6,588 matches
-
armata de 225 000 de austrieci și germani, masată de-a lungul Rinului pentru a amenința Alsacia. Probabil forța cea mai avansată ca stadiu de pregătire de luptă era armata anglo-aliată din Belgia, estimată la 94 600 oameni condusă de Ducele de Wellington, general pe care nimeni nu reușise să îl învingă decisiv, armata combinată fiind formată din englezi, olandezi și soldați din Hanovra și Nassau. La fel de pregătiți erau cei 123 000 de prusaci comandați de mareșalul Blücher, cantonați tot în
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
asemenea, Wellington scrie, în aceeași zi la Londra, raportând că va ataca la sfârșitul lunii.. Totuși, francezii au ales exact această rută dificilă dar care le-a permis să se interpună între cele două armate inamice, spre surprinderea totală a Ducelui de Wellington. Ducele de Wellington, aflat pe data de 15 la balul Ducesei de Richmond, află despre manevra napoleoniană și exclamă: „Dumnezeule, Napoleon m-a păcălit! A câștigat 24 de ore de marș asupra mea.”. Napoleon își împarte armata în
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
în aceeași zi la Londra, raportând că va ataca la sfârșitul lunii.. Totuși, francezii au ales exact această rută dificilă dar care le-a permis să se interpună între cele două armate inamice, spre surprinderea totală a Ducelui de Wellington. Ducele de Wellington, aflat pe data de 15 la balul Ducesei de Richmond, află despre manevra napoleoniană și exclamă: „Dumnezeule, Napoleon m-a păcălit! A câștigat 24 de ore de marș asupra mea.”. Napoleon își împarte armata în trei: aripa stângă
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
Acest punct de vedere nu a fost reținut, hotărându-se regruparea în jurul localității Wavre și apoi joncțiunea cu Wellington. Cât despre britanici și aliații lor, situația era clară și expusă pe scurt într-o scrisoare a lui Wellington către Blücher: ducele avea să se poziționeze pe platoul Mont Saint-Jean, la sud de Bruxelles și va încerca să îl rețină aici pe Napoleon. Generalul englez avertizează totuși că, dacă nu va primi întăriri consistente, se va vedea nevoit să se retragă dar
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
tăindu-i liniile de comunicație cu porturile de la Marea Mânecii. Centrul lui Wellington era de asemenea puternic, trupele fiind masate în spatele fermei La Haye Sainte, dar stânga sa era compusă din trupe de slabă calitate și mai puțin numeroase, deoarece Ducele se aștepta ca pe aici să sosească prusacii. De partea cealaltă, Napoleon nu avea decât o idee vagă despre dispozitivul anglo-aliat, disimulat în spatele crestei platoului Mont Saint-Jean, astfel că Împăratul își dispune trupele simetric, pentru a putea exploata orice eventualitate
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
Napoleon nu avea decât o idee vagă despre dispozitivul anglo-aliat, disimulat în spatele crestei platoului Mont Saint-Jean, astfel că Împăratul își dispune trupele simetric, pentru a putea exploata orice eventualitate. Napoleon nu prevedea eventualitatea ca prusacii să poată veni în ajutorul Ducelui, crezând că Grouchy se va putea interpune pentru a-i întârzia. Deoarece pe data de 17 plouase torențial, Napoleon a trebuit să aștepte ca pământul să se usuce, pentru a-și putea instala numeroasa artilerie. Acest lucru a făcut ca
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
intersecției cruciale a patru drumuri, din dreptul localității belgiene Quatre Bras. Deși, la începutul bătăliei, mareșalul francez se bucura de o superioritate numerică semnificativă, acesta a dat dovadă de o precauție necaracteristică, amânând atacul până după amiază, moment în care ducele de Wellington tocmai primise întăriri. Ney a reușit totuși să cucerească intersecția esențială, dar contraatacul anglo-aliat l-a împins pe pozițiile sale inițiale. Atunci când mareșalul a organizat un nou atac, a găsit poziția neapărată, întrucât Wellington începuse retragerea după ce a
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
În momentul acela ne-a preluat maiorul McDonald, care, fără să facă vreo referire în legătură cu bivuacul de la Enghien, despre care probabil nici măcar nu aflase, mi-a ordonat să mă atașez brigăzii de Gardă...” Între timp, Wellington a călărit până la Blücher. Ducele, vorbind o franceză fluentă, i-a întrebat pe acesta și pe Gneisenau: "Que voulez-vous que je fasse?" (Cum doriți ca eu să procedez?) Ofițerul prusac Müffling a îndeplinit funcția de translator al discuției. Planul lui Blücher era simplu; să dea
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
