4,878 matches
-
momentul În care se vede clar intenția atacantului de a nu arunca la poartă.Cu toate că regulamentul interzice atacarea adversarului cu brațele, este recomandat ca apărătorul să iasă hotărât pe brațul de aruncare pentru a Întrerupe acțiunea. În acest caz, arbitrii dictează “fault” sau aruncare liberă de la 9m. Exerciții pentru Învățare Ex. 1. Pe perechi: "lupta cocoșilor". Ex. 2. Pe perechi: atacantul aleargă paralel cu semicercul, iar apărătorul Încearcă să-l Împingă cu pieptul spre linia de 9m. Ex. 3. Pe perechi
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
spațiile semantice, "universul de credințe" sau "spațiile mentale"), cadru specific studiului polifoniei. Astfel, în același discurs "al alegerii potrivite pentru Franța", pe care l-am citat mai devreme, atunci când președintele Republicii de la acea vreme declara: (2) Nu pot să vă dictez eu răspunsul dumneavoastră trebuie luate în considerare două propoziții simultan: una explicită, propoziția negativă asumată de către locutor, cealaltă implicită, presupoziție prin negare, care lasă să se înțeleagă: "Trebuie să vă dictez eu răspunsul dumneavoastră." Această ultimă propoziție nu poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de la acea vreme declara: (2) Nu pot să vă dictez eu răspunsul dumneavoastră trebuie luate în considerare două propoziții simultan: una explicită, propoziția negativă asumată de către locutor, cealaltă implicită, presupoziție prin negare, care lasă să se înțeleagă: "Trebuie să vă dictez eu răspunsul dumneavoastră." Această ultimă propoziție nu poate fi asumată direct de către locutorul-Președinte, ci doar prin intermediul unei istorioare, pe care tocmai o povestește, în numele cetățeanului simplu care încearcă acum să-și respecte un jurămînt făcut pe cînd era copil, martor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
etc.). Într-o altă lucrare (1990: 82-83), studiez în detaliu acest scurt pasaj din "discursul pentru alegerea potrivită pentru Franța" în care (2) se află inserat: (6) Fiecare din aceste întrebări are un răspuns clar. Nu pot să vi-l dictez eu PENTRU CĂ suntem într-o țară liberă, DAR nici nu vreau ca nimeni, și spun bine nimeni, să mai aibă ocazia vreodată să spună că va fi fost înșelat. Concluzia indusă prin jocul parantetic introduce propoziția negată despre care vorbeam
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Suntem într-o țară liberă") este dominat, într-un fel, de argumentul introdus prin DAR ("Nu vreau..."). Concluzia care poate fi dedusă din acest argument este pur și simplu negația concluziei care precedă conjuncția PENTRU CĂ ("Nu pot să vi-l dictez eu"): "Trebuie DECI să vă dictez răspunsul"5. Fenomenele de demarcare grafică locală și de marcaj global al planului textului (segmentare) reprezintă aspecte de delimitare grafică a înlănțuirii verbale, ca prim reper de primire a instrucțiunilor privind împachetarea și tratamentul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dominat, într-un fel, de argumentul introdus prin DAR ("Nu vreau..."). Concluzia care poate fi dedusă din acest argument este pur și simplu negația concluziei care precedă conjuncția PENTRU CĂ ("Nu pot să vi-l dictez eu"): "Trebuie DECI să vă dictez răspunsul"5. Fenomenele de demarcare grafică locală și de marcaj global al planului textului (segmentare) reprezintă aspecte de delimitare grafică a înlănțuirii verbale, ca prim reper de primire a instrucțiunilor privind împachetarea și tratamentul unităților lingvistice. Situez în acest plan
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Mielul) pentru a ajunge la intriga fabulei lui La Fontaine, a cărei analiză o vom detalia mai târziu. Cele șase criterii prevăzute pot fi numite în următoarea schemă de sinteză: 2. Pragmatica povestirii Trei reguli de ordin pragmatic au fost dictate de către Cicero și reluate în articolul "Povestirea" din Enciclopedie: regula conciziei (legea economiei), regula clarității și regula verosimilului. Lucrările clasice adaugă la aceasta, în general, o lege pragmatică de interes: "Narațiunea va deveni interesantă dacă oratorul, care vorbește pentru a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
obiectul pragmaticii textuale a lui U. Eco: "Studierea modului în care textul (odată produs) este citit și a modului în care orice descriere a structurii textului trebuie să fie în același timp descrierea mișcărilor de lectură pe care acesta o dictează" (Eco 1985). Primul mimesis sau planul prefigurării situat în amonte față de textualitate este cel al intrigii văzute ca un ansamblu de actiuni înrădăcinate într-un dat preconstruit. Memorie a ceea ce textul asumă și încearcă să redea cu claritate, acest prim
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
