24,621 matches
-
situația în care legiuitorul ar fi dorit să reglementeze diferit data la care se poate solicita acordarea activului net personal de către magistrați, ar fi făcut-o prin lege. O interpretare în sensul susținut de pârâtă ar coincide și cu discriminarea între pensionari în condițiile în care magistrații trebuie să îndeplinească alte formalități pentru a li se plăti pensia, în vreme ce o persoană din altă categorie profesională primește pensia în plată la emiterea deciziei, aspect care nu poate fi primit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.870 din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296521]
-
pentru limită de vârstă în sistemul public, cum se prevede în lege. Față de împrejurarea că a fost apreciată întemeiată prima critică care atrage nulitatea ordinului, Curtea apreciază că nu se mai impune analiza celorlalte critici privitoare la instituirea unei discriminări indirecte, respectiv afectarea dreptului la proprietate. Pentru aceste motive, se va admite cererea de chemare în judecată, va anula art. 5 alin. (1) lit. b) din Norma ASF nr. 27/2017, astfel cum a fost modificat prin Norma ASF nr. 34/2023
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.870 din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296521]
-
între titularii cererilor de acordare a pensiei din punctul de vedere al acordării tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat și ar genera o situație de inechitate, nejustificată obiectiv și rezonabil. O interpretare contrară ar conduce la discriminare între beneficiarii pensiilor pentru limită de vârstă, ar conduce la aplicarea unui tratament juridic distinct, nejustificat de criterii obiective, cele două categorii de pensionari aflându-se în situații identice. Valorificarea stagiului realizat, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) din
DECIZIA nr. 84 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296703]
-
materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a fi contrară art. 4 și 16 din Constituție și nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării. 20. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 41 din Constituție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Legea fundamentală prevede în
DECIZIA nr. 46 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296538]
-
suplimentare. 17. Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. (...) 19. Curtea a subliniat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora «Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare
DECIZIA nr. 46 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296538]
-
materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a fi contrară art. 4 și 16 din Constituție și nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării. “ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 61. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate drept relevante pentru dezlegarea chestiunilor de drept supuse analizei: a) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 46 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296538]
-
suplimentare. 17. Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări. “ (paragrafele 16 și 17). ... 92. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a reținut în jurisprudența sa că: „Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 25 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017
DECIZIA nr. 46 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296538]
-
în vedere prevederile art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se elimină inechitățile, discriminările și/sau discrepanțele de ordin salarial existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în sistemul finanțelor publice ca urmare a punerii în executare a hotărârilor judecătorești. (2) În înțelesul alin. (1), prin sistemul finanțelor publice se înțelege
DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297807]
-
spiritului de fair-play: respectarea adversarilor, regulilor de joc, deciziilor arbitrilor, publicului spectator și spiritului general de joc, acceptarea cu demnitate atât a înfrângerii, cât și a victoriei. Elevii vor putea să relaționeze mult mai ușor unii cu ceilalți, fără nicio discriminare, vor învăța ce înseamnă lucrul în echipă, devotamentul și toleranța, dar se vor și bucura de timpul petrecut împreună. Practicarea acestui joc sportiv reprezintă o soluție perfectă pentru a echilibra efortul intelectual cu cel fizic în vederea creșterii performanței școlare
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
115 alin. (4) din Constituție, urgența adoptării ordonanței de urgență criticate fiind motivată, și nici cele ale art. 16 din Legea fundamentală, deoarece instituirea unor reguli speciale cu privire la o structură militară cu organizare ierarhică nu are semnificația unei discriminări. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.597/30/2019, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 185 alin.
