3,782 matches
-
Descentralizarea culturii moderne, adică ruperea ei de centrul spiritual religios, înseamnă fărâmițarea ei în varietăți individuale, lipsite de sensul superior al unității spirituale. Noi am văzut că această unitate spirituală, a cărei expresie sensibilă cu stilul, o dă disciplina Bisericii. Dogma universală își pune pecetia pe stilul istoric. Cultura modernă însă se găsește în imposibilitatea de a crea un stil din moment ce e dominată de individualism. În ea putem descoperi cel mult un stil personal, ca expresie a personalității creatoare. în această
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e oglinda în care se răsfrânge strălucirea de dincolo de lume a Creatorului. Ca atare, ideea ei e strâns legată de ideea frumosului în sine sau a frumosului transcendent. Cu alte cuvinte, ceea ce elimină comod estetica modernă face parte integrantă din dogma creștină. Iată, deci, ce deosebiri fundamentale se desemnează între teologie și estetică, pe care suntem datori să le lămurim în chip apologetic. în comparație cu ideile teologice, estetica modernă operează o serie de eliminări, după care, ceea ce rămâne se circumscrie într-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ridica până la iubirea iubirilor. Contemplația sensibilă a creaturii ne actualizează în suflet pe Dumnezeu, ne amintește că suntem făpturile lui și reînoiește afecțiunea ce ne leagă de el. în ordinea teologică, contemplația sensibilă nu e altceva decât actualizarea emoțională a dogmei despre prezența de imensitate a lui Dumnezeu în lume, prezență creatoare și providențială. Această prezență de imensitate, reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Lumea religiei e aceea a realității absolute; lumea artei e aceea a aparențelor frumoase. Prin urmare, prima deosebire constă în felul cum judecă realitatea credinciosul și artistul. Mai departe, deosebirea stă în orientarea sufletească a fiecăruia. Credinciosul e orientat spre dogmă și spre rit; artistul sau contemplativul estetic „spre lumea plastică, sau verbală sau sonoră, la care se referă extazul estetic”(HenriDelacroix: Psychologie de l’art, p. 339). Fără îndoială, explicația lui Delacroix e justă, dar trebuie să observăm că ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
romano catolicism cu un stil aparte Față de fermitatea stilului ortodox, am putea spune că aceste salturi stilistice, pe care le observăm în evoluția artistică a romano-catolicismului, corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem că lipsa unei certitudini centrale în ființa catolicismului e cauza atât a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ortodox și prin urmare, potrivit să răspundă nevoii noastre de lămurire. Numai că Lucian Blaga, de dragul ipotezei sale, face o distincție forțată și inadmisibilă. El desparte cu totul elementul dogmatic de elementul sofianic; el nu vrea să atribuie nici o înrâurire dogmei în formarea stilului, ci toată înrâurirea o dă generos pe seama sofianismului care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea ei în explicația stilului ar fi însemnat o impietate asupra inconștientului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
distincție forțată și inadmisibilă. El desparte cu totul elementul dogmatic de elementul sofianic; el nu vrea să atribuie nici o înrâurire dogmei în formarea stilului, ci toată înrâurirea o dă generos pe seama sofianismului care, în realitate, e tot un concept dogmatic. Dogma constituie elementul cel mai conștient al Bisericii și introducerea ei în explicația stilului ar fi însemnat o impietate asupra inconștientului și o mare spărtură, dacă nu chiar o distrugere, a mătcii stilistice. Filosoful a trebuit deci să recurgă la un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fundamentală în unitatea stilului bizantin, nu este, după cele spuse până acum, o categorie abisală, ci o parte integrantă a celei mai luminate conștiințe ortodoxe. Sofianicul e element pur dogmatic și nu poate fi decât în mod arbitrar despărțit de dogma Bisericii. Sofianismul, am spus când am discutat această idee, reprezintă raportul creatorului față de lume și în cazul acesta el e Sophia sau înțelepciunea divină manifestată ca frumusețe către lume. Sofianismul reprezintă pe de altă parte raportul creaturii față de Dumnezeu și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost creată. Sophia nu e deci numai „transcendentul care coboară”, dar și cosmosul, care suie transfigurat în lumina cerească. E lumea modelată din nou în perfecțiunea paradisului spiritual, după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului. A despărți această idee de dogma care o conține și a o expedia în inconștient de dragul