5,717 matches
-
a aceluiași proces, în care decizia este atribuită "roșilor". Caracterizând Adunările de stări în Țările Române, V.Al. Georgescu 616 sublinia că se insistă asupra a trei aspecte esențiale, care privesc: nivelul de reprezentare; eliminarea confuziei între Adunare și Sfatul domnesc; definirea "țării" ca structură instituțională, asociată independenței feudale. Formulă des folosită în documentele secolelor XIV-XV, "țara" cu sens reprezentativ larg, nu trebuie redusă nici în perioada regimului boieresc la boieri și cler. Constantin Brâncoveanu scria, la 23 noiembrie 1689, că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în fața "soborului sfintei biserici" și a "toți boierii țării, den mare până la mic"625. Un singur document, anterior celui deja amintit și datând din 27 noiembrie 1641, indicând reprezentanții adunării de stări din Țara Românească, face distincția precisă între Sfatul domnesc și Soborul bisericesc, reunite în "Adunarea a toată țara"626. Uneori se menționa în continuare și "altă țară" sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mult lărgită spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit). În Adunarea stărilor convocată la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru, cu cei mari și mici și cu tot sinclitul nostru"628. Distincția între dregătorii Sfatului domnesc, reprezentanții clerului și boieri (mari și mici), pare să indice sinclitul, ca echivalent ipotetic a "toată țara" sau "toată adunarea noastră". 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea La începutul secolului al XV-lea boierii Țării Românești apar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
înalt")641, precum și cu prilejul alegerii lui Ștefan Răzvan, la 1551 ("tot sfatul")642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a celor două stări privilegiate, în interiorul cărora se produce o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
642. În perioada Sfatului de obște fanariot intervine o nouă diferențiere, ce evidențiază procesul de restrângere a stărilor privilegiate: de o parte se menține distincția între Sfatul domnesc și "alți boieri" în cadrul Sfatului de obște; de altă parte, alături de Sfatul domnesc este menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a celor două stări privilegiate, în interiorul cărora se produce o ierarhizare mai profundă. Cele două stări aparțin, fiecare, unei adunări distincte "Soborul bisericesc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Această terminologie reflectă realitatea diviziunii corporative a țării în două stări principale, după criteriul raporturilor cu Biserica și tendința de a identifica starea laică cu boierii 645. Sfatul de obște este o adunare a stărilor privilegiate care include întreg Sfatul domnesc, ca structură instituțională de reprezentare. Sfatul domnesc, ca și Divanul menționat de la începutul secolului al XVII-lea646, sunt organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca urmare a unei alegeri din partea domnitorului. Ele desfășoară o activitate regulată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
organe dependente de Domnie și constituite printr-un act de numire ca urmare a unei alegeri din partea domnitorului. Ele desfășoară o activitate regulată și sunt expresia intereselor Domniei și ale stărilor privilegiate, pe care le reprezintă în adunare. Față de Sfatul domnesc și Divan, Adunarea stărilor nu avea o periodicitate recunoscută și respectată. Elementul ostășesc, avantajat până în secolul al XVII-lea, pierde treptat din importanță. Pe scena vieții politice își făcea însă simțită prezența încă din secolele XV-XVI o nouă stare, constituită
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
admite că negustorii apar ca un fel de "starea a treia", alături de boieri și cler. Principii aveau dreptul și obligația de a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în acest sens. Puterea domnească se manifestă ca un drept personal ("din puterea mea") care răspunde obligației de consilium et auxilium din partea vasalilor și slujitorilor. Convocarea Adunărilor de stări nu induce pretenția și nici nu susține ideea organizării instituției din voința domnului. Cererea sfatului și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mod liber membri Adunărilor de stări. Această practică nu încălca principiul și ritualul feudal al alegerii reprezentanților. Reprezentanții Bisericii participă ca titulari ai scaunelor ecleziastice, ca egumeni, calități ce se dobândeau tot în virtutea unor alegeri, precum și ca membri ai Sfatului domnesc. În privința marilor boieri, nivelul de reprezentare este oglindit, în primul rând, de