4,704 matches
-
căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scrise ale unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei delimitări între lingvistic și discurs. Ulterior, M. Pêcheux a precizat că regularitățile fonologice, morfologice și sintactice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei delimitări între lingvistic și discurs. Ulterior, M. Pêcheux a precizat că regularitățile fonologice, morfologice și sintactice relevă baza comună
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei delimitări între lingvistic și discurs. Ulterior, M. Pêcheux a precizat că regularitățile fonologice, morfologice și sintactice relevă baza comună a posibilității proceselor discursive diferențiate ce sînt studiate de a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Semantica ține însă în mod esențial de discurs, pentru că sensul unui cuvînt, unei expresii sau unei propoziții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a n a l i z a d i s c u r s u l u i. Semantica ține însă în mod esențial de discurs, pentru că sensul unui cuvînt, unei expresii sau unei propoziții se constituie în fiecare formație discursivă în raporturile pe care anumite cuvinte, expresii sau propoziții le au cu alte elemente ale formației respective. V. formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MATRICE DISCURSIVĂ. Conceptul "matrice discursivă" s-a cristalizat pornind de la constatarea empirică potrivit căreia fiecare text
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă în mod esențial de discurs, pentru că sensul unui cuvînt, unei expresii sau unei propoziții se constituie în fiecare formație discursivă în raporturile pe care anumite cuvinte, expresii sau propoziții le au cu alte elemente ale formației respective. V. formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MATRICE DISCURSIVĂ. Conceptul "matrice discursivă" s-a cristalizat pornind de la constatarea empirică potrivit căreia fiecare text singular se poate înțelege și descrie ca fiind unic și iredictibil la altele, dar că totuși unele texte prezintă afinități
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru că sensul unui cuvînt, unei expresii sau unei propoziții se constituie în fiecare formație discursivă în raporturile pe care anumite cuvinte, expresii sau propoziții le au cu alte elemente ale formației respective. V. formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MATRICE DISCURSIVĂ. Conceptul "matrice discursivă" s-a cristalizat pornind de la constatarea empirică potrivit căreia fiecare text singular se poate înțelege și descrie ca fiind unic și iredictibil la altele, dar că totuși unele texte prezintă afinități între ele. Aceste afinități nu se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvînt, unei expresii sau unei propoziții se constituie în fiecare formație discursivă în raporturile pe care anumite cuvinte, expresii sau propoziții le au cu alte elemente ale formației respective. V. formație discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MATRICE DISCURSIVĂ. Conceptul "matrice discursivă" s-a cristalizat pornind de la constatarea empirică potrivit căreia fiecare text singular se poate înțelege și descrie ca fiind unic și iredictibil la altele, dar că totuși unele texte prezintă afinități între ele. Aceste afinități nu se reduc la similitudini
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
căci acestea ar fi numai de natură lexicală și puțin semnificative, ci se manifestă prin convergențe structurale și, mai ales, enunțiative. Există, prin urmare, pachete de texte care prezintă o coloratură enunțiativă omogenă ce atestă apartenența lor la aceeași serie discursivă, precum horoscoapele, editorialele, dizertațiile etc. Se numește matrice discursivă suma acestor trăsături comune ce caracterizează un ansamblu de texte care sînt relevante aceluiași tip de discurs, înțeles restrictiv ca un cadru cu valoare de model, și precedă, în grade variabile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puțin semnificative, ci se manifestă prin convergențe structurale și, mai ales, enunțiative. Există, prin urmare, pachete de texte care prezintă o coloratură enunțiativă omogenă ce atestă apartenența lor la aceeași serie discursivă, precum horoscoapele, editorialele, dizertațiile etc. Se numește matrice discursivă suma acestor trăsături comune ce caracterizează un ansamblu de texte care sînt relevante aceluiași tip de discurs, înțeles restrictiv ca un cadru cu valoare de model, și precedă, în grade variabile de conformitate, textele care intră în aceeași serie. Termenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
restrictiv ca un cadru cu valoare de model, și precedă, în grade variabile de conformitate, textele care intră în aceeași serie. Termenul matrice, la fel ca cel de serie, se folosește pentru a indica una dintre determinările conceptuale pentru genul discursiv. El are trăsătura de a fi neutru în raport cu teoria generală a a n a l i z e i d i s c u r s u l u i și servește la reprezentarea textelor ca fiind condiționate de modele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
e i d i s c u r s u l u i și servește la reprezentarea textelor ca fiind condiționate de modele comunicative stabilite social, dar a căror natură nu este avută în vedere. Similitudinile conținute de o matrice discursivă pot fi de ordinul reprezentării, precum natura proceselor cognitive într-un discurs științific scris sau natura actelor de discurs ale unui gen de interacțiune verbală. Ele pot fi și de natură lingvistică, căci se pot, de exemplu, repera diverse forme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbală. Ele pot fi și de natură lingvistică, căci se pot, de exemplu, repera diverse forme de actualizare a operațiilor enunțiative, adică de mărci lingvistice care, pentru fiecare operație de enunțare (cuantificare, modalizare etc.) din cadrul fiecărui proces cognitiv sau act discursiv, sînt filtrate de matricea discursivă. De exemplu, în rețetele de bucate, sfaturile sînt oferite în ordinea executării unor operații, fără operatori cronologici (precum deci, în consecință etc.), în afară de situațiile de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de natură lingvistică, căci se pot, de exemplu, repera diverse forme de actualizare a operațiilor enunțiative, adică de mărci lingvistice care, pentru fiecare operație de enunțare (cuantificare, modalizare etc.) din cadrul fiecărui proces cognitiv sau act discursiv, sînt filtrate de matricea discursivă. De exemplu, în rețetele de bucate, sfaturile sînt oferite în ordinea executării unor operații, fără operatori cronologici (precum deci, în consecință etc.), în afară de situațiile de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei matrici discursive sînt de ordinul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
