3,849 matches
-
în cer). Simțindu-se "singur pe crucea asta de pămînt" ( trăiesc pe o insulă) sau trăitor "pe o insulă înconjurată de înjurături precise" ( ibidem), circumscris de "anotimpul peste care plutește suverană scîrba" ( un acoperiș deasupra capului), "biet viețaș strivit de dogma cu cotor auriu/ care ne ține loc de viață" ( ibidem), Nicolae Coande descinde fără complexe în bolgia fiziologiei. Această infrastructură a făpturii apare, firește, dereglată, supusă unui tir polemic, demontată și recompusă conform impulsurilor unui imaginar "rău". Ultim refugiu, singurul
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
Promovarea unei noi imagini a omului era cerută și de religia întemeiată pe revelație, dorită de Emerson. Noua credință nu se putea adresa puritanului obsedat de păcat și de forțele răului din-tr-însul, mereu cu gîndul la viața de dincolo, căruia dogma îi înterzicea să creadă în revelația divină. Este adevărat, puterea sa slăbise de mult sub presiunea raționalismului ce inspirase Revoluția americană și determinase chiar puritanismul să se reformeze doctrinar pînă într-atît, încît să evolueze, pe o latură a sa, în
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
care cărturarul american este invitat să se deschidă, el așază natura pe locul întîi, înaintea bibliotecii. O asemenea ierarhizare poate stîrni nedumerire, dar ea trebuie înțeleasă în contextul pledoariei sale pentru încrederea în sine în numele căreia trebuie respinsă preluarea aidoma a dogmelor acceptate. Nu poate fi vorba de a ignora voit "memoria Trecutului", după cum nu este întîmplător că ultimul cuvînt din această expresie este scris cu majusculă. Ne poate surprinde, iarăși, importanța atribuită acțiunii, formulată ca o cerință esențială căreia intelectualul american
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
alt calapod. Pentru medieval, lumea este o pîlnie către Dumnezeu care se deschide din interiorul unei credințe, o credință atît de firească că nici Diavolul nu se încumetă s-o pună sub semnul întrebării. Și cum credința se sprijină pe dogme, singurul izvor de controverse stă în potrivirea detaliilor lumești la spiritul dogmelor. Și cum potrivirea se face prin argumentare, dacă amănuntele lumii nu se îmbucă în cadrul dogmei, vina aparține argumentației, căci dogmele sunt irefutabile, iar amănuntul lumesc e evident. Cum
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
deschide din interiorul unei credințe, o credință atît de firească că nici Diavolul nu se încumetă s-o pună sub semnul întrebării. Și cum credința se sprijină pe dogme, singurul izvor de controverse stă în potrivirea detaliilor lumești la spiritul dogmelor. Și cum potrivirea se face prin argumentare, dacă amănuntele lumii nu se îmbucă în cadrul dogmei, vina aparține argumentației, căci dogmele sunt irefutabile, iar amănuntul lumesc e evident. Cum s-ar spune, cînd două evidențe se exclud, veriga dintre ele trebuie
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
încumetă s-o pună sub semnul întrebării. Și cum credința se sprijină pe dogme, singurul izvor de controverse stă în potrivirea detaliilor lumești la spiritul dogmelor. Și cum potrivirea se face prin argumentare, dacă amănuntele lumii nu se îmbucă în cadrul dogmei, vina aparține argumentației, căci dogmele sunt irefutabile, iar amănuntul lumesc e evident. Cum s-ar spune, cînd două evidențe se exclud, veriga dintre ele trebuie sacrificată pentru a lăsa locul unui argument mai bun, sarcină de care se achită teologii
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
semnul întrebării. Și cum credința se sprijină pe dogme, singurul izvor de controverse stă în potrivirea detaliilor lumești la spiritul dogmelor. Și cum potrivirea se face prin argumentare, dacă amănuntele lumii nu se îmbucă în cadrul dogmei, vina aparține argumentației, căci dogmele sunt irefutabile, iar amănuntul lumesc e evident. Cum s-ar spune, cînd două evidențe se exclud, veriga dintre ele trebuie sacrificată pentru a lăsa locul unui argument mai bun, sarcină de care se achită teologii. A fi teolog în Evul
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
