3,128 matches
-
Ți-e inima, ca soarele-n livezi. Întâia oară tu acum votezi, Feciorul meu, și-o faci cu voioșie. Pe cei aleși, cu firea lor cinstită, Tu știi că-s dârji și sunt neprihăniți. Nu-s deputați de oligarhi năimiți Deprinși cu sinecură și cu mită.“ („Alegătorul“, Gazeta literară, nr. 9, 27 februarie 1958) „De-atunci în promontoriul tău mă mișc osie roșie de stea. Râvnit obelisc, Solarul tău disc Trece prin inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ființă în anul 1969, sub egida Școlii Populare de Artă din Sibiu un Cerc de Țesut - Cusut, frecventat de fetițe de 9 - 15 ani, eleve ale școlii generale, precum și de tinere ale satului, unele chiar femei măritate, dornice de a deprinde arta lucrului de mână pentru păstrarea tradiției din bătrâni în domeniul confecționării îmbrăcămiții tradiționale, specifice satului. Cercul a fost fondat de doamna Silvia Cânduleț care l-a condus bună vreme cu multă pricepere și cu multă competență, până în momentul ieșirii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
public, l-am pierdut undeva prin Târgu Cucului, dacă îmi aduc bine aminte, când, plecat de acasă să meargă la niște cunoștințe, a urcat cu dificultate în tramvaiul mereu grăbit când e vorba să aștepte vârstnicii nu destul de sprinteni și deprinși cu... urcușurile momentului. Dar ajutat de o tinerică, a urcat treptele, avântându-se mai departe... Portretizat de Vasile Fetescu care avea experiența cunoașterii, el însuși pedagog și psiholog, deprins să citească filozofia omului de la tinerețe până la bătrânețe, Dumitru Dascălu mi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
grăbit când e vorba să aștepte vârstnicii nu destul de sprinteni și deprinși cu... urcușurile momentului. Dar ajutat de o tinerică, a urcat treptele, avântându-se mai departe... Portretizat de Vasile Fetescu care avea experiența cunoașterii, el însuși pedagog și psiholog, deprins să citească filozofia omului de la tinerețe până la bătrânețe, Dumitru Dascălu mi s-a părut și mie destul de cunoscut, iar absența lui îmi lăsase suficiente neîmpliniri, întrebându-mă mereu: ce o fi făcut profesorul, după ce a fost ajutat să urce în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de noi trei mari rele: urâtul, viciul și sărăcia. Și mai înțelegea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
educația prin muncă în familie și induce o opinie greșită despre muncă. Nici nu se poate pomeni de exploatare când un copil participă, după puterile lui, la unele activități gospodărești ale familiei. Fiind antrenat în astfel de treburi, copilul se deprinde cu ordinea și curățenia, își dezvoltă dragostea și grija față de animalele din gospodărie, trăind totodată sentimentul de satisfacție că poate contribui și el la bunul mers al vieții de familie. Și să nu uităm că munca este cea mai bună
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la bunul mers al vieții de familie. Și să nu uităm că munca este cea mai bună educatoare a caracterului după exprimarea lui S. Smilles și, în același timp izvorul oricărei moralități, așa cum susține J. B. Payer. Dacă nu este deprins cu munca în copilărie, când va învăța el să muncească? La maturitate, când personalitatea este închegată și stabilizată? Activismul, spiritul gospodăresc, hărnicia, solidaritatea familială, respectul și dragostea față de părinți, toate acestea se învață prin exemple și exersare încă din fragedă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
recurge la abacul nativ cu cele zece degete ale mâinilor se puteau distinge în acea trudnică muncă pentru școlarii începători. Pentru noi, oaspeții asistenți, aspectul era emoționant și trăiam sentimentul că ne aflăm în preajma unui stup de albine. Minunat spectacol! Deprinși cu astfel de treburi, copiii care terminau de rezolvat exercițiile închideau caietul, îl așezau la marginea pupitrului și cu mâinile la spate așteptau în liniște următoarea activitate. - Sunt mulțumit că toți copiii au lucrat repede și bine, le-a spus
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
