11,935 matches
-
finalul luptei, răspunse simplu Jorlee. Eu o să mor, iar tu o să-ți dorești să fi fost în locul meu. Vorbești în șarade auzi tânărul hohotul de râs al Preotului în mintea sa. - Ești un tânăr nesăbuit. N-aș vrea ca o dispută de idei..., rosti bărbatul pentru auzul celorlalți. - Sângele lui Zerri e încă pe unul din pumnalele alea, întinse Jorlee acuzator mâna spre locul în care cele cincisprezece lame tăioase erau înfipte în sol, una lângă alta. Asta nu e o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Poate că deciziile vor aparține doar clonei lui Augustin Bloose, poate vor avea tribunale; n-are sens să facem acum presupuneri. Vom avea apoi grijă ca soluția aplicată de ei să fie avută în vedere și în cazul conflictului real. Disputa va fi obiectivă și soluția dreaptă, dincolo de orice suspiciune, dat fiindcă clonele nici nu știu că adoptă o decizie sau dau un verdict. E un aranjament perfect, dumnezeiesc adică. - Ba e un aranjament politic, zise Șestov. Cu secole înainte de prima
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
austral din Univers. u Ucenic - al doilea stadiu al unui călugăr augustinian. Ulanni - trib kyrallian. Ultima Confruntare (Ultima Luptă, Ultimul Război) - termen generic sub care sunt adunate evenimentele din perioada 2082-2088 care au condus la Războiul Nuclear Total, declanșat de disputele în jurul Ierusalimului și descoperirea pe Lună a unui asteroid de austral pur, care a precedat cu doi ani primul zbor hiperluminic. A fost factorul determinant al Exodului. V Vechea Terra - termen sub care este cunoscut Pământul, deși nu există o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Stanzel, Franz Karl (2008) Telegonie Fernzeugung: Macht und Magie der Imagination. Viena: Böhlau. Prefață A trecut deja un sfert de veac de cînd am supus dezbaterii teoria mea despre situațiile narative tipice. În momentele de după cel dintîi ecou al acesteia, disputa critică pe marginea ei nu s-a lăsat decît puțină vreme așteptată. La o duzină de ani după aceea, a trebuit totuși să iau la cunoștință faptul că noțiunea de "situație narativă" devenise un fel de household word al teoriei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
finalmente un răspuns prin afirmarea ambelor posibilități. A fost conștientizat în sfîrșit faptul că acestea sînt două moduri narative diferite valide aproape în aceeași măsură 56. Totuși, în teoria narativă engleză, această problemă încă pare să fie un motiv de dispută. Booth consacră trei capitole din cartea sa intens apreciată și frecvent reeditată Retorica romanului unui demers în care contrazice diversele dogme ce au luat naștere în urma discutării obiectivității prezentării. Booth respinge puternic cerințele excesive ale "obiectiviștilor" și "neutraliștilor" care vor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
treia nu ne va spune nimic semnificativ decît dacă devenim mai preciși și descriem modul în care calitățile particulare ale narațiunii se leagă de anumite efecte"199. Ultima clauză, care pare la prima vedere să implice o restricție substanțială a disputei anterioare, abia dacă formulează un truism metodologic valid pentru orice clasificare literară. Booth preferă să sublinieze opoziția "narator dramatizat" "narator nedramatizat"200, prin care înțelege în primul rînd diferența dintre o formă narativă personalizată și una nepersonalizată. Demonstrația sa potrivit
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
iar prietenii Luvrului să se poată îndrepta către Arte și Meserii. A trecut timpul în care echipele de sociologi care anchetau "practicile culturale ale francezilor" ajungeau la concluzia că "tehnologia de astăzi cîștigă teren în fața culturii", prezentînd un soi de dispută între doi termeni opuși, cu un învingător și un învins, ca și cum teatrul, music-hall-ul, balul public sau cartea nu fuseseră tehnici culturale, ca și cum tehnologia a început cu televiziunea și microsionul. Ca și cum istoria unei culturi ar fi altceva decît invenția tehnică perpetuă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de credință, în chip de notă diplomatică; un singur calificativ, "asemănător" sau "consubstanțial", cu valoare de ultimatum. N-au fost sinoade care să nu fi prilejuit răscoale, sechestrări, lupte de stradă, înfruntări în cîmp deschis. De ce această fixație cvasi-milenară a disputelor naționale și politice pe această dogmă? Fiindcă toată piramida autorității se sprijină pe acest punct. E imposibil, de fapt, să contești obligația de ascultare a "miresei lui Hristos" fără să pui sub semnul întrebării filiația care o leagă de Dumnezeu-Tatăl
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
