6,256 matches
-
alocat-rezultat, standarde externe etc. Modelul poate fi mai bine înțeles dacă vom examina perspectiva cognitiv-informațională a învățării, procentele pe anumite blocuri la nivelul cărora se produc transformări, procesări și treceri modulate de factori ce Țin de personalitatea celui care învață. Descriptiv, traiectoria informațiilor/cunoștințelor este următoarea: identificarea conținuturilor oferite de mediul educațional (a) receptare și codificare; (b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
începând cu clasele primare. Învățarea prin deducție se dovedește foarte eficientă și la celelalte discipline școlare, mai ales la clasele mari, când gândirea formală (abstractă) a elevilor este suficient de bine consolidată. Conținutul fizicii școlare este format dintr-un material descriptiv, relativ redus și o parte mai extinsă, alcătuită din fenomene și legi, împreună cu corelații dintre elementele definitorii ale acestora. Partea descriptivă extrage din lumea fizică informații brute asupra senzațiilor, percepțiilor și reprezentărilor obiectelor și fenomenelor; noțiunile fizice care descriu aceste
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
când gândirea formală (abstractă) a elevilor este suficient de bine consolidată. Conținutul fizicii școlare este format dintr-un material descriptiv, relativ redus și o parte mai extinsă, alcătuită din fenomene și legi, împreună cu corelații dintre elementele definitorii ale acestora. Partea descriptivă extrage din lumea fizică informații brute asupra senzațiilor, percepțiilor și reprezentărilor obiectelor și fenomenelor; noțiunile fizice care descriu aceste obiecte și fenomene, prelucrarea mintală a informațiilor furnizate de lumea exterioară, se obține în planul conceptelor. Procesul de gândire permite ca
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
PĂRINTE-ADOLESCENT DIN PERSPECTIVA COMPORTAMENTULUI NONVERBAL FACIAL ȘI A TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE (Partea aplicativa) / 99 V.1. Prezentarea instrumentelor de cercetare / 99 1.1. Facial Action Coding System (FACS) / 99 1.2. Chestionarul de personalitate Alter Ego / 109 V.2. Cadrul descriptiv al cercetării / 111 V.2.1. Probleme generale de etică cercetării / 111 V.2.2. Desfășurarea cercetării / 113 2.2.1. Delimitarea problemei de cercetat, scopul cercetării, subiecții / 113 2.2.2. Obiectivele cercetării, definirea variabilelor, ipoteze de lucru / 114
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a lucrării atrage atenția prin obiectivitatea cu care autoarea transcende zona conceptuală a semioticii verbale, a cărei structura este bine închegata în tipare definitorii, spre obscuritatea ce descrie semiotica nonverbală, în legătură cu care nu se poate vorbi încă de o terminologie descriptiva consacrată și unanim acceptată. Prin succedarea etapelor aferente unui astfel de demers, cu menționarea rolului fiecăruia dintre nivelurile constitutive ale semioticii, se ajunge la ideea concluziva a necesității de a considera pragmatică drept răspunzătoare de "soarta" actului de comunicare. În
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nesemnificative numeric care dau conținutul a ceea ce ne-am obișnuit să reunim sub denumirea de comunicare nonverbală. Dar există și un revers al avantajului menționat, anume cel dat de sentimentul imposibilității de a sonda îndeajuns de meritat fiecare dintre elementele descriptive ale conceptului, tocmai datorită polivalentei ce îl caracterizează. Un grad de complexitate care a stat, probabil, la baza afirmației lui Thomas Sebeok: "[...] conceptul de comuni-care nonverbală este unul dintre cele mai prost definite din toată semiotica"43. Atenția acordată, în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Devine foarte posibil ca nevoia adolescenților pentru o independență mai mare, respectiv pentru un control mai redus din partea părinților să se reflecte în comportamentele verbale și nonverbale prin care ei își exercită controlul social și își exprimă intimitatea. Liantul caracteristicilor descriptive pentru formarea identității este reprezentat de procesele cognitive. Fapt îmbucurător altminteri, trebuie să aducem în discuție și latura mai puțin dezirabila a avântului acestor procese. Un subiect delicat al relațiilor interumane în general, și al relației părinte-adolescent în particular este
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care coeficientul de încredere ar putea fi ridicat în ceea ce privește descrierea, dar ar putea fi scăzut în privința locului, sau viceversa. Între aceste două aspecte, preocuparea autorilor s-a concentrat mai ales asupra problemei referitoare la descriere, ei considerând că, elaborarea sistemului descriptiv adecvat distingerii a ceea ce se întâmplă, va antrena posibilitatea creșterii coeficientului de încredere privind identificarea momentului când se întâmplă mișcarea respectivă. Manualul conține numeroase precizări asupra modului în care trebuie făcută descrierea. Preocuparea autorilor pentru coeficientul de încredere poate fi
