11,536 matches
-
toate acestea, societățile din Arabia Saudită, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Libia etc. nu sunt considerate societăți prospere, în ciuda faptului că asigură numeroase facilități economice propriei populații. Africa de Sud, de exemplu, care nu este bogată din cauza resurselor de țiței și care, industrial este, cea mai dezvoltată țară de pe continentul african, nu poate fi nici ea considerată o societate prosperă, căci o serie de atribute ale prosperității - cum ar fi, de pildă, rata mortalității infantile sau rata alfabetizării populației adulate, nu i se potrivesc. Pe de altă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internaționale care avantajau mărfurile industriale - specifice economiei lumii occidentale - în raport cu mărfurile agricole, specifice economiei Românești. Și propunea industrializarea României ca politică de stat concretizată în protecționismul industriei naționale în opoziție cu liberalismul propovăduit - atunci ca și acum - de economiștii lumii dezvoltate (Manoilescu, 1986). Obiectivul final al teoriei lui Manoilescu era însă tot prosperitatea, pornind de la postulatul că rațiunea însăși de a fi a economiei este prosperitatea societății: „Scopul, pentru viața economică a popoarelor, este satisfacerea nevoilor oamenilor” (Ibidem, p. 330). Chiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
esențiale pentru achiziția de civilizație de tip occidental (Dahl, 2000). Dar și al doilea termen al ecuației, cel referitor la cerințele pe care lumea occidentală le ridică în fața României pentru a o accepta ca membru cu drepturi depline al lumii dezvoltate, se referă, înainte de orice, la prosperitate. Doar că forma în care este pus acest termen seamănă mai puțin cu forma în care românii înșiși îl definesc. Din perspectiva populației românești, prosperitatea se măsoară direct și nemijlocit prin calitatea vieții. Orice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ea nici nu a fost obținută. La jumătatea primului deceniu al celui de al treilea mileniu, România rămânea cea mai săracă dintre țările europene membre ale Uniunea Europeană sau candidate la aderare și una dintre cele mai sărace și mai puțin dezvoltate societăți europene. Iar includerea sa în lumea dezvoltată era, încă, o problemă în dezbatere între politicienii occidentali și în cadrul opiniei publice occidentale. În paralel, în ciuda faptului că, în opinia publică românească, aderarea la Uniunea Europeană - și, prin aceasta, la lumea dezvoltată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
primului deceniu al celui de al treilea mileniu, România rămânea cea mai săracă dintre țările europene membre ale Uniunea Europeană sau candidate la aderare și una dintre cele mai sărace și mai puțin dezvoltate societăți europene. Iar includerea sa în lumea dezvoltată era, încă, o problemă în dezbatere între politicienii occidentali și în cadrul opiniei publice occidentale. În paralel, în ciuda faptului că, în opinia publică românească, aderarea la Uniunea Europeană - și, prin aceasta, la lumea dezvoltată - era considerată o opțiune fermă, indiferent de costuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltate societăți europene. Iar includerea sa în lumea dezvoltată era, încă, o problemă în dezbatere între politicienii occidentali și în cadrul opiniei publice occidentale. În paralel, în ciuda faptului că, în opinia publică românească, aderarea la Uniunea Europeană - și, prin aceasta, la lumea dezvoltată - era considerată o opțiune fermă, indiferent de costuri și de consecințe, în rândul politicienilor români această opțiune era mai puțin fermă, iar condiția de prosperitate care devenea tot mai clară ca urmare a presiunilor occidentale asupra guvernanților români, una din ce în ce mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
părea a transmite către Occident un mesaj surprinzător. Conținutul său esențial pare a fi acela că societatea românească este dispusă să accepte aproape orice condiții impuse de lumea occidentală pentru ca aceasta din urmă să integreze instituțional România în centrul lumii dezvoltate. O singură condiție, însă, este pusă sub semnul întrebării de structura de putere configurată în postcomunism, și anume tocmai condiția de prosperitate generală a societății. Tranzițiile anti-prosperitate ale societății românești Iată o situație paradoxală. Ceea ce își dorea societatea românească, atât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
infrastructurii care lega România de lumea occidentală. Considerând că „România e destinată a deveni Belgia Dunării de Jos” (Neagoe, 1993, p. 399), el a depus cele mai mari eforturi pentru ca România să construiască liniile ferate care o legau de lumea dezvoltată a Europei Occidentale, prin intermediul Austro-Ungariei. Căile ferate și-au dovedit utilitatea lor excepțională și au reprezentat un factor major în dezvoltarea țării. Iată, de exemplu, concluziile sale după o vizită la Iași, în 1875: Abia am recunoscut a doua capitală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la o rată lentă a înnoirii tehnologice și la subutilizarea pe scară largă a capacităților de producție prin simplul fapt că desființa orice motivație economică pentru creșterea productivității muncii, de vreme ce rata ridicată a profitului - mai ridicată decât în economiile occidentale dezvoltate - era asigurată prin relația preferențială cu statul și prin mecanismele corupției administrative (Constantinescu, 1994, pp. 224-232). Cu toate acestea, principalul obiectiv politic a fost atins, el constând în faptul că, la sfârșitul perioadei interbelice, România dispunea de o clasă socială