laicitate și care nu are echivalent în Orientul Apropiat și în Orientul Mijlociu. Certurile cristologice au sfîșiat creștinătatea orientală inima istorică a acestei religii pînă la sfîrșitul secolului al VII-lea (sinodul de la Constantinopol, 681), cînd au cedat primul loc marii dispute asupra imaginilor care decurg de aici. Dacă Occidentul latin a fost mai puțin zguduit de aceste controverse a fost fiindcă era mai puțin civilizat, mai barbar. Această întîrziere intelectuală, întreținută de întreruperea comunicării materiale cu Orientul elenistic, a fost recuperată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
acelea privind opoziția Fides/Intellectus, Cucernicie/Adevăr, care așază imperceptibil religia alături de obscurantism și erudiția alături de modernitatea laică. Ea a reamintit că, în concluzie, cultura religioasă nu era doar producătoare de credințe, ci și de știință; că de-a lungul disputei dintre Rancé și Mabillon, bătălia științei și a credinței, a docților și a pioșilor, a traversat Biserica franceză din interior; că filologia nu s-a născut odată cu umaniștii Renașterii, și nici istoria ca știință în secolul al XVIII-lea sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și insurecții cu vocație universală, dincolo de micile conflicte etnice. Speranță religioasă în secolul al XVI-lea, "ideologică" în secolul XX. Teroare religioasă, teroare politică. Derivă absolutistă a Bisericilor, derivă totalitară a partidelor. Reformă sau Contrareformă, Revoluție sau Contrarevoluție, de la o dispută spirituală se ajunge la lupta temporală. Secole mesianice, în care fiecare profet înarmat mai întîi cu vorbe sau cuvinte întrupează ceea ce vestește. Luther, Calvin, Loyola, Münzer. Lenin, Troțki, Mussolini, Hitler, Mao, de Gaulle. Apar din senin indivizi necunoscuți, care la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comunitate Europa urbană / 150 Capitolul IX. Comunitarismul sau: Comunitatea a murit! Trăiască comunitatea! / 155 1. Forme ale comunitarismului / 156 1.1. În vechime / 156 1.2. Comunitarism vernacular, comunitarism filosofic și comunitarism politic / 157 1.3. Comunitarismul "nou" / 158 2. Disputa liberalism comunitarism / 161 3. Comunitarism / individualism / 167 Capitolul X. Ferdinand Tönnies / 171 1. Exegeză / 171 2. Gemeinschaft und Gesellschaft / 179 PARTEA A DOUA / 185 Capitolul XI. Intermezzo istoric / 187 1. Secolul al XIX-lea / 188 1.1. Regulamentul organic / 189
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Comunitate. Desigur, ideal, acestea două pot fi convergente. Având în vedere aspectele concrete, mulți gânditori au utilizat termenul pentru a se referi la o modalitate de suprapunere între relații specific și o anumită arie geografică. Există o cuprinzătoare arie a disputelor cu privire la ce tip de relaționare socială este specific comunităților. Unii argumentează că în comunități indivizii trebuie să se afle "față în față", în timp ce alții acceptă că ea îi poate uni și pe cei care nu se cunosc. Unii consideră că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunități relaționarea să aibă o anumită calitate morală, una în care exploatarea este absentă, de exemplu. Alții consideră că sentimentele de solidaritate pot fi suficiente, chiar dacă ele se sprijină pe iluzia sau înțelegerea greșită cu privire la caracterul moral al relaționării. Aceste dispute, coroborate cu varietatea utilizărilor obișnuite sau teoretice, pot da naștere îngrijorării că termenul "comunitate" este utilizat de indivizi doar pentru a impune aranjamentele sociale pe care ei se întâmplă să le favorizeze. Dacă ar fi așa, termenul nu ar avea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
schimbare, nici comunitatea nu poate fi definită o dată pentru totdeauna. Modalitatea în care părinții fondatori ai sociologiei utilizau termenul nu mai este consonantă cu sensurile căpătate în societatea industrială. Dar dezacordul cu privire la sensul termenului comunitate este mai adânc decât simpla dispută cu privire la utilizarea sa. Dezacordul reflectă aspecte și dezbateri teoretice, oricât ar fi acestea de puțin explicite, așa cum o face orice discuție legată de concepte. Multitudinea aspectelor semnificative raportat la un concept conduce la maniere diverse de utilizare, în funcție de anumite aspecte
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
empirică, până acolo încât o sociologie sistematică a comunității s-a dovedit cu neputință de construit. Pentru a indica și o soluție acestor dificultăți enumerate, o alegem pe cea propusă de Selznick, care arată că pentru a evita toate aceste dispute interminabile, "o disciplină utilă este respectarea regulii conform căreia în teoria socială definițiile trebuie să fie slabe, incluzive și relativ necontroversiale". (Selznick, 1992: 358) Să vedem însă cum se prezintă unele dintre cele mai consistente maniere de definire a comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