participarea în calitate de membrii ai Sfatului domnesc și, de la începutul secolului al XVII-lea, ai Divanului. Adunările de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În privința marilor boieri, nivelul de reprezentare este oglindit, în primul rând, de participarea în calitate de membrii ai Sfatului domnesc și, de la începutul secolului al XVII-lea, ai Divanului. Adunările de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului domnesc. Din secolul al XVIII-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XVII-lea, ai Divanului. Adunările de stări erau convocate prin poruncă domnească sau "rugăminte" adresată membrilor Sfatului domnesc. Din secolul al XVIII-lea procedura este cunoscută mai exact. Porunca de convocare era cuprinsă într-un înscris, numit în Moldova "țidulă domnească", iar în Țara Românească "pitac"654. Într-o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o formă derivată (Pittakion) această denumire este cunoscută și în Moldova 655. Scrisoarea de convocare se adresa mitropoliților, arhimandriților, egumenilor, marilor boieri în funcție și vechilor dregători. Treptat, asentimentul Porții va reflecta interesele de putere suzerană 656. Convocarea fără act domnesc era o excepție. Astfel de adunări aveau loc în perioade de interregn, când mitropolitul și membrii Sfatului domnesc ori ai Divanului, reuniți pentru desemnarea candidatului la tron (nominatio), convocau reprezentanții stărilor în scopul alegerii (electio). La moartea neașteptată a lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
paralegale. Adunările de stări nu aveau o reședință stabilă și permanentă. Locul de desfășurare se preciza în înscrisul de convocare și se alegea în funcție de situație, luând în calcul scopul adunării, starea de pace sau de război: sala palatului mitropolitan, curtea domnească, biserica mitropolitană, taberele militare și câmpul, chiar cu prilejul alegerilor pentru Domnie (1457, Ștefan cel Mare; 1601, Radu Șerban)661. Convocările pe câmp sau în tabere militare, pe timp de război, este un reflex al vechilor adunări de războinici. Funcțiile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ori preced alegerea și care primesc sancționarea juridică prin legământul făcut de domni: jurământ sau o "scrisoare îndreptățită". Astfel, Vasile Lupu refuza domnia la 1633, neacceptând un angajament care i s-a impus de către stări în privința limitării impozitelor. Îngrădirea fiscalității domnești întărea privilegiile pe care stările le-au obținut, apelând ulterior la Miron Barnovschi 677. Un alt aspect de ordin fiscal, atribut al Adunărilor de stări, consta în verificarea veniturilor și cheltuielilor în perioada domniilor 678. Recunoașterea funcției juridice a Adunărilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în acest scop, constă în nivelul de reprezentare, mult mai larg la Iași. 8.1.5 Cu privire la hotărârile Adunărilor de stări în Moldova și Țara Românească Adunările de stări consultative trebuie disociate de cele ale căror hotărâri se impun puterii domnești 691. Adunările de stări adoptau hotărârea (anaphora) care conținea propunerile înaintate domnului. Confirmând-o sub forma unui crisobul (cartă, hotărâre, așezământ, testament, testament de așezare, hrisov sobornicesc sau obștesc, crisobul general), el îi dădea putere juridică, transformând-o în act
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adoptau hotărârea (anaphora) care conținea propunerile înaintate domnului. Confirmând-o sub forma unui crisobul (cartă, hotărâre, așezământ, testament, testament de așezare, hrisov sobornicesc sau obștesc, crisobul general), el îi dădea putere juridică, transformând-o în act de stat obligatoriu (hrisov domnesc de întărire)692. Diferitele denumiri sub care apar subliniază caracterul solemn al confirmării hotărârii Adunării de stări, a cărei respectare era asigurată în mod excepțional și prin anatema Bisericii. În cărțile de judecată ale cancelariei domnești se spunea la început
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de stat obligatoriu (hrisov domnesc de întărire)692. Diferitele denumiri sub care apar subliniază caracterul solemn al confirmării hotărârii Adunării de stări, a cărei respectare era asigurată în mod excepțional și prin anatema Bisericii. În cărțile de judecată ale cancelariei domnești se spunea la început: "am căutat și am judecat domnia mea cu toți cinstiții boieri ai domniei mele", pentru ca după aceea, cu sau fără menționarea credinței boierilor, hotărârea să fie legată numai de persoana domnului: "A dat domnia mea" sau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trimis soli la Dieta poloneză și la 1654 când, după alegerea lui Constantin Șerban, delegații Adunării de stări pentru Constantinopol sunt aleși pe stări (clerici și laici)698. În același sens trebuie analizată și distincția ce se face între Sfatul domnesc și "ceilalți boieri" (senatus proceresque) cu prilejul primei alegeri ca domn a lui Dimitrie Cantemir (1683), ceea ce ar putea indica diviziunea existentă în rândul stării boierilor. În lipsa altor mențiuni documentare, nu putem pronunța decât, cu multă prudență, o opinie asupra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
