5,649 matches
-
conținut mare de fier? III. METALELE PREȚIOASE. AURARII ȘI ARGINTARII 1. Tradițiile istorice Rromii domnești adică toți robii din țară care nu aparțineau mănăstirilor sau boierilor, aveau denumiri specifice, În funcție de meserii. Aurarii sau ,,rudarii“ erau cei mai numeroși dintre robii domnești și plăteau domnitorului o anumită cantitate de aur scoasă din râurile ce străbat Moldova și Țara Românească. Procedeul de lucru Îl constituia spălarea nisipului și pietrișului adus de ape din munți. Ei sunt atestați pentru prima dată În anul 1620
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
obiceiuri ale rromilor spoitori călăreșeni” În volumul Tradiții ale rromilor din spațiul românesc, 2004, Organizația ”Salvați copii”) VII. RUDARII. PRELUCRAREA LEMNULUI 1. Rudarii Majoritatea rudarilor și-au pierdut limba maternă și cultura rromani tradițională majoritatea lor fiind la origini robi domnești. Inițial ei au fost culegători de aur din diferite surse minerale. Cu timpul Însă, mai ales sub comuniști, Îndeletnicirile lor tradiționale s-au estompat până la dispariție și au ales alte meserii cu ajutorul cărora să supraviețuiască. Fiind puternic influențați de cultura
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Barbu Lăutarul. Alte ipoteze dau ca date ale morții 1860 sau 1861. Ultimii ani din viața vestitului lăutar sunt de altfel cei mai enigmatici. Nu-l mai găsim pomenit În nici una din scrierile vremii. Devenise doar o amintire la petrecerile domnești, o legendă. În „Barbu Lăutarul. Imaginea vieții celui mai zbuciumat veac” (Iași, fără an), Adrian Pascu scrie că ar fi fost văzut cântând „Hora Unirii”, În 24 ianuarie 1859, În fața prăvăliei lui Petrea Bacalu din Iași. În „Lăutarii de ieri
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Giurgeului (foto 6) . Povestiri adevărate. ”În anul 1845, În orașul Roman populația de origine rromă reprezenta 3,2% din total. Ei se ocupau cu vărăritul, erau tencuitori, cazangii, ursari, fierari, muzicanți. Proveniți din mediul rural de pe moșiile mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
El servise de tânăr În armata polonă, unde, pentru vitejia sa neobișnuită a fost promovat din soldat În conducător de oști de craiul Ștefan Bathory. Întors În Moldova, devine agă sub Aron Vodă și, apoi, i se Încredințează comanda gărzii domnești. Din această ultimă funcție Îl detronează pe domnitorul Aron Vodă, se urcă pe tronul Moldovei și ajunge să bată monedă cu efigia sa (figura nr. 48). Dar, În decembrie (3/13) 1595 este prins de Ieremia Movilă la Areni, lângă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
deosebiți cumpărători În cele patru colțuri ale României“. (M. Kogălniceanu, ”Tainele inimii”). - În anul 1844, la 31 ianuarie, În Moldova au fost eliberați robii mănăstirești? În anul 1844, la 14 februarie, În Moldova, a fost votată legea prin care romii domnești deveneau liberi, având aceleași drepturi ca și țăranii? - În anul 1847, la 11 februarie, „se desrobeau, fără Îndemnitate toți țiganii mitropoliei, ai episcopiilor, ai mănăstirilor și metocurilor, ai bisericilor și ai oricărui alt așezământ public fără deosebire, câte se află
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Ghica, în care sunt prevăzute sumele alocate cumpărării "gazeturilor", știrile adunate de Iorga, referitoare la interesul cu care era urmărită presa europeană la curțile domnitorilor de la București și Iași, sunt tot mai numeroase. Grigore Alexandru Ghica aloca bani din vistieria domnească pentru a-și procura numeroase periodice străine: "Gazeta de Altona", "Gazeta de Colonia", "Gazeta de Londra". etc. În secolul al XVIII-lea, aristocrația românească încearcă să suplinească lipsa informațiilor curente despre marile evenimente petrecute în Europa, prin abonamente la diverse
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
În mod previzibil, energiile elitei noastre politice s-au consumat îndeosebi în plan extern, pentru ca factorii decizionali europeni să fie convinși că de modul în care soluționau revendicările românești depindea și stabilitatea geopolitică din această parte a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
unui prinț străin 91, erau dovezi în privința perceperii lor asupra domniei lui Al.I. Cuza ca o etapă tranzitorie. Declarații precum cea în care se afirma că "Domnul, oricât timp ar guverna, nu poate fi privit decât ca depozitarul demnității domnești și este chemat a guverna țara noastră până când Europa ne va da un principe străin"92 nu lăsau loc la prea multe interpretări și anunțau într-un fel viitoarele mișcări politice ale conservatorilor. În mod evident discuțiile desfășurate în cadrul Comisiei