cînd două evidențe se exclud, veriga dintre ele trebuie sacrificată pentru a lăsa locul unui argument mai bun, sarcină de care se achită teologii. A fi teolog în Evul Mediu înseamnă a căuta punți de legătură între adevărul supralumesc al dogmei și evidența lumească a vieții. Eckhart face parte din această categorie. Născut într-un sat din Turingia în 1260, se școlește la Köln și Paris, căpătînd titlul de magistru în teologie în 1302, hram universitar ce-i va îngădui să
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
-i va îngădui să intre în pielea unui combatant de care Biserica Catolică avea nevoie pentru neutralizarea ereziilor. În Eckhart găsim un polemist tobă de carte, ținînd predici și rectificînd abateri terminologice. Dar cum atunci cînd cauți să nuanțezi o dogmă, ajungi cu timpul să-i încalci litera, zelul lămuritor al lui Eckhart îi va aduce incriminarea papală din rațiuni de abatere doctrinară, ba chiar un proces în fața Inchiziției. Va muri în 1327, fără a suporta represalii pe linie clericală, lăsînd
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
dacă le atingi cu rațiunea, sfîrșești în disperare speculativă și, probabil, că Luther avea să apară peste două secole pe un asemenea fond de exasperare subtilă. Rațiunea nu e doar labilă, dar mai e și meretricoasă, înșelîndute chiar sub paravanul dogmei. De la felul cum comentează rugăciunea domnească (Tatăl Nostru) și pînă la tonul sobru cu care își rostește predica din ziua de Paști a anului 1294, ținuta lui Eckhart e cea a unui dialectician obscur. E în limba magistrului o aplecare
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Cine mă strigă și cu cine s-a întâlnit în poem viața toată e-o pacoste mută și-o împlinire în moarte! Soarele există în legea lui cosmică! Poză 7 Ce moștenire mi-a dat tata mie e-o pură dogmă a firii sau o ironie a sorții? Doar bunul simț să-ți fie crezul și nedezmințita plăcere că orice sfârșit e și-un început... Doamne pe Scena Ta răzbat doar vânturile și valurile... Singurătatea amiezii cu gloria sânilor ei singurătatea
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
Bergson, René Guénon, Dostoievski ș.a.) dau o idee despre amplitudinea problematicii în care se mișcau dezinvolt ambii doctrinari români. Punctul tragic, de răscruce, al gândirii lor apare de la primele semne ale instalării ideologiei: la Nichifor Crainic, ca un sistem de dogme religioase ce-și subordonează tot restul societății, la Nae Ionescu, odată cu proiectul unei practici sociale, ceea ce, inevitabil, convertește în acțiune brutală filosofia însăși. În ambele cazuri, este vorba de un procustianism mintal cu atât mai surprinzător cu cât se referă
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
macabru grotesc greu de imaginat regizoral. Fratele își aduce sora, pe un cal fantastic, în noaptea când la biserica satului se prăznuia învierea lui Isus. Aici Blaga iese din scenariul baladesc, cu intenția de a-și insinua concepția ce subminează dogma. Simultaneitatea unor gesturi din ritualul creștin, simbolic și irepetabil, cum spuneam mai sus, cu scenariul păgân al învierii lui Kostandin putea să pară o blasfemie. Moartea mamei, ucisă de emoție, confirmă învierea lui Kostandin, între miezul nopții și cântatul cocoșului
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
o orânduire ideală, paralelă cu lumea reală. Faptul dă întregii povești aspectul de parabolă scrisă de un autor disident, cum și era Kadare. Numai că disidența lui era precumpănitor politică și nu religioasă. Că bocitoarele cântau cu încăpățânare balada, sfidând dogma, nu e decât un mod de a indica mentalitatea care conservă tradiția. Formal, jeluirea lor e un laitmotiv al prozei. Stresi nu-și trădează comunitatea în care a încolțit și s-a păstrat besa, „această forță sublimă în stare să
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
-se pe sine, el mărturisește, fără ocol, în admirația mulțimii: „pe Doruntina Kostandin a adus-o”. După aceea, Stresi n-a mai fost văzut, a intrat în legendă, sporind autoritatea credinței în „adevărul” cântat de baladă. E un triumf asupra dogmelor de orice fel. Acesta ar fi sensul ambelor opere. Numai că la Blaga discursul e asumat strict individual, iar la Kadare exponențial și oarecum nostalgic.