căminului părintesc, până ce prinzi aripi și îți întemeiezi propria familie. Primul contact cu realitatea învățământului rural i-a oferit proaspetei absolvente o mare dezamăgire. Deosebirea dintre Școala de Aplicație din marele oraș, la care a făcut practica pedagogică pentru a deprinde tainele profesiei de învățător și școlița în care urma să lucreze, este uriașă. Aplicația era o școală mare, cu mulți elevi și cadre didactice, dotată cu tot ceea ce este necesar pentru un învățământ modern, cu copii frumos îmbrăcați în uniforme
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de zor la ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-a suflecat mânecile și a purces cu nădejde la treabă. Interiorul clădirii, alcătuit dintr-o sală de clasă încăpătoare, o cameră mai mică pentru cancelarie și un hol, necesita multe îmbunătățiri. Pregătirile pentru începerea cursurilor au
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și în recreație. Corectarea cu regularitate a tuturor temelor efectuate în clasă și acasă i-a ajutat pe copii să-și îndrepte treptat greșelile grafice și ortografice, să se exprime corect și frumos în povestiri și expuneri. Încet, încet au deprins mai bine și mai temeinic calculul oral și scris, deslușirea exercițiilor și problemelor la matematică, au învățat să vorbească și să se poarte civilizat la lecții, în recreație, acasă. Indiferent de anotimp și starea vremii, punctualitatea cu care sosea la
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pe care o am, după satul natal, după casa părintească și familia în care mi-am petrecut copilăria, după tovarășii de joacă și de năzbâtii, împreună cu care mi-am însușit alfabetul vieții, după școala friguroasă și sărăcăcioasă în care am deprins buchea cărții, și care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticașului, a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
beam niște vin oțetit și îndoit cu apă care ne provoca dureri de cap, tratabile doar cu miraculosul purgativ al madamei Georgescu. Întotdeauna eram obsedați de teama de a nu depăși ora până la care era învoirea. Năravul fumatului l-am deprins extrem de ușor. După ce am fumat câteva țigări, pentru a le încerca gustul, am devenit dependent de nicotină și numai după mulți ani, și cu mari eforturi de voință, m-am debarasat de această patimă. Mult mai târziu mi-am dat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dintre care cea mai „nobilă” a fost aceea de șofer pe un camion de mare tonaj pentru transportat mărfuri și materiale necesare pentru înălțarea unor edificii. Cu soția și copilul și-a petrecut câțiva ani în însorita Italie unde a deprins meserii căutate și bine plătite: mozaicar, faianțar, zidar, executant de finisaje ornamentale. Întors în satul copilăriei, și-a reluat activitatea didactică, și-a amenajat în termeni de lux un apartament într-unul din blocurile existente și pentru a-și completa
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
urmau lacom, sub pupitru, pagini profane și prohibite. Dar mult timp am suportat greu, foarte greu, disciplina școlară, programele încărcate, lungile ore de clasă și obositoarea imobilitate în bancă. Mai ales, mult timp am simțit lipsa libertăței cu care fusesem deprins până atunci și pe care o lăsasem în munții Pietrei și în valea Bistriței, unde lăsasem încă toată lumea mea de basme aurite, unde lăsasem deci copilăria mea adevărată, căci mă-ntreb și acum, dacă nu cumva aceasta a luat sfârșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în batjocură, o singură dată, în vechea sa "Oda către Bahluiu" din care amintesc distihul acesta: ...Bahluiu locaș de broaște, râu tainic fără maluri, Ce dormi chiar ca un pașă pe patul tău de glod. Cu timpul însă m-am deprins. L-am acceptat. Mai ales l-am acceptat în primăvara care a urmat, când după topirea zăpezilor, trezit din lunga-i lenevie, Bahluiul și-a revărsat apele peste câmpia întreagă. Inundațiile aceste, care se repetau în fiecare primăvară, au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cetățuia, au devenit elemente așa de caracteristice în fizionomia Iașului, încât, când acum câțiva ani fericitul întru Domnul, Pimen al Moldovei, a dispus refacerea turlelor de la Cetățuia, redân-du-le vechea rotunzime, Iașul a regretat sincer siluetele ascuțite, cu care ochiul se deprinsese și care se profilau așa de armonios pe cerul albastru. * Preocupat de ținută, și cu drept cuvânt, căci primul său gând, odată reîntors din prodigioasa-i călătorie, e de a-și îndrepta pașii spre balconul Roxanei, Cyrano scutură de pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Butnaru, Jurnalist „Stimate Mihai Dascălu ,expoziția dumitale e o izbândă artistică. Lumina, culoarea, fantezia unora din pânze le iau cu mine, ca o amintire caldă a întâlnirii cu un pictor autentic.