metri în pădure din cauza unui nou atac francez (în timpul acestei bătălii, colonelul de Jongh al Batalionului 8 de Miliție olandez a fost rănit și i-a ordonat aghiotantului său să îl lege de șa pentru a rămâne împreună cu batalionul său). Ducele Bernhard a condus voluntarii din Batalionul 2/Regimentul I de Infanterie din Nassau și două companii ale Batalionului 7 de Miliție într-un contraatac și i-a alungat pe francezi din pădure. Pe la ora 16:00 a ajuns divizia lui
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
punctual în îndeplinirea unui sarcini bine definite, Picton nu avea superior în armată. Apoi au sosit câteva batalioane puternice de infanterie din Braunschweig împreună cu artilerie și cavalerie. Trupele din Braunschweig s-au postat între pădurea Bossu și drumul spre Charleroi. Ducele de Braunschweig a poziționat două companii ale batalionului din avangardă în pădure și batalionul "Jäger" într-un șanț de lângă Gemioncourt. "Jägerii" erau dispuși în grupuri de câte patru la intervale de șase pași. Între timp, infanteria franceză a capturat Gemioncourt
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
succes. Din cauza șarjelor cavaleriei franceze, mișcarea de înaintare a lui Wellington a eșuat. A fost obligat să îi ordone diviziei lui Picton să se retragă de pe pozițiile curente pentru a se adăposti pe pozițiile inițiale de-a lungul drumului Namur. Ducele de Saxa-Weimar a observat această scenă din pădurea Bossu și, în timp ce acesta apăra pădurea, inamicul a împins aripa stângă a aliaților (Picton) chiar până la Quatre Bras, cam în același moment fiind omorât și ducele de Braunschweig. Wellington i-a mutat
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
inițiale de-a lungul drumului Namur. Ducele de Saxa-Weimar a observat această scenă din pădurea Bossu și, în timp ce acesta apăra pădurea, inamicul a împins aripa stângă a aliaților (Picton) chiar până la Quatre Bras, cam în același moment fiind omorât și ducele de Braunschweig. Wellington i-a mutat pe Braunschweigeri mai aproape de Gemioncourt și s-a postat pe malul nordic al pârâului. Deoarece flancul aliațior era expus, Regimentele 42 și 44 ale lui Pack, care își reveniseră parțial după atacurile cavaleriei franceze
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
Infanteria din Braunschweig asupra căreia se trăgea s-a retras puțin, în timp ce escadronul acestora de ulani a atacat Regimentul 1 Ușor francez (din divizia lui Jérôme Bonaparte), dispus în careu. O salvă i-a alungat pe ulani în mare dezordine. Ducele de Braunschweig și calul său au fost loviți și au căzut lângă Batalionul de Gardă din Braunschweig. A fost salvat de către "jägeri", care l-au cărat până la batalion, folosindu-și armele pe post de targă. A fost o rană fatală
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
fost loviți și au căzut lângă Batalionul de Gardă din Braunschweig. A fost salvat de către "jägeri", care l-au cărat până la batalion, folosindu-și armele pe post de targă. A fost o rană fatală, glonțul muschetei zdrobind singura mână a ducelui, abdomenul și ficatul său. Maiorul Prostler din Batalionul de Gardă a încercat să își ralieze oamenii, însă două tunuri franceze trase de cai i-au măturat cu mitralii iar aceștia au rupt rândurile, fugind înapoi spre intersecție. Înainte de ora 17
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
mesaj duplicat de la Blücher (primul curier, maiorul von Winterfeld, fusese împușcat de trăgătorii lui Bachelu). Wussow călărise prin focul de muschetă al inamicilor, însă a reușit să sosească la trupele engleze de la Quatre Bras neatins. Acolo l-a găsit pe ducele de Wellington în picioare, ținându-și luneta și urmărind atacul și mișcările inamicului. Între timp, Împăratul se gândise că Ney s-ar putea să nu reușească în ducerea la îndeplinire a mișcării de învăluire de la Quatre Bras și că în
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
două batalioane din Braunschweig (de Gardă și I), a sosit la lanurile înalte de secară. Braunschweigerii și-au ocupat pozițiile în șanțurile de-a lungul drumului Nivelles. Câteva coloane de francezi au înaintat, așa că generalul Alten a detașat batalioanele Grubenhagen, Ducele de York și Bremen împotriva lor. Cu sprijinul artileriei lui Cleves din KGL, coloanele au fost respinse. În dreapta sa, cavaleria inamică a încercat, prin mai multe șarje, să-și croiască drum, însă fără succes. În această acțiune s-a distins
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
roșii” au fost omorâte sau rănite iar oamenii rămași s-au retras în pădurea Bossu. Infanteria franceză i-a urmărit iar voltigeurii acesteia au recucerit o parte din terenul pierdut. Între timp, Regimentul 7 Cuirasieri a atacat unul dintre batalioanele ducelui de Saxa-Weimar. Infanteriștii s-au refugiat în pădure. În jurul orei 19:00 au sosit noi întăriri pentru Wellington, reprezentate de Batalioanele Ușoare 1 și 3 din Braunschweig și de cei 2 800 de nassaueri ai lui von Kruse. Wellington le-