filtrate de matricea discursivă. De exemplu, în rețetele de bucate, sfaturile sînt oferite în ordinea executării unor operații, fără operatori cronologici (precum deci, în consecință etc.), în afară de situațiile de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei matrici discursive sînt de ordinul mărcilor sau de cel al descrierilor și al combinărilor. V. dominantă discursivă, gen de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în 1979, că cel care se implică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
executării unor operații, fără operatori cronologici (precum deci, în consecință etc.), în afară de situațiile de concomitență, redate de obicei prin gerunziu. Regularitățile constitutive ale unei matrici discursive sînt de ordinul mărcilor sau de cel al descrierilor și al combinărilor. V. dominantă discursivă, gen de discurs, registru, tipologie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MAXIMĂ CONVERSAȚIONALĂ. H. P. Grice a demonstrat, în 1979, că cel care se implică într-un schimb comunicativ se conformează unui principiu al cooperării ce presupune un anumit număr
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
permis construirea unor clădiri tot mai înalte datorită tehnologiilor avansate folosite pentru ascensoare), urmată de interacțiunile transsistemice, de tipul celor care corelează cultura tipografică și ascensiunea socialismului. V. canal, oralitate, scris. DEBRAY 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; KRITZMAN 2006. AC MEMORIE DISCURSIVĂ. Realizarea discursului antrenează memoria ca importantă sursă constitutivă, în planurile complementare textualității și istoriei. Coeziunea textuală este, de altfel, în mod fundamental legată de memorie prin recursul la anaforă, conectori, indicatori temporali, presupoziții etc. și, de aceea, prin denumirea memorie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Realizarea discursului antrenează memoria ca importantă sursă constitutivă, în planurile complementare textualității și istoriei. Coeziunea textuală este, de altfel, în mod fundamental legată de memorie prin recursul la anaforă, conectori, indicatori temporali, presupoziții etc. și, de aceea, prin denumirea memorie discursivă se face referire la implicarea progresivă a cunoașterii asumate de interlocutori în cursul unui schimb. De altfel, potrivit unor teorii actuale, contextul nu este ceva exterior, ci o realitate cognitivă, deoarece contextul lingvistic, situația extralingvistică, cunoștințele generale etc. au o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
susținut și de memoria altor discursuri, încît el nu este de fapt decît un efect al unui episod anterior mai vast din suita de interacțiuni care au avut loc între participanți. Ca atare, el se plasează în filiația unor formații discursive care l-au precedat, înscriindu-se într-o tradiție, dar fiind el însuși o tradiție în devenire. În acest sens, S. Moirand a arătat că prin succesiunea de texte se constituie "în și prin media" o memorie interdiscursivă asupra formulărilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tăierea salariilor, guvernul...). P. Charaudeau a propus, de aceea, într-o lucrare din anul 2000, să se distingă trei tipuri de memorie: 1) o memorie a discursurilor, care se constituie din cunoașterile și credințele despre lume și care formează comunitățile discursive, 2) o memorie a situațiilor comunicării, care se constituie din dispozitivele și convențiile comunicăriii și care formează comunitățile comunicaționale, 3) o memorie a formelor, care se constituie din maniera de a expune și din stilul de a vorbi și care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-se aici limba ca activitate. Mass-media cotidiană este concepută în acest context ca avînd un discurs cu laturi imediat perimabile, iar discursurile literar, religios, juridic etc. sînt destinate să prezinte cuvintele care le reprezintă, transformîndu-le sau comentîndu-le. V. arhivă, comunitate discursivă, deixis, formație discursivă, mediologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MERONIMIE. Din punctul de vedere al semnificației, elementele lexicale contactează relații de diferite tipuri: de identitate (sinonimie), de opoziție (antonimie), de ierarhizare (hiponimie și hiperonomie). La acestea, se adaugă meronimia (denumire realizată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca activitate. Mass-media cotidiană este concepută în acest context ca avînd un discurs cu laturi imediat perimabile, iar discursurile literar, religios, juridic etc. sînt destinate să prezinte cuvintele care le reprezintă, transformîndu-le sau comentîndu-le. V. arhivă, comunitate discursivă, deixis, formație discursivă, mediologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MERONIMIE. Din punctul de vedere al semnificației, elementele lexicale contactează relații de diferite tipuri: de identitate (sinonimie), de opoziție (antonimie), de ierarhizare (hiponimie și hiperonomie). La acestea, se adaugă meronimia (denumire realizată pe baza cuvîntului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu mijloacele limbii primare, prin analogie se poate accepta că metacomunicarea este o comunicare de gradul doi, despre comunicarea însăși, adică despre schimbul intersubiectiv de informații, produs în legătură cu o anumită realitate, într-un cadru care include, pe lîngă protagoniștii actului discursiv, și factori externi (naturali și sociali). Pe de altă parte, comunicarea verbală ca funcție esențială a limbii și ca finalitate a ei, succedînd în ordine ontologică facultății limbajului și decurgînd din aceasta, poate constitui obiectul metacomunicării (verbale), realizate ca instrument
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bea decît Cotnari; A cumpărat un Luchian. ). Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, metonimia reprezintă unul dintre principiile de omogenitate care contribuie la economia și la densitatea discursivă. V. metaforă, sinecdocă, trop. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN MICROUNIVERS. Noțiunea "microunivers" desemnează o realitate lingvistică pe care locutorul o concepe și căreia îi atribuie o dublă orientare: de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]