propriului demers, unii autori favorizează o dimensiune sau alta, în timp ce alții se raportează la ambele. Soluția propusă de Frazer constă în sublinierea distincției între relațiile sociale (structurate), respectiv cele spirituale (nestructurate) de la suflet la suflet, ambele prezente în comunitate. O dispută intelectuală conexă precedentei este și cea referitoare la caracterul egalitar (în sensul de a nu fi ierarhice) sau dimpotrivă ierarhic (inegalitar) al relațiilor în comunitate în termeni de status, resurse materiale, putere, autoritate. Ambele coexistă aici, iar această coexistență este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
complet sau aproape complet. Numai că, deși o asemenea situație putea fi întâlnită în pre-modernitate și, eventual, considerată dezirabilă, un asemenea consens nu este nici posibil, nici de dorit în societățile moderne. "O comunitate viabilă este una în care există dispută, chiar conflict cu privire la valorile și scopurile împărtășite, cu siguranță cu privire la modalitatea în care vor fi actualizate în viața cotidiană" (Bellah, 1998: 16). Consensul în comunitate nu este unul tăcut, ci unul care poate fi pus în competiție și schimbat în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la forma de organizare statală. Între acestea există însă și asemănări, cum ar fi modul domestic de producție. Oricum, unele comunități locale în anumite societăți țărănești sunt cvasi-anarhice, comunitatea fiind în general responsabilă de menținerea ordinii interne și a soluționării disputelor dintre membri, existând o anumită autonomie față de feudal sau față de stat. Este vorba despre comunitatea țărănească închisă, "care menține o graniță binedefinită și relativ impermeabilă față de restul lumii, are o strictă imagine asupra apartenenței restrângând participarea non-membrilor la treburile comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Este, de altfel, și convingerea noastră. "Modernitate, urbanizare și capitalism, toate păreau să amenințe modelul tradițional al vieții sociale. Pe măsură ce observau aceste procese, analiștii sociali și filosofii au început să discute problema comunității într-o manieră care a generat o dispută istorică. Cât de completă a fost ruptura cu trecutul? Care a fost natura acestei rupturi? Dacă ar fi să ia comunitatea vreo formă în circumstanțele sociale radical noi, care ar fi aceasta?" (Bender, 1991: 3). Nu putem trasa o linie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politice (( sociale care ar putea realiza acest ideal. În discursuri ale unor lideri politici ca Tony Blair, Bill Clinton (( Al Gore apar idei care subliniaz( importan(a deosebit( a comunit((ii. "Comunitarismul politic este acum o prezen(( distinct( (n cadrul disputelor (( discursurilor politice, unde (ncearc( s( rivalizeze cu socialismul, conservatorismul, liberalismul, naționalismul (( alte isme care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau proiectele societ((ii civile" (Frazer, 1999: 14). Jocul acesta
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
interpretare legitimă a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate, în funcție de taberele avute în vedere, pe poziții (i)reconciliabile. 2. Disputa liberalism comunitarism În ce măsură libertatea este posibilă în societate? În ce forme este de așteptat să apară? În comunitate? În afara acesteia? Cum putem armoniza imperativul ordinii sociale cu cel al libertății? Dintre individ și comunitate, care este elementul primordial? Acestea și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ce forme este de așteptat să apară? În comunitate? În afara acesteia? Cum putem armoniza imperativul ordinii sociale cu cel al libertății? Dintre individ și comunitate, care este elementul primordial? Acestea și alte întrebări de același tip aduc în discuție o dispută ce se poartă între liberali și comunitariști. În anii '80 au apărut o serie de cărți și articole la care s-a făcut referire ca fiind comunitariste și care încercau să le răspundă în mod sistematic. Astfel, comunitarismul a fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apărut o serie de cărți și articole la care s-a făcut referire ca fiind comunitariste și care încercau să le răspundă în mod sistematic. Astfel, comunitarismul a fost inițial o reacție la slăbiciunile liberalismului. În prezentarea taberelor aflate în dispută, comunitariștii apar ca formând o entitate coerentă, cel puțin prin raportare la liberali. Numai că nu există un set de doctrine pe care toți comunitariștii să îl asume și care să îi distingă net de liberali. Așa cum arată Andrew Mason
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a naturii comunității și a valorii acesteia. Spre deosebire de alte concepte politice fundamentale ca libertate, justiție și egalitate, conceptul de comunitate încă nu a primit atenția analitică pe care o merită" (Mason, 2000: 2). O opinie destul de răspândită arată că centrul disputei este reprezentat de manierele diferite în care se prezintă raporturile între individ și comunitate. În opinia celor mai mulți liberali, comunitatea la nivelul statului nu poate fi atinsă fără opresiune, dacă ea este înțeleasă ca implicând un angajament față de o anumită concepție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]