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale prosperității. Prosperitatea nu se definește altfel decât social, pe baza regulilor acceptate social și a comparațiilor cu alte comunități, grupuri sau societăți. Modelul socialmente acceptat de prosperitate al comunismului a fost, până la urmă, definit tot în societatea occidentală, capitalistă, dezvoltată și democratică. Iar ceea ce putea observa populația societății comuniste era că nu avea cum să atingă prosperitatea societății occidentale tocmai din cauza diferențelor de sistem. Pe toată perioada confruntării dintre cele două sisteme, societatea occidentală dovedise că putea face mai bine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
loc în țara noastră s-au aflat în permanență sub acțiunea unor forțe interne și internaționale care acționau pe două direcții divergente. Pe de o parte, a existat continuu o forță centripetă care tindea să apropie societatea românească de lumea dezvoltată a Europei Occidentale, indiferent dacă „modelul” ales și cea mai puternică influență veneau dinspre Franța sau dinspre principalul ei adversar geopolitic, Germania. Această forță integratoare se baza pe actori politici români și pe interese strategice, economice și politice ale lumii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
integratoare se baza pe actori politici români și pe interese strategice, economice și politice ale lumii occidentale. Pe de altă parte, a existat în permanență o forță centrifugă ce tindea să așeze România de fiecare dată la periferia lumii occidentale dezvoltate - nu în afara sferei ei de influență, dar în afara zonei de prosperitate pe care o asigură participarea la nucleul dur al țărilor dezvoltate ale sistemului mondial. Această forță centrifugă se bazează și ea pe o parte a clasei politice românești, pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
existat în permanență o forță centrifugă ce tindea să așeze România de fiecare dată la periferia lumii occidentale dezvoltate - nu în afara sferei ei de influență, dar în afara zonei de prosperitate pe care o asigură participarea la nucleul dur al țărilor dezvoltate ale sistemului mondial. Această forță centrifugă se bazează și ea pe o parte a clasei politice românești, pe o parte a intereselor politice și economice internaționale și, în mai mare măsură, pe unele particularități ale societății românești, aflată mereu în urma
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mondial. Această forță centrifugă se bazează și ea pe o parte a clasei politice românești, pe o parte a intereselor politice și economice internaționale și, în mai mare măsură, pe unele particularități ale societății românești, aflată mereu în urma societăților occidentale dezvoltate. Începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, între aceste forțe se stabilește un echilibru dinamic ce împinge istoria României mai aproape sau mai departe de centrul dezvoltat al lumii europene. Această mișcare oscilatorie a societății românești este extrem de costisitoare pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare măsură, pe unele particularități ale societății românești, aflată mereu în urma societăților occidentale dezvoltate. Începând cu jumătatea secolului al XIX-lea, între aceste forțe se stabilește un echilibru dinamic ce împinge istoria României mai aproape sau mai departe de centrul dezvoltat al lumii europene. Această mișcare oscilatorie a societății românești este extrem de costisitoare pentru populație și pentru societate în ansamblul ei, fiind, în cea mai mare măsură, responsabilă de oscilațiile tranzițiilor românești din ultimele două secole. Comunismul nu trebuie privit decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din nou, de fiecare dată, societatea în ansamblu a beneficiat de o creștere a prosperității, oricât de inegal a fost ea distribuită. Diferența dintre prosperitatea românească și cea occidentală - care trebuie reprodusă acum pentru a ne putea integra în lumea dezvoltată - este în primul rând de natură cantitativă. Societățile dezvoltate ale lumii occidentale asigură propriilor populații un nivel de prosperitate net superior nivelului asigurat de societatea românească. Dar diferența cantitativă nu este nici singura, nici cea mai importantă. Căci prosperitatea pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
