de temperatură care se produc. Temperatura minimă absolută - 31 °C, a fost înregistrată la 24.01.1942. Temperatura maximă absolută de 40,6 °C, a fost înregistrată la data de 08.09.1946. Toamna
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
Gorj, Oltenia, România, formată din satele Brădet, Brădețel, Croici, Mătăsari (reședința) și Runcurel. Orașul Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Runcurel. Orașul Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zona intracolinara și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea să vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătuta de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
m. Orașul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatica față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de dupa eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]