categoriilor abisale, e ca și cum ai spune că mărturisirea n are legătură cu dogma soteriologică și că ea ar fi un fapt ce se dospește, necunoscut, în matca stilistică. Sofianismul nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nou în perfecțiunea paradisului spiritual, după chipul Mântuitorului transfigurat pe muntele Taborului. A despărți această idee de dogma care o conține și a o expedia în inconștient de dragul categoriilor abisale, e ca și cum ai spune că mărturisirea n are legătură cu dogma soteriologică și că ea ar fi un fapt ce se dospește, necunoscut, în matca stilistică. Sofianismul nu e altceva decât făptura mântuită, văzută în lumina slavei dumnezeiești. Sophia creaturală e raiul devenit ceresc, din pământesc cum a fost odinioară. Arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a contururilor făpturii transfigurate? Născută în epoca imperială a creștinismului, arta bizantină, spuneam adineaori, reprezintă un triumf. Trimful Bisericii asupra stăpânirii păgâne și mai mult decât atât: triumful cosmosului transfigurat prin Iisus Hristos. Arta bizantină e astfel indisolubil legată de dogma Bisericii ortodoxe și nici nu se poate concepe în afară de ea. Epoca ei de formație coincide perfect cu epoca de formulare a dogmelor. Ecumenicitatea dogmatică e transpusă artistic în stilul bizantin. Precum ierarhii din toate părțile imperiului au participat la cristalizarea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și mai mult decât atât: triumful cosmosului transfigurat prin Iisus Hristos. Arta bizantină e astfel indisolubil legată de dogma Bisericii ortodoxe și nici nu se poate concepe în afară de ea. Epoca ei de formație coincide perfect cu epoca de formulare a dogmelor. Ecumenicitatea dogmatică e transpusă artistic în stilul bizantin. Precum ierarhii din toate părțile imperiului au participat la cristalizarea dogmelor, tot astfel geniile artistice de pretutindeni au participat la făurirea stilului bizantin. Dogma ortodoxă și-a imprimat caracterul ecumenic în ființa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bisericii ortodoxe și nici nu se poate concepe în afară de ea. Epoca ei de formație coincide perfect cu epoca de formulare a dogmelor. Ecumenicitatea dogmatică e transpusă artistic în stilul bizantin. Precum ierarhii din toate părțile imperiului au participat la cristalizarea dogmelor, tot astfel geniile artistice de pretutindeni au participat la făurirea stilului bizantin. Dogma ortodoxă și-a imprimat caracterul ecumenic în ființa acestui stil. Și dacă noi îl regăsim același la toate neamurile ortodoxe, este pentru că aceeași dogmă ecumenică înflăcărează credința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
formație coincide perfect cu epoca de formulare a dogmelor. Ecumenicitatea dogmatică e transpusă artistic în stilul bizantin. Precum ierarhii din toate părțile imperiului au participat la cristalizarea dogmelor, tot astfel geniile artistice de pretutindeni au participat la făurirea stilului bizantin. Dogma ortodoxă și-a imprimat caracterul ecumenic în ființa acestui stil. Și dacă noi îl regăsim același la toate neamurile ortodoxe, este pentru că aceeași dogmă ecumenică înflăcărează credința religioasă și inspirația artistică a acestor neamuri. În Italia, la Veneția, la Roma
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
participat la cristalizarea dogmelor, tot astfel geniile artistice de pretutindeni au participat la făurirea stilului bizantin. Dogma ortodoxă și-a imprimat caracterul ecumenic în ființa acestui stil. Și dacă noi îl regăsim același la toate neamurile ortodoxe, este pentru că aceeași dogmă ecumenică înflăcărează credința religioasă și inspirația artistică a acestor neamuri. În Italia, la Veneția, la Roma, la Ravena, în Sicilia, au rămas capodopere ale artei bizantine. Ele durează din vremea fericită a dogmei ecumenice. Dar când dogma a fost modificată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la toate neamurile ortodoxe, este pentru că aceeași dogmă ecumenică înflăcărează credința religioasă și inspirația artistică a acestor neamuri. În Italia, la Veneția, la Roma, la Ravena, în Sicilia, au rămas capodopere ale artei bizantine. Ele durează din vremea fericită a dogmei ecumenice. Dar când dogma a fost modificată în această țară, nici un monument de stil ortodox nu s-a mai ridicat. Dogma ortodoxă e deci centrul spiritual al stilului bizantin. În ea stă toată taina unității și a perenității acestui stil