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
opoziție. Ziarul Clopotul cunoscut ca fiind o publicație ce apărea datorită sprijinului financiar asigurat de Dimitrie Sturdza vorbea într-un mod cât se putea de clar despre detronarea lui Al.I. Cuza. În aceste condiții, faptul că pe zidurile palatului domnesc se afișau pancarde pe care scria "de închiriat" nu mai era o mare surpriză. Intransigent devenea cu cel care era încă șeful statului, în această perioadă și Dimitrie Bolintineau, fost ministru al lui Cuza și care descria situația politică din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul fusese pregătit oarecum
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Dificultățile cele mai mari veneau în continuare din plan internațional, din cauza complicatelor jocuri diplomatice. Din aceste motive, sperându-se într-o reducere a presiunii externe, în urma rezultatului pozitiv al unui plebiscit pe tema venirii lui Carol la tronul României, Locotenența Domnească hotăra împreună cu guvernul condus de Ion Ghica, pe 29 martie, consultarea populației. Un rol important îl jucaseră în luarea acestei decizii explicațiile pe care I.C. Brătianu, sosit în țară cu două zile mai înainte, le oferea celor prezenți 352. Problema
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
propriile interese, Puterile Garante nu reușeau să ajungă la un punct comun asupra viitorului Principatelor decât cu două excepții: o nouă consultare în privința unirii și respingerea prințului străin 367. De această incapacitate decizională reușeau să profite guvernul român și Locotenența Domnească. Printre situațiile dificile cărora trebuia să li se găsească o rezolvare urgentă erau: criza alimentară din Moldova și întărirea capacității de apărare a țării. Dacă în primul caz se hotăra formarea unui comitet, alcătuit din soțiile, mamele și fiicele celor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de interne, situația găsită în localitate și sesiza numărul mare al antiunioniștilor, criza financiară, dezorganizarea administrativă, considerându-i pe evrei principalii responsabili pentru manifestările ostile guvernului. Lipsa banilor și haosul din administrație se regăseau în toate rapoartele trimise către Locotenența Domnească 484. Inexistența unor informații precise privind acceptarea sau refuzarea tronului de către Filip, urmată de ezitările lui Carol, remarcate și de presă, contribuiau și ele la aceste agitații. Sosirea la Iași a doi membri ai Locotenenței Domnești, L. Catargiu și N.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
proiectul Unirii Principatelor dacă în fruntea acestora era ales un prinț indigen. După intervenția lui Christian Tell, care spunea la 1 mai 1866 că "mă pronunț cu națiunea"514, fără a fi fost însă mulțumit de textul propus de Locotenența Domnească, Nicolae Ionescu afirma, după ce-și exprima convingerea asupra caracterului irevocabil al Unirii, că momentul proclamării unui alt principe, pământean sau străin, trebuia amânat pentru a fi în acord cu dorințele Europei. Misiunea Adunării era, în opinia sa, doar votarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cerea interzicerea construirii de spitale în oraș de către evrei 555. Încercarea de a limita pătrunderea acestora în Moldova, unde numărul lor se afla într-o permanentă creștere, era sesizabilă încă din deceniul patru al secolului al XIX-lea când Sfatul domnesc extraordinar al Moldovei părea a fi decis să realizeze o evidență mai clară a ocupațiilor avute de etnicii evrei din Moldova 556, fapt care provoca nemulțumirea acestora. Luând în considerare probabil contribuția pe care o puteau aduce evreii la dezvoltarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o comandă din partea "ministerului de înlăuntru" de a se ocupa cu ridicarea unui arc de triumf în capitală în onoarea comisarilor pe care Poarta îi trimitea în Principate 566 și nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