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
doar fapte și însemnări. Într-un montaj care-l amintește pe Musil, cu Trei femei, dar care-ar putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să-ți dai măcar seama, cochetînd mereu
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
coșmar cu bonetă catilinară și tristă trandafiri cățărători năvălesc în turla fericirii pe loc sevele de trestie ale enigmelor de aramă se carbonizează departe în munți o buburuză de aur ajunge din pustia înverzită ridică-te mai spusese gladiatorul de dogme celelalte imnuri amuțite-s de-acum ce vei zice ca o părere din bulboana în care calvarul agonizează se ridică un semn austral vezi-ți de drum cu bucurie harul este-n pustie prigoriile magnetice lopătează în soarele princiar la
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
spune Jacques Le Goff. Omul Evului Mediu este gata oricând să răspundă la o calamitate, dar și la un șoc evenimențial de tipul pasiunii amoroase, printr-o penitenta excepțională - cum este și cazul cuplului din volumele în cauză. În plus, dogmă și practica creștinismului medieval fac din om o ființă complexă, constituită prin unirea conflictuală a sufletului și trupului (corpus/anima). Indiferent de disprețul creștinismului medieval față de corp, ,acest dezgustător veșmânt al sufletului" cum îl numește Grigore cel Mare, omul medieval
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
problemelor deocamdată insolubile, se ivește filosofia: ea caută să suplinească carențele științelor, oferindu-le un fel de asistență teoretică pe termen lung. E ca o zonă de tampon menită a asigura o trecere lină, fără răscolirile dureroase din trecut, de la dogmele odată infailibile ale Bisercii la cunoștințele astăzi verificabile ale științelor. Și astfel, neavînd la îndemînă certitudinile pozitive ale științei sau certitudinile dogmatice ale teologiei, filosofia nu poate fi gîndită ca o îndeletnicire autonomă, al cărei domeniu de valabilitate să nu
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
din partea disciplinelor amintite. Filosofia a vorbit mereu despre teme pe care, preluîndu-le din afara ei, le-a împrumutat din religie la început și din științe mai apoi. Și tocmai de aceea o istorie a filosofiei universale nu poate face abstracție de dogmele și cunoștințele științifice dintr-o epocă sau alta. Cum de altfel nu poate ignora nici împrejurările politice în care o filosofie a apărut. Și astfel ajungem la cea de-a doua trăsătură distinctivă a lucrării lui Russell, și anume ideea
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și dogme academice, privește filosofia ca pe un spectacol al marilor inteligențe speculative.
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
Sfinților Părinți<footnote J. Meyendorff, Le Christ dans la Théologie byzantine, Paris, Les Editions du Cerf, 1969, p. 106. footnote>. Hristos S-a întrupat ca să sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
sfințească natura umană și să-i confere posibilitatea îndumnezeirii. Sfântul Atanasie a rezumat astfel această dogmă: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu<footnote Sf. Atanasie cel Mare, De incarnatione Verbi, 54, P.G., XXV, col. 192. footnote>, dogmă ce constituie, de altfel, sinteza Ortodoxiei. Ideea aceasta o întâlnim în toată literatura patristică. El S-a făcut Fiu al omului, ca să-i facă pe oameni fii ai lui Dumnezeu<footnote Din pricina prea marei sale dragoste, S-a făcut ceea ce
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Actrița Sherlyn Chopra s-a hotărât să pozeze în Playboy, decizie care în lumea occidentală nu ar stârnii decât reacții pozitive. Nu și în India, țara ei natală, plină de dogme și tradiții. Ca fanii să fie convinși că vorbește serios, actrița a postat deja o poză cu ea goală, în care apare alături de un bărbat. În India este deja criticată, iar autpritățile consideră poza obscenă.
Sherlyn Chopra a luat o decizie care a șocat India () [Corola-journal/Journalistic/73533_a_74858]
-
dovezile care să le ateste veridicitatea, mentalitățile, caracteristicile unor colectivități, ale unor națiuni, filosofia lor de viață; la evrei, de pildă, admira sentimentul datoriei "față de pămîntul sfînt al înaintașilor", în vreme ce la olandezi remarcă deplină libertate, pofta de ludic, nesupunerea la dogmă, conformism și "tradiție scorțoasa": "un neam de reformiști", spune, cu dreptate, călătorul. Grigore Ilisei rămîne și în notele sale de călătorie un povestitor, atent la memoria locurilor și oamenilor, a poveștii care, inclusă în fluxul jurnalului, coboară "din generație în
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]