beneficiat de o creștere a prosperității, oricât de inegal a fost ea distribuită. Diferența dintre prosperitatea românească și cea occidentală - care trebuie reprodusă acum pentru a ne putea integra în lumea dezvoltată - este în primul rând de natură cantitativă. Societățile dezvoltate ale lumii occidentale asigură propriilor populații un nivel de prosperitate net superior nivelului asigurat de societatea românească. Dar diferența cantitativă nu este nici singura, nici cea mai importantă. Căci prosperitatea pe care Occidentul o asigură populației sale este calitativ diferită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitatea pe care Occidentul o asigură populației sale este calitativ diferită, având alte componente și alte caracteristici decât prosperitatea pe care România o asigură atât elitelor sale, cât și populației în ansamblu. Iar pentru a deveni o parte a lumii dezvoltate, țara noastră are nevoie și de mult mai multă prosperitate, dar și de o reconsiderare a conținutului acesteia. Altfel spus, are nevoie de o prosperitate de tip occidental. Prosperitatea de tip occidental Ca orice societate, cea occidentală își definește propriul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
devenit proprietatea o componentă importantă a prosperității postcomuniste, marile grupuri sociale ale noii societăți înfruntându-se, prin intermediul politicii, pentru proprietate. În societatea occidentală însă, veniturile și nu proprietatea reprezintă o componentă importantă a prosperității. Ca urmare, într-o societate occidentală dezvoltată, proprietatea este concentrată într-o proporție net mai mare decât în societatea postcomunistă românească - și nu numai -, în vreme ce, după cum vom vedea, veniturile sunt redistribuite într-o proporție net mai însemnată. Și alte caracteristici ale prosperității sunt definite diferit în societatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societății postcomuniste românești a depins în mare măsură de creșterea prosperității acestor grupuri marginale a fost adesea privit ca o „sâcâială” din partea occidentalilor, menită mai degrabă să legitimeze în rândul opiniei publice occidentale rezerve politice față de integrarea României în lumea dezvoltată, întemeiate în motive mai „serioase”. În realitate, este vorba pur și simplu de moduri diferite de organizare a societății și de moduri diferite de distribuire a prosperității în societate. O caracteristică a modului de organizare a societății tradiționale - pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
considerate axiomatic nu doar „eronate”, ci opuse modernității și particularității lumii occidentale, ale cărei valori și „mentalități” sunt vizate de tranziția postcomunistă. Dar și diferențele din prima categorie pot fi considerate - și adesea chiar sunt - ca fiind nepotrivite cu lumea dezvoltată în care dorim să ne integrăm. Această ideologie (devenită dominantă ca urmare a presiunii intelectualității umaniste românești) are consecințe practice și politice importante și, de aceea, ea trebuie criticată și, pe cât posibil, contracarată. Pe parcursul acestei cărți ne vom mai întâlni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicienii - să îi rezolve problemele sociale și economice, în loc să și le rezolve singur, ar trebui să nu aibă efecte semnificative asupra evoluției societății și apropierii de lumea occidentală. Problema noastră actuală este legată de diferențele de prosperitate dintre lumea occidentală, dezvoltată și democratică, și societatea românească. Și este important să stabilim că ea nu poate fi încadrată în problematica „tradițională” a ideologiei dominante despre comunism, tranziție și capitalismul dezvoltat. Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Problema noastră actuală este legată de diferențele de prosperitate dintre lumea occidentală, dezvoltată și democratică, și societatea românească. Și este important să stabilim că ea nu poate fi încadrată în problematica „tradițională” a ideologiei dominante despre comunism, tranziție și capitalismul dezvoltat. Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste numai dacă renunțăm la cadrul paradigmatic care a întemeiat practicile politice ale postcomunismului și construim unul nou, pornind de la realitățile empirice ale actualei societăți românești, precum și de la realitățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
actualei societăți românești, precum și de la realitățile empirice ale actualei societăți occidentale. Principalul obiectiv al tranziției care urmează este de a construi în România o societate capabilă să producă același tip de prosperitate pe care îl produce societatea capitalistă, democratică și dezvoltată a lumii occidentale în general și a Europei Occidentale în particular. Pentru aceasta trebuie mai întâi să definim caracteristicile prosperității de tip occidental pornind de la realitatea empirică a acesteia, apoi să identificăm diferențele majore dintre prosperitatea produsă de societatea postcomunistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
venit inferior (766-3035$) și grupul țărilor medii cu venit ridicat (3036-9385$) (World Bank, 2005a). Un aspect rareori luat în considerare este faptul că măsurarea performanței activității economice a unei societăți se face prin comparare cu performanța economică a celei mai dezvoltate țări capitaliste, adică a Statelor Unite ale Americii. Cele două moduri diferite de a calcula performanța unei economii se reduc la compararea acesteia cu economia țărilor capitaliste dezvoltate și, în ultimă instanță, datorită ponderii ridicate pe care o are în economia mondială, la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]