îi arăta și faptul că el fusese singurul proprietar din Fălciu care semnase pentru aducerea unui prinț străin 683. Nemulțumindu-se doar cu epistola trimisă liderului politic amintit, Mihail Kogălnicenau expedia, în primăvara aceluiași an, un nou protest către Locotenența Domnească în care-și exprima indignarea față de abuzurile electorale comise de prefect, dar și pentru nepublicarea listelor alegătorilor și nici a candidaților fapt care contribuise din plin la creșterea confuziei publice 684. Dincolo de subiectivismul celui care fusese primul sfetnic al lui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru o situație precum cea amintită, un lucru devenea însă cert, și anume că cei autonumiți "salvatorii de la 1866" încep să acumuleze tensiuni între ei în același timp cu reapariția pe scena politică a unora din cei pe care locotența domnească îi dăduse în judecată: generalul Florescu, Nicolae Kretzulescu, Mihail Kogălniceanu etc. Aceștia dar și alți colegi de-ai lor încep să apară tot mai des în public și să-și prezinte punctele de vedere cu privire la evoluția vieții politice românești 732
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
str. Eroilor, nr. 15, tel. 0264 450130 Librăria Humanitas "Nicolae Steinhardt", Str. Universității nr. 4, tel. 0264 439475 CONSTANȚA Librăria Cărturești (City Park Mall), B-dul Al. Lăpușneanu nr. 116C, City Park Mall, Parter, tel. 0341 462879 GALAȚI Librăria Humanitas, Str. Domnească nr. 45, tel. 0236 468822 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr. 56, tel. 0232 270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232 412712 Librăria Esculap, B-dul. Independenței nr. 22, tel. 0232 270479 Librăria Avant Garde, str.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sau exerciții de substituire, transformare, operare etc.; - crearea unor situații noi prin stabilirea unui nou conflict, prin modificarea finalului sau schimbarea atitudinii unui personaj. Exemplu; Dă un alt curs povestirii, imaginanduți că Vodă umbla prin târgul Vasluiului Îmbrăcat În haine domnești. ("Cinste și omenie" - Petru Demetru Popescu)- exprimarea punctelor de vedere proprii cu privire la fapte ce pot constitui puncte de plecare În elaborarea unor compuneri prin analogie. Exemple: - Ce s-ar fi intamplat dacă Nicu nu ar fi ajutat-o pe mama
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Articolul 1 Se aprobă înființarea Muzeului Etnografic al Bucovinei ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, cu sediul în municipiul Suceava, str. Ciprian Porumbescu nr. 5 - Hanul Domnesc, județul Suceava, prin preluarea, de la Muzeul Național al Bucovinei, a Secției de arta populara, a Muzeului Satului Bucovina și a Casei-muzeu Solca. Articolul 2 (1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Muzeului Etnografic al Bucovinei se asigura din venituri
HOTĂRÎRE Nr. 1189 din 15 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Muzeului Etnografic al Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116306_a_117635]
-
dau și ei un covor, o icoană ceva, dar după aia intră douăzeci buluc în față, să ne strice nouă rândul. De unde provin ? Păi, cea mai mare parte sunt de-ai noștri de aici, de la Ciurea și Grajduri, foști robi domnești, dar vin și din Arad, Oradea, Galați, Timișoara, de pe lângă București, din aceia care se ocupă cu metale, țigani bogați.” Amândoi mă părăsesc brusc, ca la un semnal, fără nicio explicație, dispărând în semiîntunericul din interior. Încercarea de abordare, de dialog
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se mai mișcă, în afară de câțiva câini vagabonzi toropiți deja de căldura năucitoare, care va ajunge în cursul zilei la 35-36 °C. Prima oprire o fac la intersecția străzii Cloșca cu strada Crișan, acolo unde pelerinii au transformat un vechi zid domnesc de incintă într-un veritabil „zid al plângerii”, un altar ad-hoc acoperit de candele, lumânări, icoane de plastic. Pietrele poartă urmele grase ale sutelor de lumânări și candele ce au plâns aici cu lacrimi de stearină. Uleiul lucește stins, epuizat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
colegă de la un celebru institut de cercetare academică din Franța, în trecere prin București. Este tipul acela special de „intelectuală ortodoxă”, suavă, îmbrăcată cu gust, care apreciază muzica psaltică grecească și se extaziază în fața albumelor cu fresce medievale de la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș, având o credință foarte cerebrală, pe deplin asumată. Îmi spune pe fugă că a încercat să stea și ea la rând, pentru prima oară în viață face acest gest, dar a renunțat repede, nu a putut suporta „calitatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]