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este pentru că aceeași dogmă ecumenică înflăcărează credința religioasă și inspirația artistică a acestor neamuri. În Italia, la Veneția, la Roma, la Ravena, în Sicilia, au rămas capodopere ale artei bizantine. Ele durează din vremea fericită a dogmei ecumenice. Dar când dogma a fost modificată în această țară, nici un monument de stil ortodox nu s-a mai ridicat. Dogma ortodoxă e deci centrul spiritual al stilului bizantin. În ea stă toată taina unității și a perenității acestui stil. Cum altfel s-ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Veneția, la Roma, la Ravena, în Sicilia, au rămas capodopere ale artei bizantine. Ele durează din vremea fericită a dogmei ecumenice. Dar când dogma a fost modificată în această țară, nici un monument de stil ortodox nu s-a mai ridicat. Dogma ortodoxă e deci centrul spiritual al stilului bizantin. În ea stă toată taina unității și a perenității acestui stil. Cum altfel s-ar putea lămuri faptul că același conglomerat eterogen de elemente artistice ale popoarelor din imperiul roman n-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
intră în compoziții sunt stilizate, peisajul însuși, în mijlocul căruia se petrece un eveniment pictat, e stilizat, figurile omenești nu sunt niciodată portrete, ci stilizări maxime. Care e secretul acestei stilizări decât idealul transcendent al sfințeniei, al spiritualității așa cum o reprezintă dogma soteriologică? Centrul de gravitate al acestei arte nu e niciodată natura văzută; el trebuie căutat totdeauna dincolo de această lume, în viziunea mistică a Ierusalimului ceresc. Arta bizantină nu reprezintă natura desfigurată de păcat, ci supranatura, adică cosmosul transfigurat în slava
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar cerul duhovnicesc al Bisericii. Caracterul dogmatic, adică izvorul cel mai conștient al acestei arte, e acuzat de Erminii cu o tărie ce nu suferă replică. Zugrăvirea e pusă, ca însemnătate educativ religioasă, în același rând cu Scriptura și cu dogmele. Una e modul grăitor Scriptura, cealaltă e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e modul tăcut pictura pentru ca Biserica „prin amândouă să săvârșească cea a noroadelor pravoslavnice îndreptare, luminare și mântuire”. Același caracter dogmatic reiese din sfatul ce se dă meșterilor să se ferească de a introduce în Biserică „corcirea papistășească cea în afară de dogma și de rânduiala zugrăvirii pravoslavnicei Biserici a Răsăritului”. Patronii acestei arte sunt Mântuitorul, socotit ca „întâiul zugrav” fiindcă și-a întipărit dumnezeiasca față în maramă pentru a o trimite regelui Abgar, Maica Domnului, care a îngăduit lui Luca să-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al icoanei. Cine adâncește sensul atotcuprinzător al acestei arte nu mai e ispitit să creadă că ea ar fi o spontană emanație a abisului. Cugetat și asimilat până în ultimul amănunt la viziunea vieții veșnice, stilul bizantin e concretizarea sublimă a dogmei ortodoxe. PARTEA A TREIA NOSTALGIA PARADISULUI NOSTALGIA PARADISULUI Vom căuta să răspundem, în aceste ultime capitole, la întrebarea pe care am rezervat-o și care se referă la finalitatea culturii în raport cu religia. Atât cultura cât și civilizația, cuvinte care întregesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e incomparabil mai mult decât această afinitate firească. Din ea se ridică viziunea măreață a unei lumi noi, rezidită din sfințenia copilăriei. Există o artă sacră prin obiectul și prin funcția căreia îi e de la început destinată. Ea se conformează dogmei Bisericii și simbolismelor ei rituale, a căror expresie hieratică devine. Există apoi o artă religioasă liberă, născută din spontaneitatea inspirației. Caracterul ei dominant reiese atât din obiectul pe care și l-a ales să-l trateze, cât și din felul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană, în ea e reprezentată, cu o amploare care întrece cărțile docte, dogma mântuirii. Alcătuitorul acestei cărți a cercetat aproape toate muzeele Europei, precum a ascultat aproape toată muzica superioară ce s-a scris până azi. Muzeele Europei sunt de fapt glorificările plastice ale credinței creștine. De la Panselinos la Giotto, de la Rafael la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
familie, aceasta contribuind esențial la formarea sa. Studiază apoi în Cezareea Capadociei, iar mai târziu, la Constantinopol. Sfântul a luptat pentru asigurarea unității Bisericii din Întregul Răsărit, a dreptei credințe și a păcii, luminând creștinătatea cu învățăturile sale și apărând dogma Sfintei Treimi, iar prin faptele sale s-a dovedit a fi cu adevărat conducătorul bisericesc făcător de pace”. Despre marele cunoscător al Sfintei Scripturi, preotul ne mai spune: “Sfântul Vasile își fundamentează întreaga lui gândire, scrierile morale și ascetice, precum și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]