din 30 ianuarie 1978) cu textul scurt al lui Raymond Queneau analizat în paginile 138-140. Eventual, aveți posibilitatea să reveniți asupra celor afirmate, în cap. 1 (p. 36). [...] Fiecare din aceste întrebări are răspunsul clar. Nu pot să vi-l dictez eu pentru că suntem într-o țară liberă, dar nici nu vreau ca nimeni, și spun bine nimeni, să mai aibă ocazia vreodată să spună că va fi fost înșelat. [...] Textul 4.2. Racine: Bérénice Studiați mișcarea argumentativă a versurilor de la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acolo. Ceea ce poate fi rezumat astfel: Plan explicit al discursului Plan implicit Textul 4.1.: Nucleul argumentativ al discursului numit "al alegerii potrivite pentru Franța" Trebuie să ținem cont aici de mișcarea regresivă a argumentației: concluzia "Nu pot să vă dictez eu" (Concluzia non-C-P. Arg 3 de mai jos) apare înaintea argumentului introdus prin PENTRU CĂ: "suntem într-o țară liberă" (informație dată P.arg.1). Se dă schema acestei secvențe: Conectorul argumentativ DAR introduce mai puțin o nouă premisă, cât o restricție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o nouă premisă, cât o restricție care se interpune mișcării inferențiale P. arg. 1 → P. arg. 3 și ne conduce către concluzionare nu în sensul de non-C, ci în cel al Concluziei C implicite: "Eu am (eu trebuie) să vă dictez răspunsul." Ceea ce rezumă, de fapt, mișcarea generală a discursului. Negația inițială (non-C) pe care am descris-o în termeni de polifonie enunțiativă în capitolul 1 este întru totul justificată. Textul 4.2.: Racine, Berenice Replica lui Paulin poate fi descompusă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
baza societăților stau mentalitățile, care sunt dependente la rândul lor de religie, în fiecare epocă existând o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă care însuflețește și penetrează întreaga masă a societății 3. Această mentalitate, spune Braudel, dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile și înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți fiind eminamente un fapt de civilizație 4. În acest sens, mentalitățile dominante în epocă vor orienta imaginile, stând la baza procesului reprezentațional. Pe de altă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lumea, de modul cum rezolvă atât simbolic cât și practic provocările la care este supus. Astfel, "în fiecare epocă o anumită reprezentare a lumii și a lucrurilor, o mentalitate colectivă dominantă însuflețește, penetrează întreaga masă a societății. Această mentalitate care dictează atitudinile, orientează opțiunile, înrădăcinează prejudecățile, înclină într-o parte sau alta mișcările unei societăți, este eminamente un fapt de civilizație"195. În termenii lui Braudel, reprezentările dintr-o societate sunt rezultatul conviețuirii și al modului de supraviețuire într-un anumit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cOntRepotencée, chargée au cœur d'une fleur de lys d'OR au pied nOURRi avec: Dieu sauve le Roi nOtRe sire pour devise*. PARTEA A DOUA LINGVISTICA TEXTUALĂ Moduri și niveluri de structurare ale descrierii "Arta descrierii constă, după cum îmi dictează gustul meu (de scriitor, nu spun de cititor), în căutarea unui mod de ordonare succesivă a frazelor care să fie sensibil non-arbitrară. (Descrierea fiind contrariul.) Ideea pe care noi o avem despre limbaj este una din cele mai primitive". (P.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
politicile urmărite au fost irelevante, dacă nu chiar contra-productive. Cei doi, în acord și cu aprecierile altor specialiști după cum vom vedea în continuare argumentează că această agendă neoliberală nu face decât să exploateze capacitățile profesorilor, părinților și elevilor în virtutea noțiunilor dictate de piață standarde, eficiență și performanță. 1.2.2. Pragmatismul economic Globalizarea implică o concurență tot mai aspră între economii, climatul economic sau conjunctura economică a unei țări devenind un factor major în articularea reformelor educaționale. Potrivit lui Martin Carnoy (1999
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aleși. Vom numi de aceea tipul propus de Platon comunitatea închisă (asupra sieși), atâta vreme cât ea se preocupă mai mult de condiția sa transcendentă decât de relațiile cu mediul. În al doilea rând, comunitatea este închisă pentru că este în fond opresivă, dictând membrilor modelele de existență. Aceste două viziuni ale lumii antice despre comunitate au devenit definitorii pentru majoritatea perspectivelor ulterioare asupra comunității. Comunitatea socială a intrat în câmpul cercetărilor de tip sociologic, mai precis etnometodologic, în mod special prin studiile lui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Participare părinților la decizii prin asociațiile de părinți poate conduce la punerea în discuție a oportunităților unor metode și chiar a unor obiective și conținuturi școlare. Chiar dacă revendicările exprimate explicit de reprezentanții părinților sunt cenzurate de reținerile pe care le dictează sentimentul competenței limitate și teama de a nu provoca repercusiuni asupra copilului, se creează premisele unei deschideri spre schimbare și critică. Posibilitatea opțiunii pentru o filieră sau pentru o școlară și posibilitatea exprimării publice a opiniilor fac din familie un