domn a lui Dimitrie Cantemir (1683), ceea ce ar putea indica diviziunea existentă în rândul stării boierilor. În lipsa altor mențiuni documentare, nu putem pronunța decât, cu multă prudență, o opinie asupra existenței, la acea dată, a unui Senat dezvoltat din Sfatul domnesc și o Cameră inferioară reprezentată de ceilalți boieri. După expunerea problemei aveau deci loc dezbaterile, apoi votul adunării, redactarea și semnarea documentelor (anafora și crisobulul). Acestea se depuneau la Mitropolie sau Divan, unde textul se transcria într-un registru special
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
plătibilă de partea câștigătoare pentru obținerea titlului de proprietate. Nu are nicio legătură cu autoritatea lucrului judecat. În judecata lui Ștefan Tomșa de la 1623, "slujitorul nostru Alexa a făcut față și a luat de la el "ferîie" 12 zloți, pentru vistieria domnească și în viitor, mai mult, să nu fie purtat în judecăți"701. O altă relație documentară, de această dată de la Vasile Lupu, din 1637, menționează la încheierea judecății: Iar acest slujitor credincios al nostru, Apostol pitar a câștigat și a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
îndeplinirea hotărârii era condiționată de un anumit termen, cei interesați primeau și o înștiințare specială. Aceasta se trimitea, de regulă, când persoane îndrituite cu aplicarea hotărârii nu erau prezente la adunare. În anul l689 de pildă, se solicita prin act domnesc egumenului mănăstirii Brâncoveni ca, în conformitate cu hotărârea Adunării stărilor să strângă și să depună suma de bani stabilită drept contribuție (300 de taleri) în termen de șapte zile, la vistierie 703. Tot din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cunoscut hrisovul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în anul 1275, ultimele două au fost fixate la 20 șilingi pentru cavaleri: ibidem, p. 273). Obligațiile generale ale vasalului au fost enumerate de episcopul Fulbert de Chartres, în anul 1020. 89 J. H. Baker, op. cit., p. 273 90 Sfatul domnesc și adunarea stărilor. III. Adunările de stări în țările Europei centrale, în AARMSI, Seria III, Tom XXIX, Mem. 6, București, 1947 (Extras), pp. 166-259. 91 În special opera sa fundamentală: Renașterea și Reforma (passim). 92 L'Assemblée d'états ou
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
medievale, Edit. Burg, Sibiu, 2003, p. 7. 566 Documente privind Istoria României, B. Țara Românească, veacul XIII, XIV și XV (1247-1500), Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, pp. 2-3, 286-287 (DIR. B). Pentru amănunte, a se vedea: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 66; N. Djuvara, op. cit., p. 121; P.P. Panaitescu, Problema originii clasei boierești, în "Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială", ed. a II-a, Prefață, note și comentarii de Șt.S. Gorovei și M.M. Székely, Edit. Enciclopedică, București, 1994
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
278, 285-286. 571 Documente privind Istoria României, C. Transilvania, veacul XI, XII și XIII, vol. I, 1951; veacul XIII, vol. II, Edit. Academiei R.P.R., București, 1953, XIII, II, pp. 300-301, doc. 338 (DIR. C, II). 572 Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 27, 116. A se vedea și: C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria românilor, II. De la mijlocul secolului al XIV-lea până la începutul secolului al XVII-lea, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 41; P.P. Panaitescu, Drumul comercial al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
siècle), RRH nr. 1/1976, pp. 35-40; M.D. Matei, Probleme ale genezei și evoluției orașului medieval pe teritoriul României, RI, t. 42, 1989, nr. 12, pp. 1169-1185. 649 În acest sens și pentru cele ce urmează: Gh. I. Brătianu, Sfatul domnesc, p. 71; Șt. Pascu, Institutions centrales, pp. 403-405. 650 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 120-121, 304. La 5 iunie 1449, au participat vameșii și primarii. 651 Ibidem, pp. 144-145, 305; P.P. Panaitescu, op. cit., p. 159. 652 Gh. I. Brătianu, op. cit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]