3,503 matches
-
de conduită impuse de un guvern pro-bolșevic. Se mai impune o constatare dureroasă: atât rușii, sub a căror ocupație ne aflam, cât și slugile lor românești aparțineau aceleiași religii care are drept fundament iubirea totală și necondiționată a semenului. Acest deziderat reprezintă condiția "sine qua non" a creștinismului: Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți. (Matei 22:34) Regretabil și înspăimântător este faptul că aici funcționa maxima strămoșilor noștri latini: "Homo homini lupus est" " Omul este lup pentru semenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
literar Barbu Cioculescu. Cum vă definiți Dumneavoastră poezia? Dar alți critici? Cred că, începând de la "Drumul furnicilor" încolo, poezia mea a devenit una a esențelor. Omul ca o componentă a Marii Naturi, deviza poeziei japoneze, a devenit și unul din dezideratele scriiturii mele. Lipsa de sofisticare, dar nu de nuanțe, a discursului este cea care se potrivește cel mai bine stării mele sufletești (o oscilație între altruism și nihilism, adesea doar un fals cinism care ascunde empatia față de semeni, socotită cumva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
veritabil, capabil de a-i trezi secreta energie? Și erau trupul și mintea lui suficient de bine purificate, astfel încât Kundalini să aibă drumul liber în ascensiunea sa? Foarte rar se întâmpla ca aceste două minime condiții să fie îndeplinite simultan. Dezideratul acesta a fost anulat de către SHRI MATAJI NIRMALA DEVI care, prin metoda Sa, reușește să acorde (practic) instantaneu Realizarea, iar discipolul să simtă de la primele ședințe vibrațiile în mâini și/sau deasupra capului, sub forma unor senzații de căldură sau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
plăpândului nr.1 din primul an al noului Făt bucovinean...” (format 16x23 cm). După ce „redactorul Fătului se descongestiona la 1927 de Junimea literară, Fătul frumos intră în anul III (1928) de existență” devenea revista destinată literaturii, artei, științei, vieții sociale, deziderate atât de dorite în întreaga Bucovină și România. Deși o revistă de provincie avea strânse în paginile ei condeie de pretutindeni: Leca Morariu, G. Voevidca, N. Drăganu, Dragoș Vitencu, Victor Morariu, Gh. Maxim ș.a. din Bucovina, D. Furtună, A. Gorovei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să se transforme întrun centru, într-un focar care să radieze în toate părțile razele binefacerilor culturale. În acest sens, Spectatorul își impunea greaua sarcină a educării cetățenilor, lămurindu-le pe larg toate problemele în legătură cu trecutul românesc. Plecând de la aceste deziderate, redacția a pus la dispoziția specialiștilor și cititorilor coloanele sale, realizând ceea ce își propusese. Au fost prezentate piesele din programul stagiunii (Viforul de Barbu Ștefănescu, Pygmalion, de Bernhard Shaw, Avarul de Mollère, Unchiul Vanea de Cehov, Amfora, de Luigi Pirandello
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Școala: „Discuții în jurul reformei învățământului” de Ap. D. Culea; „Proiect pentru înființarea unei societăți culturale”, de E. Scarlat și D. Șindilariu; „Gratuitatea învățământului și a manualelor școlare” de N.Damienescu; „Rolul școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poporului) Volkswille (Voința poporului), organ al Partidului popular evreiesc independent din Bucovina, apare la Cernăuți, la 7 ianuarie 1927, în fruntea sa fiind publicat articolul: Ce vrem noi, un fel de program manifest al noului partid, în care se exprimă dezideratele acceptate și de alte formații politice și organe de presă: o apropiere de poporul român a evreimii bucovinene, mijlocul prin care noul partid înțelege să realizeze această apropiere fiind: prin însușirea de către evrei a culturii și limbii române care va
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că era marea literatură română, pentru a deschide drum liber imposturii realist-socialiste. Criticii aveau menirea de a se maturiza prin însușirea consecventă a metodelor științifice de lucru, singura cale ce asigura eliminarea treptată a rămășițelor estetiste și subiectiviste. Împlinirea acestor deziderate a impus desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice din țara noastră, conduse de partidul clasei muncitoare, au înfrînt forțele reacționare, fascizante, care dețineau puterea economică și de stat. Și pe plan ideologic a fost o luptă înverșunată, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condiția aspră ca el, călătorul, să se supună fără crâcnire regulilor și convențiilor acestora, uriași sau pitici, indiferent de ciudățenia sau capriciul acestora, nevenind niciodată În discuție ca el Însuși, musafirul, toleratul, gângania sau monstrul să-și propună propriile-i deziderate sau legi. El nu poate avea dreptul la așa ceva, el nu e „din lumea lor”, iar lumea lor, mai știi, poate chiar lumea, nu e făcută pentru inși de teapa lui! În timpul copilăriei și tinereții, o ciudată „autoriate” o exersau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