“ Valentin Silvestru - Critic de artă „Arta poate să-l deprindă pe om cu universul, ne spune Delacroix, dar poate să-l și îndepărteze de el. Realismul și Idealismul sunt adevărate amândouă. Arta amplifică întotdeauna natura, dar aceasta împlinire poate să aibă loc la fel de bine în sensul obiectivității ca și în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
catargul de care se leagă Ulise; pentru a nu ne ucide sirenele dansînd pe nisip... Trebuie să mă reîntorc la Oedip și la sfinxul grec. VÎrful piramidei e un zeu provizoriu. El mă lasă singur cu tentativele mele de a deprinde arta dificilă a măsurii, cea care Îmi lipsește de cîte ori mă Încurc În propriile mele declarații despre fericire. Nemesis Zeiță a măsurii, a echilibrului, Nemesis cîntărea și fericirea și nenorocirile, faptele bune și fărădelegile, provocînd și pedeapsa cuvenită. Așadar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să notez lucrurile ce mi se Întîmplă aici. Ceea ce mă interesează este să duc pînă la capăt, dacă voi reuși, aceste aventuri interioare; dealtfel, singurele accesibile cuiva care a ales Între Ariadna și Tezeu. Cunosc acum bine Împrejurimile, m-am deprins să disting vîntul după felul cum suflă din direcția mării sau a deltei, să Încerc chiar o vagă melancolie la gîndul că În curînd voi pleca. Am o memorie ciudată care păstrează cu o mare fidelitate senzațiile și sînt sigur
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cîteva minute după ce-mi cîntăresc iubirea pentru Livia uit totul și mă pierd în fața unei femei blonde, care îmi dă speranțe cu veșnicul ei zîmbet ironic și ucigător?!... Oare, învățat atîta timp să fiu liber, încă nu m-am deprins cu gîndul că sînt jumătatea unui întreg pe care-l formez împreună cu Livia?!... Atunci, în '70, am stat împreună cu Tamara doar o noapte. O singură noapte, după care, cîteva luni, n-am mai vrut să știu de nimeni chiar simpla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia nu-l udă, nici vântul nu-l usucă, nici munca nu-l istovește” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un element al ecuației mitice este diferit și el va răsturna cu totul ecuația Însăși. Spre deosebire de Sfântul Ioan cel Nou, care este negustor din Trapezunt, Gheorghe este un „sfânt militar”. El este soldat În armata romană și, ca atare, este „deprins a umbla cu caii”. Prin urmare, „În loc să-l lege jidovii de picioarele calului”, Sfântul Gheorghe „se aruncă cât ai bate din palme pe cal, și de acolo Înainte : noroc și sănătate, lasă pe jidovi cu buzele umflate și cu gura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbe germane), „De obicei, boierul ține cu boierul, țăranul cu țăranul și evreul cu evreul”, „Evreii sunt ca albinele de câmp, unul ia partea tuturor” (proverbe ucrainene) (3, p. 77). În 1881, Mihai Eminescu sublinia aspectul negativ al „solidarității evreiești” : „Deprinși a se organiza repede și lesne, ca orice popor vechi, ținut la un loc prin solidaritate de rasă, de interese și de religie, ei [= evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tineretul să știe să folosească limba ebraică ca o limbă vie”. Intenția era de a face tineretului o educație morală prin lecturi în comun, conferințe, muzică, cor, de a face o educație fizică sănătoasă, prin gimnastică, excursii, de a-i deprinde cu o viață modestă, în respect și supunere față de părinți, profesori, autorități; de a sta la dispoziția organizației sioniste din localitate pentru golirea cutiilor Fondului Național Evreesc”. Activitatea se desfășura prin conferințe, șezători literare și artistice. Comitetul de conducere era
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]