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
care le ocupaseră în acea dimineață. La căderea nopții luptele au încetat. Ofițerii care veneau de la Bruxelles puteau observa urmele bătăliei din ziua aceea: șiruri de oameni răniți și rătăciți aflați pe drum, toți căzând de acord asupra faptului că Ducele nu mai fusese niciodată atât de sever presat și nu mai avusese vreodată o atât de mare dificultate în a-și menține poziția. Ney nu prea avea ce să își reproșeze cu privire la acțiunile sale din acea zi. Aruncându-se în
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
provocând ceva mai multe pagube decât a suferit. Victoria la Quatre Bras ar fi schimbat soarta acelei campanii și poate a întregului război. Wellington a raportat Quatre Bras ca fiind o victorie engleză, câștigată împotriva unor forțe superioare (de fapt Ducele s-a bucurat de un avantaj de doi la unu) și astfel a rămas în istoria britanică. În ceea ce privește mahmureala, legenda belgiană spune că Ney și statul său major s-au cazat în reședința unui demnitar belgian care era faimos pentru
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
mareșalul Ney a pierdut între 3 400 și 4 250 de oameni. Francezii au capturat de asemenea un drapel britanic. Ney a reușit să oprească orice forță de-a lui Wellington care încercase să meargă în ajutorul prusacilor lui Blücher. Ducele a suferit pierderi mai grele la Quatre Bras decât Ney, estimările ajungând de la aproximativ 4 800 până la 9 000 de soldați omorâți sau răniți. În ziua următoare, forțele lui Wellington au lăsat câmpul de luptă în mâinile francezilor și s-
Bătălia de la Quatre Bras () [Corola-website/Science/312362_a_313691]
-
în acea perioadă se organiza a doua căsătorie a Lucreției, Cesare nu ar fi permis nimănui să intervină în proiectele sale și ale papei și de aceea s-ar fi răzbunat pe cei responsabili. Într-un raport din 18 martie, ducele Ercole I d'Este este informat că fiica papei a născut. Despre copil nu se știe nimic, chiar dacă unii istorici l-au indentificat cu l"'infans romanus", Giovanni Borgia , fiul lui Alexandru al VI-lea, deci frate vitreg al Lucreției
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
apere, este rănit grav la cap și la brațe. Lucreția și Sancha au grijă personal de rănit, îl păzesc zi și noapte. Crezându-l vinovat pe Cesare de cele întâmplate, ele cer papei o escortă armată pentru a supraveghea camera ducelui, cheamă medici de la Neapole și prepară singure mâncarea de frică să nu fie otrăvit. În 18 august, prin înșelăciune, cele două sunt îndepărtate de camera bolnavului, care era în afara pericolului și se însănătoșea. Alfonso este strangulat de Michelotto Corella, ucigașul
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
18 august, prin înșelăciune, cele două sunt îndepărtate de camera bolnavului, care era în afara pericolului și se însănătoșea. Alfonso este strangulat de Michelotto Corella, ucigașul personal a lui Cesare. "În aceași seară - scrie Burcardo - spre prima oră a nopții, cadavrul ducelui de Bisceglie a fost transportat la basilica San Pietro și depus în capela di nostra Signora delle Febbri". Cesare, care inițial răspândește zvonul că Alfonso a fost ucis din ordinul familiei Orsini, se justifică înaintea papei spunând că Alfonso încercase
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
și fiul său, despre slujbe religioase pentru soțul său mort: mai târziu subiectul scrisorilor se schimbă, devine mai misterios, cu sugestii despre intrigile Vaticanului.La întoarcerea la Roma, papa o cheamă la Vatican și îi propune să se mărite cu ducele de Gravina, care în 1498 fusese pretendentul ei. Ea refuză și când papa o întreabă care e motivul, ea răspunde cu voce tare de față cu persoanele prezente "pentru că soții mei au fost nenorociți". Faptul că în acea perioadă erau
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
recepție fastuoasă se retrage în apartamentele ei, unde după puțin timp ajunge și Alfonso. După sărbătoririle fastuoase datorate nunții, curtea din Ferrara își reia ritmurile cotidiane. Lucreția încearcă să se adapteze noului mediu, dar la puțin timp apar dezacorduri cu ducele Ercole. Cei 10.000 de ducați pentru cheltuieli i se par puțini Lucreției, în comparație cu dota enormă pe care o purtase casei de Ferrara. Toanele sale proaste se reflectează și asupra raporturilor cu gentilomii și doamnele de la curtea din Ferrara. Aceștia
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]