puținor activiști superiori de partid; da, se găseau În prezența mult râvnitului roman „de uzină”, cu clasa muncitoare În centru și mai ales cu figura unui activist „luminat” - și cu toate acestea „se pare” că nu era „produsul” final al dezideratelor lor! Și, În acei ani, nu a fost numai romanul meu prim, dar și alte texte, semnate de un Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Marin Preda și alți câțiva, care „puneau probleme” tovarășilor Încruntați din presă și tipărituri sau din partid
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în timp ce partea umbroasă - șicanele, enervările, problemele de sănătate, surprizele neplăcute, rutina „frecușului cotidian” - rămâne în penumbra memoriei diarist-ului. Totuși, nu și furtișagurile cărora le-au căzut victime câțiva colegi de-ai noștri pe drum. „Să nu caști gura!” - este dezideratul imperios pe care mi-l rostesc mie însumi în fiecare zi, martor al acestor întâmplări ce otrăvesc din când în când atmosfera generală și produc încurcături staffului german. Dar mai bine să vorbesc despre lucrurile plăcute: dincolo de evenimentul de la Președinție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nu pot face recomandări. Pot povesti experiențe. Și de la această experiență pornind, mi-e clar că, dacă ne iubim cu adevărat țara, n-avem decât un singur drum de urmat: spre NATO și Uniunea Europeană. Toți cei care se opun acestor deziderate duc o politică antiromânească. Această simplă idee mi s-a cristalizat călătorind în Vest și, mai ales, în Est. Cei care o scaldă, că se poate să descoperim calea românească proprie, independentă de Europa civilizată, nu numai că sunt cultivatori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nemulțumirea față de această elită prin judecăți insuportabil de tranșante și prin vorbe grele, injuste, trădând o iritare și o dezamăgire disproporționate, rezultate, cred eu, din faptul că Uniunea Sciitorilor și Ministerul Culturii nu au făcut acte minime de reparație față de dezideratul nostru cel mai radical, mai curajos, și poate și din faptul că și azi Goma întârzie nepermis de mult în a se întoarce în țară, unde judecățile sale s-ar nuanța și informațiile sale ar putea fi mai complete!... Nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
În Polonia, în care acele „universități la domiciliu” și comitetele de ajutorare a greviștilor închiși, sub conducerea sciitorului Andrejievski, au realizat, absolut paradoxal și pe un teren altul decât „lupta de clasă leninistă”, înfrățirea între intelectuali și clasa muncitoare, vis, deziderat eșuat al filozofului marxist leninist Sartre, ce visa, în vizitele sale prin fabricile pariziene, să solidarizeze muncitorimea franceză cu studenții revoltați în mai ’68!... 9 ...Nu, nu imput nimănui - nimic. Poate, cum au comentat unii, trebuia să-mi fac auzit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
contractele mele sociale, să fiu și una, și alta. Dacă în relațiile personale acest lucru e posibil, ba, se spune, chiar lăudabil, în „alianțele” și contractele pe care omul social le leagă și le rupe în activitatea sa dinamică, acest deziderat e cvasi-imposibil. Cu cât poziția sa socială e mai înaltă, cu atât enunțul „naiv” de mai sus se dovedește aproape irealizabil; dacă el este acceptat și aplicat în toată corectitudinea, în plenitudinea sensului său. De altfel, „contractele umane” diferă mult
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în vara „fierbinte” a lui ’71 care s-a opus, în cadrul, doar, al „conducerii stricte”, la ceea ce s-a numit „mica revoluție culturală”. Care avea, alături de reinstalarea primatului atașamentului orb față de partid (și de șeful său, se’nțelege!Ă, și dezideratul ridicol al „educării întregului popor”! Semnul, de altfel, o vedem azi cu claritate, al pierderii, de fapt, a elementarului pragmatism al celui ce dovedise într-o lungă carieră aptitudini deosebite de obediență și instinct al „orientării” politice, semn al paranoiei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau doar mă ocoleau, eu... triumfam în clara mea singurătate socială, izbăvit, printre altele, și de „ambiție”, dacă prin ambiție înțelegem în primul rând acel „motor psihologic” care ne împinge să acordăm prioritate statutului social, jertfindu-i multe lucruri și deziderate pe care ni le inculcă „școala și biserica”. Sau... bătrânii, care, cu vârsta - și unii dintre ei, doar cu vârsta! -, ne învață modestia socială, disprețul față de valorile „lumii”, „reținerea” și admirația față de înaintașii care s-au sacrificat pentru „binele celorlalți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Fraților Musulmani, Hamas-ul a câștigat în modul cel mai transparent alegerile legislative din 2006. Și-ar propune pentru moment islamizarea treptată a societății, nu fără a ști că-și datorează victoria respingerii unui establishment ineficient, demoralizat, corupt și din ce în ce mai supus dezideratelor americane. Ce va fi mai târziu? Până unde va merge poliția de moravuri? Nimeni nu știe. Aceasta va depinde mult de motorina care va putea fi pusă sau nu în generatoarele spitalelor și a școlilor. Aud spunându-se că participarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