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
foarte mic la scală de dezirabilitate socială ar putea fi legat și de probleme de înțelegere și /sau de sub sau supraestimare de sine. (Exemple de itemi: Întotdeauna m-am înțeles bine cu toată lumea". "Nu am mințit niciodată.") V.2.Cadrul descriptiv al cercetării V.2.1. Probleme generale de etică cercetării Înainte de descrierea propriu-zisă a cercetării, prezentăm câteva dintre normele care trebuie avute în vedere atunci când se întreprinde un demers științific; în acest sens, etică cercetării în științele socio-umane include câteva
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
familiile au declarat că au resimțit această experiență că pe una benefică. Video-înregistrările au fost urmate de completarea, de către adolescenți și părinții lor, a inventarului de personalitate Alter ego. 2.2.4. Analiza și rezultatele cercetării Ținând seama de elementele descriptive ale vârstei adolescenței, intenționăm evidențierea influenței pe care modul de manifestare comportamental-nonverbală o are asupra relației părinte-adolescent, în funcție de particularitățile familiilor selectate pentru cercetarea noastră. Realizarea acestui demers se bazează pe obiectivul principal (anterior menționat), anume, Evidențierea rolului factorului nonverbal în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe indicatorii demografici de bază ai lotului de subiecți (adolescenți, respectiv părinți); 2. gruparea itemilor pe 11 dimensiuni (10 incluse în cei 5 factori de personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "dezirabilitate socială"); 3. prezentarea grafică și tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți format din adolescenți prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți format din părinți; 4. testarea statistică a corelațiilor bivariate dintre factorii de personalitate (inclusiv dimensiunea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
bun mod cu putință."), I101 ("Am inteles întotdeauna imediat tot ceea ce am citit."), I113 ("N-am criticat niciodată pe cineva."), I127 ("Întotdeauna i-am simpatizat pe toți cei pe care i-am cunoscut."). 3. Prezentarea grafică și tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din adolescenți, prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din părinți, pe dimensiunile de personalitate. Mod de lectură: valoarea modala reflectă categoria de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fetei, pe baza instrumentului Sistem de codificare a expresiilor faciale (Facial Action Coding System-FACS) din totalul celor 30 de familii participante la studiu, un numar de 14 au optat pt. varianta (a) de raspuns; 10 au apreciat varianta (b) că descriptiva a relației părinte-adolescent, iar în varianta de raspuns (c) s-au regăsit 6 familii. analiza materialului video-înregistrat a relevat următoarele diferențe, pe grupe de familii: grupa (1), categoria mono-biparental, grupa (2), categoria adolescenți din familii cu părinți tineri-adolescenți din familii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ea acum (s.a.) așa cum o zăresc prin ochii atâtor artiști și poeți ce au preamărit-o și cântat-o?"35. Răspunsul e, se subînțelege, negativ, și reclamă refugiul în bibliotecă. În proza de ficțiune Lovinescu nu preia decât rareori fragmentele descriptive, de a căror convenționalitate își va fi dat seama, lucid, ca și de falsitatea exaltării de voiajor, din moment ce ține să precizeze într-un loc, excedat de atâta frumusețe: "Știu că e de rigoare să admiri toate acestea, să treci în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
morții, traduse la noi în ultimele decenii, nu-și poate însuși o informație completă, mai ales că lucrările respective sunt mult diferite ca mentalitate mitică. Le unește structura formală, care lasă impresia unui scenariu cultico-misteric. Cu alte cuvinte, predomină aspectul descriptiv impus de ritul respectiv de trecere. Spre exemplu, Cartea tibetană a morților (pe care Mircea Eliade a prezentat-o cititorului român încă din 1932, în „Cuvîntul”), cuprinde două categorii de instrucțiuni cu direcții diferite: una se adresează preotului-guru care îl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prezintă anumite deosebiri determinate de particularitățile lor individuale. Potrivit psihologilor există elevi care aparțin: a) tipului analiticcare redau toate detaliile, descriu cu lux de amănunte o imagine, un portret etc. b) tipul sintetic prezintă materialul la modul general. c) tipul descriptiv descrie arătând Însușirile elementelor Întâlnite(mari, puternici, uriașiă. d) tipul explicativ capabil să facă interpretări și să stabilească legături cauzale. eă tipul obiectivcare urmărește doar unele elemente nesemnificative, dar care-1 atrage. tă tipul subiectivcel care face referiri și la alte