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
deși atât medicii militari, cât și medicii civili ai unei secții clinice a spitalului militar își exercită profesia în condiții identice, cariera lor este supusă unui criteriu arbitrar, fără să existe nicio motivare obiectivă și rezonabilă pentru o astfel de discriminare. Astfel, în timp ce medicului militar îi este asigurată posibilitatea legală de a ocupa funcția de conducere a unei secții clinice, medicului civil îi este interzisă legal o astfel de posibilitate, chiar dacă gradul profesional universitar (nu gradul militar) al
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
se instituie un adevărat privilegiu pentru medicii militari fără nicio altă condiție (de grad universitar, de specialitate, de practică în specialitate etc.) decât aceea de a fi medici militari activi. Totodată, prevederile legale supuse controlului instituie, fără nicio justificare, o discriminare a medicilor civili în raport cu medicii militari, cu privire la posibilitatea ocupării (și, implicit, a participării la concursurile/examenele instituite în acest scop) funcției de șef al unei secții clinice, adică al unei secții universitare dintr-un spital clinic militar
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
unei secții clinice, adică al unei secții universitare dintr-un spital clinic militar, astfel cum acestea sunt definite prin art. 170 alin. (1) lit. h) și i) din Legea nr. 95/2006. ... 9. Se instituie, de asemenea, fără vreo justificare, o discriminare între medicii civili angajați ai aceluiași spital militar la secții diferite astfel: medicilor civili, care fac parte dintr-o secție clinică, le este interzis accesul la funcția de șef al acelei secții, câtă vreme medicii civili ai unei secții neclinice
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
muncă și ocuparea forței de muncă și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 13. Tribunalul Timiș - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu creează privilegii în favoarea medicilor militari și nici discriminare în ceea ce îi privește pe medicii civili. ... 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 454 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299632]
-
Internelor, în funcția de ofițer de poliție, iar la data de 1 iulie 2013 a fost numit în funcția de procuror stagiar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare evidentă între procurorii care, anterior dobândirii calității de magistrat, au lucrat în cadrul serviciilor de informații înființate după 1990 și procurorii care, anterior accederii în magistratură, au lucrat în alte domenii de activitate, prin instituirea unei îngrădiri nejustificate a capacității
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
numirea în funcții de conducere, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și pe cele stabilite prin legi. Apreciază, totodată, că pretinsa discriminare invocată de către autor prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu există, deoarece o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil. Subliniază că, în speță, legiuitorul a
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, cât și prevederilor art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 52 alin. (1) privind întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.“ ... 15. Autorii excepției, care au făcut parte din serviciile de informații după anul 1990, anterior numirii în funcția de procuror, critică normele ce formează obiectul controlului de constituționalitate, întrucât, în opinia lor, instituie o discriminare între diverse categorii de persoane, ca urmare a modificării dispozițiilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018, prin eliminarea sintagmei „înainte de 1990“. ... 16. Curtea observă că dispozițiile art. 48 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare, indiferent de perioada în care au făcut parte din serviciile de informații (înainte de 1990, respectiv după 1990), în absența unui criteriu obiectiv și rațional, are semnificația instituirii unei discriminări, contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 23. Egalitatea nu înseamnă uniformitate, astfel că pot fi instituite tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane sau grupuri dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
în funcție de scopul legii care le conține. Tocmai de aceea, principiul egalității conduce la sublinierea existenței unui drept fundamental la diferență, iar, în măsura în care egalitatea nu este naturală, faptul de a o impune are semnificația instituirii unei discriminări (Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, și Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
2012, și Decizia nr. 276 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 19 martie 2009). De asemenea, instanța de la Strasbourg a statuat, în jurisprudența sa, că dreptul de a suferi o discriminare este încălcat și atunci când, fără o justificare rezonabilă și obiectivă, un stat nu aplică un tratament diferit persoanelor care se află în situații sensibil diferite. Astfel, în Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, paragrafele
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
de egalitate, la funcțiile publice ale țării sale“, precum și în art. 25 lit. c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, potrivit căruia „Orice cetățean are dreptul și posibilitatea, fără niciuna dintre discriminările la care se referă art. 2 și fără restricții nerezonabile; [...] c) de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa“. Sunt interzise discriminările bazate pe rasă, sex, religie, opinie, avere, origine socială etc., dar
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
potrivit căruia „Orice cetățean are dreptul și posibilitatea, fără niciuna dintre discriminările la care se referă art. 2 și fără restricții nerezonabile; [...] c) de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa“. Sunt interzise discriminările bazate pe rasă, sex, religie, opinie, avere, origine socială etc., dar fiecare stat are dreptul să impună, pe cale legislativă, anumite condiții specifice pentru accederea la o funcție publică, cum ar fi cetățenia, exercitarea deplină a drepturilor civile și politice
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
la art. 202 alin. (1)“. ... 14. Normele constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 148 alin. (2) - (4) din Constituție, referitoare la obligația aplicării cu prioritate a reglementărilor unionale obligatorii față de normele interne contrare, precum și cele ale art. 5 - Dreptul la
DECIZIA nr. 47 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299647]
-
morale pentru a candida, acțiunile și declarațiile sale fiind contrare Constituției, securității naționale și ordinii democratice; (ii) candidatul a avut luări de poziție și declarații contrare ordinii constituționale, păcii și democrației românești (cu referire la legionarism, antisemitism, șovinism românesc/naționalism extremist, discriminare, instigare la ură, rasism, intoleranță, xenofobie, separatism, violență), a avut comportamente contra bunelor moravuri, atitudini de ură și discriminare față de grupuri minoritare; prin discursul său constant a îndemnat la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale
HOTĂRÂREA nr. 24 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299641]