școala națională slavonă”. Ca localitate - orașul Plovdiv din sudul Bulgariei. Nici Comitetul curator al coloniilor bulgare din sudul Moldovei, care opta pentru organizarea unei școli Centrale Bulgare în noul oraș Bolgrad de pe malul lacului Ialpug, nu și-a putut înfăptui dezideratul în perioada curatoriatului generalului Ivan Inzov, deoarece pe primul plan s-au aflat realizarea Bisericii - Catedrale din Bolgrad (1833-1838) și a bisericii Sfântul Mitrofan din cimitirul orașului (1840-1843). Totuși, de ce până la urmă, a fost ales orașul Bolgrad pentru organizarea primei
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
după interesul elevilor, care au astfel posibilitatea de a face comparații și conexiuni și de a urmări în mod liniar, fără discontinuități spațiale și temporale, evoluția diverselor civilizații de pe harta lumii. Cred, de altfel, că tocmai în aceasta constă esențialul, dezideratul major, „arta” noastră, a profesorilor de istorie: să facem din istorie o știință vie, o enciclopedie capabilă să redea elevilor și nu numai lor toată zestrea de informații și mai ales de explicații în legătură cu modul în care lumea și umanitatea
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
condiții, Rusia a reanexat sudul Basarabiei cu ieșirea la Marea Neagră și un braț al Dunării. Dobrogea a fost pierdută de turci, reintegrându-se României. Este de reținut că „mărinimia” Rusiei în legătură cu acest transfer era bine calculată și răspundea unui vechi deziderat rus: Bulgaria urma să intre sub directa influență rusească, ori legătura între Rusia și Bulgaria se făcea prin Dobrogea, al cărei statut nu mai era acela de „pașalâc” turcesc. Venite la împărțirea moștenirii otomane mai târziu, Anglia, Austria, Germania, s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu Rusia din 1914. De precizat că, opunându-se încorporării Bucovinei de către România, Rusia nu a invocat niciodată faptul că acest teritoriu nu ar fi locuit de români sau că ar fi aparținut vreodată Rusiei. Era vorba, deci, de aceelași deziderat rusesc de a-și extinde stăpânirea în partea de Vest a Europei, iar Bucovina, teritoriu românesc, era puntea de legătură spre Ungaria și podișul Boemiei. Parțial, Rusia a atins acest obiectiv în condițiile create de pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale altor bănci și instituții particulare. În contextul frământărilor politico-sociale din Rusia, guvernul român a încercat, prin tratative duse la Paris, Londra și Petrograd, să efectueze mutarea Tezaurului în Statele Unite ale Americii, cu sprijinul și sub garanția Puterilor Antantei. Acest deziderat nu s-a putut însă realiza pentru că nici un guvern aliat nu și-a luat răspunderea pentru securitatea transportului cu Transsiberianul și apoi pe Oceanul Pacific, în condițiile războiului civil din Rusia și a operațiilor submarinelor germane în Pacific. Totuși, s-a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a Strâmtorilor a fost acceptat fără obiecții, puțin după primirea lui la Londra și la Paris, și acordul a fost încheiat între Rusia și aliații săi. Pe măsură ce negocierile avansau ele s-au extins și asupra teritoriilor Turciei asiatice. Insistând asupra dezideratelor sale seculare, Rusia nu avea intenția să contracareze exigențele aliaților săi privitor la anexarea unor părți ale Turciei asupra cărora ele aveau dreptul. Era esențial pentru noi să ne stabilim în regiunea Asiei Mici, vecină cu Transcaucazia, care aparținea Rusiei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ca "dar" divin. Poetul ca instanță impersonală este perceput de mulți aidoma unui oracol pythiac, care bolborosește vorbe doar de inițiați pricepute. În fond, simplitatea este cel mai greu prag de atins, iar individualizarea la sânge a limbajului este un deziderat pe care puțini poeți îl ating. Există, probabil, un trend al timpului, așa ca modă a poemului și a poeziei, care face ca o generație să scrie oarecum asemănător, până în momentul în care survin poeții adevărați. Despre poeții adevărați, despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]