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ținut ascunse față de alții metodele folosite. Leeuwenhoek este considerat în mod tradițional unul dintre marii tehnicieni care au contribuit la progresul științei. Deși nu el a inventat microscopul, a fost primul care l-a folosit cu mare talent observațional și descriptiv. Descoperirile pe care le-a făcut explică aprecierea de care s-a bucurat Leeuwenhoek, date fiind calitatea și întinderea observațiilor lui, excelenta lui tehnică și faptul că a urmat, intuitiv, metoda științifică riguroasă. În 1680, Leeuwenhoek a fost ales în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Biroului pentru Metrologie. Spre sfârșitul vieții a suferit, ca și tatăl său, de cataractă. A murit la 20 ianuarie 1907. Sistemul periodic al elementelor, o moștenire nepieritoare Mendeleev a sesizat că în acea vreme chimia era o știință mai mult descriptivă. Simpla aglomerare de fapte, fie ea chiar foarte largă, simpla acumulare a acestora încă nu înseamnă o metodă de cunoaștere științifică și nu oferă garanție succeselor viitoare și nici dreptul la denumirea de știință spunea el. Prima formă sistemului periodic
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
107 1.2. Ancorarea / 112 2. Numeroase utilizări / 115 2.1. Construcția referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare / 131 Capitolul 4 Abordarea conținuturilor / 137 1. Verbalizări / 137 1.1. Mișcarea conversațiilor / 137 1.2. Tipuri de discurs analizate / 142 2. O abordare monografică: muzică și societate / 145 2.1. "Muzicalizarea" socialului / 145 2.2
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acestui cîmp de studiu, precum și indicații privitoare la cîteva piste de aplicare în munca de teren. Abordarea reprezentărilor este pluralistă din punct de vedere metodologic și plurivalentă din perspectiva practicii științifice. Primele lucrări din acest domeniu au fost empirice și descriptive. Mai apoi, unii cercetători (din Aix-en-Provence, Geneva, Montpellier sau Paris...) au început o serie de studii experimentale ce își propuneau să valideze anumite implicații ale teoriei, ca, de exemplu, legătura cu domeniul cunoașterii, al ideologiei, al sarcinilor unui grup, al
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
formînd "clasele lor constituante", mai mult sau mai puțin relaționate între ele (Lahlou, 1998, pp. 51-83). În practică, un individ (sau observator) utilizează reprezentările sau siplexurile luînd din universul său de posibilități o subcategorie numită "limbaje-U", constituită din elemente cognitive, descriptive, din definiții, acțiuni, toate adaptate contextului conduitelor sale și avînd o desemnare lexicală (un nume X, la care se raportează o reprezentare). Aceste rezerve de informații și cunoaștere sînt atît sociale și generice, cît și referențiale și practice pentru fiecare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
către inferență, care vine în completarea celor două condiții rezumate mai sus, se traduce prin necesitatea de a ajunge la o explicație și la un cod comun în raport cu fenomenele și obiectele de RS. Ea se concretizează prin conversații și formulări descriptive și evaluative ale obiectului, în interacțiune cu membrii grupurilor de apartenență sau de referință. Scopul acestor tranzacții verbale și cognitive este de a ajunge la un acord asupra conținutului RS și de a reduce complexitatea unei probleme pentru a o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și ideologice, înfundate în istorie și în memoria colectivă, care se declanșează mai ușor în fața unor entități necunoscute sau greșit înțelese și de care factorii de decizie politică sau administrativă pot ține cont. 3.3.2. RS a sărăciei: abordare descriptivă În timpul unei abordări prin interviuri semidirective (Seca, 1998), desfășurată în Île-de-France, despre RS a sărăciei, s-a alcătuit un corp de cunoștințe pe acest obiect, suport al unor analize ulterioare mai detaliate. Această reprezentare este descrisă în trei grupuri de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și divers formulate în multiplele straturi ale societății. Acest mecanism se manifestă printr-un uzaj finalizat, incarnînd interese sau, cu alte cuvinte, printr-o instrumentalizare a obiectului reprezentat de către actori. Un anume sens sau o orientare evaluativă sânt date categoriilor descriptive care au fost selecționate, structurate într-un model figurativ, iar apoi naturalizate. De exemplu, psihanaliza va exprima sau incarna un atribut al grupurilor sociale (bogații, femeile, intelectualii), relațiile dintre acestea (lupte de clasă, antagonism franco-american), un sistem de valori sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
6). Aceste chestiuni pe marginea legăturii dintre RS și persuadare necesită o mai bună aprofundare decît rîndurile cuprinse în această secțiune. Să încercăm acum să stabilim mai precis care sînt statutul și funcțiile elementelor unei structuri reprezentaționale. 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare După Pascal Moliner, am putea integra două dimensiuni complementare în cele două sisteme centrale și periferice, bazîn-du-ne pe anumite precizări făcute de Moscovici (1976, pp. 65-72). Structurarea unei RS se efectuează, într-adevăr, în jurul: informației despre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]