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și toată lumea trebuie să aibă acces la ea. Așa cum am argumentat adesea, programele masive, ample, riscă să fie prinse în anonimatul birocratic, consecința fiind depersonalizarea problemelor referitoare la nevoile umane de bază și focalizarea pe servicii și dezvoltarea resurselor umane dictate de piață. În acest sens, politicile educaționale ar trebui revizuite în sensul creșterii puterii de adaptare la diferitele nevoi regionale și locale, pentru a împuternici și a încuraja/stimula implicarea comunitară. Nivelul guvernamental ar trebui să inițieze și să inducă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
vizuală și prin exerciții repetate. Învățătorul urmărește ca această activitate să nu capete un caracter mecanic Elevii nu trebuie să copieze cuvintele literă cu literă după carte, ci vor fi obișnuiți să citească întreg cuvântul și apoi să și-l dicteze, pe silabe. Prima formă de copiere este cea de pe tablă, după scrisul învățătorului, urmată de copierea după abecedar sau după o planșă. Procesul copierii se finalizează cu autocontrolul, un nou prilej de citire, dar și de corectare. Acest exercițiu face
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și punctuație. La clasa I, forma cea mai frecventă de dictare este cea cu explicații prealabile. Elevii pot scrie după dictare litere, cuvinte , propoziții, scurte texte.În scrierea literelor, elevii sunt preveniți în legătură cu elementele grafice componenete. Cuvintele care se pot dicta sunt cele din abecedar, la care, cu timpul, se pot adăuga altele noi al căror înțeles trebuie explicat în prealabil. În dictarea propozițiilor, în perioada alfabetară, se respectă următoarele etape : -rostirea propoziției de către învățător; -repetarea propoziției de către elevi în vederea memorării
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
din memorie, apropiindu-i pe elevi de mecanismele exprimării scrise specifice rezumatului sau povestirii. g) Autodictarea - exercițiu complex de verificare și autoverificare a memoriei motrice și a memoriei reproductive, a atenției etc., implică un efort intelectual suplimentar, deoarece elevii își dictează singuri un text memorat, în versuri sau în proză. Ca și dictarea, autodictarea poate avea caracter selectiv, dar nu și creativ, cu excepția situațiilor în care formulăm cerințe suplimentare pentru modificarea textului autodictat. h)Transcrierea - practicabilă cu deosebire la lecțiile de
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
tale: "Istoria noastră recentă e aproape în întregime inutilizabilă. Istoria e scrisă, desigur, de societăți, de intervenția lor soli-dară sau de absența lor. Numai că utilizarea unei societăți în istorie e posibilă doar acolo unde cursul lung al evenimentelor e dictat de o cultură. Ce ne spune cazul românesc? Când ne întâlnim prima oară cu o societate românească activă și ocupată cu stabilirea propriei istorii? În ciuda iluziilor noastre, asemenea ocazii sînt rarisime, în ultimii 60 de ani. (...) Generația Expirată are, din
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sau paie; în ultimele decenii puține au fost tăbluite. Două camere 3x4 m., despărțite de un hol iar în spate un chiler, rar, beci, ar fi prototipul. Coșer, grajd, alte „dosuri” adică „perdele” pentru adăpostit animale sau produse agricole erau dictate de rangul de avere. Azi, sunt aproximativ 6 vaci, 10 cai, câțiva porci, un număr mic de păsări de curte și 20 de câini (fără vagabonzi). Nu sunt troițe. Cel mai mult impresionează astăzi vegetația deasă, pădurile de salcâm din
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cărei tată sau bunic se simte; asta reiese din Prolog, când începe să «povestească» fraților lucrurile de la început. Din fericire pentru noi, rațiunea, insistența fraților și buna dispoziție a fratelui Baldovin l-au determinat în cele din urmă să-și dicteze și pentru noi memoriile, iar aceasta este ultima imagine pe care o avem despre acest simpatic, întreprinzător și înțelept bătrân, un adevărat frate minor: «anul Domnului 1262, după capitulul din Halberstadt, în Duminica Jubilate», în timp ce fratele Baldovin scrie, el «de-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Era o oglindă și un exemplu pentru toți, fiindcă întreaga sa viață era onestă, sfântă și curată în trăiri. Era drag lui Dumnezeu și oamenilor. Cunoștea și muzică și cânta foarte bine. Foarte rapid și clar în arta scrisului. Atunci când dicta, scrisorile sale erau redactate într-un stil elegant și erau pline de citate. A fost primul general care s-a angajat să viziteze provinciile... (p. 433-434). 42. Chiar și Vatatzes, împăratul grecilor, auzind de faima de sfințenie a fratelui Ioan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]