7,232 matches
-
de ani, că aerul se învolbura în preajma lui. Am simțit această învolburare, această vibrație cu deosebită acuitate. Da, Visarion iradia o energie contaminantă de îndată ce era vorba de teatru. Se manifesta în el un neastâmpăr greu de temperat, dar întotdeauna armonios. Echilibrat, deși vibrând continuu. Era ca și cum Visarion ar fi avut un fel de motoraș feeric în interiorul lui un motoraș care se declanșa la cea mai mică atingere cu sfera teatrului, a scenei. Alexa Visarion mi-a îngăduit să particip la câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în mâini totul amintind, prin detalii, ca și prin aură, parodia fanfaronadei... (Valerian Sava) Valeria Seciu Ana și Liviu Rozorea Stavrache Alexa Visarion ne oferă momente de mare artă, bijuterii filigramate de o înălțătoare emoție (suita de stop-cadre din generic echilibrată de ecoul sec al cizmelor: cenușiul pereților hanului cu reflexe gălbui dau senzația unui interior rece și neprimitor, umed și "murdar", un interior dominat de spații scenice suprapuse, colțuroase, aspre, cu zone copleșite de umbre negre, mistuitoare, propice dramelor incomunicabilității
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Mă îmboldește să scriu despre Luna verde și faptul că filmul nu s-a bucurat de receptarea pe care ar fi meritat-o, fiind expediat într-o critică acidă a Iuliei Blaga și nefiind pus în discuție într-un mod echilibrat și analitic, cu atenție pentru detalii și pentru contextul social pe care-l evocă. Revederea filmului în 2015 a confirmat impresiile inițiale, care însă acum sunt mult mai structurate și mai sistematice, ba mai mult decât atât mi-a deschis
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai departe. Între cele două „puncte stra tegice“ ale textului, construcția epică a romanului sado venian ilus trează canonul prozei tradiți onaliste: narațiune la persoana a IIIa, narator heterodie ge tic, anonim, perspectivă narativă omniscientă, în general, obiectivă, compoziție închisă, echilibrată perfect. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului ales În opinia mea, particularitățile de construcție a personajului contribuie la situarea Vitoriei în centrul acestei lumi ficționale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unei înțelegeri: rolul mediatorului este să faciliteze producerea creativa de idei de soluționare. Se poate folosi tehnica brainstorming pentru inventarierea tuturor soluțiilor posibile, evaluarea acestora realizându-se intr-o etapa ulterioara. Mediatorul trebuie sa se asigure ca soluțiile sunt realiste, echilibrate si adecvate pentru fiecare participant la mediere. Elevii trebuie să aleagă o soluție care ii avantajează pe amândoi prin analiza consecințelor pozitive si negative ale fiecărei soluții. Scrierea acordului: dacă părțile reușesc să depășească diferențele de poziții și să găsească
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
a pus "aproape totul, chiar și gândirea abstractă", sub semnul vieții în integralitatea ei (op. cit., p. 344), evitând astfel dihotomia dintre suflet și intelect. Ca atare, socotim că poziția lui Dilthey în cadrul a ceea ce numim îndeobște Lebensphilosophie este mult mai echilibrată decât pare. 28 Într-un capitol rezervat lui "homo sapiens", Max Scheler arată că ideea potrivit căreia rațiunea umană este mereu aceeași, întotdeauna eficientă, și are de fiecare dată drept efect transformarea "haosului" în "cosmos", a străbătut antropologia filozofică de la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
abuzive, consumatorul este îndreptățit să ceară rezilierea contractului, putând solicita, după caz, și daune-interese". Dacă rezilierea contractului pentru eliminarea clauzelor abuzive nu se impune, contractul poate fi executat în continuare. Instanța poate dispune continuare sa de data aceasta de pe poziții echilibrate ale părților. Art. 1 al alin. 13 din legea invocată prevede că "Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, aplică sancțiunea contravențională (...) și dispune, sub sancțiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în ființă, sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de prejudiciul concret suferit de părți, se putea întâmpla să se repare mai mult sau mai puțin decât prejudiciul real suferit de părți, ceea ce este în dezacord cu principiile răspunderii civile. Intenția lăudabilă a legiuitorului de a crea un sistem echilibrat se transformase în realitate într-o regulă care era în profitul esențial al debitorului. Deși, la prima vedere, se pare că prin prezumția irefragabilă de prejudiciu regimul reparării forfetare ar fi fost în avantajul creditorului, atât prin faptul că este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
infrastructurală a teritoriului. De asemenea, spațiul arabofon prezintă trăsături de tranziție între domeniile continentale specificate și sub aspectul ponderii potențialului diferitelor subsisteme de infrastructură. În Europa ponderile potențialului diferitelor categorii de infrastructuri sunt aproximativ echivalente, ca urmare a unei dezvoltări echilibrate a teritoriului. În Asia se înregistrează o predominanță de potențial a infrastructurilor portuare (22%), aeroportuare (24%) și de telecomunicații (20%), ca urmare a distanțelor ce trebuie acoperite față de ariile beneficiare sau furnizoare de bunuri, servicii și resurse. Africa în schimb
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
precum Ciad, Sudan, Comore, Yemen și Tunisia, înregistrează dezechilibre majore între ponderea efectivelor militare din populația totală și activă pe de o parte și ponderea din populația terțiară pe de altă parte. Într-adevăr, aceste state dispun de valori relativ echilibrate ale ponderii efectivelor militare din populația totală și din populația activă (sub 1%), dar înregistrează ponderi foarte ridicate în cadrul populației ocupate în terțiar, din cauza volumului scăzut al forței de muncă din sectorul terțiar. Astfel, în Sudan, deși doar 0,3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
să situează în limitele caracteristice societăților moderne (0,3%, respectiv 0,9%), în schimb ponderea din populația terțiară este de 4,3%, fapt datorat și aici unei terțializări încă incipiente (cca. 25% din populația activă). Printre statele cu cele mai echilibrate ponderi ale efectivelor armatei se numără Kuwait și Malta, caracterizate prin valori sub 1% (Kuwait) și sub 2% (Malta) pentru toți cei trei indicatori, valori ce exprimă un nivel general de dezvoltare al acestor țări, apropiat de cel al modelului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
orientat activitățile economice către segmentul manipulării capitalurilor provenite din bogatele petromonarhii din Golf, activități ce constituie sursa lor principală de venit național și implicit și de susținere a potențialului militar. c. Valorile reziduale cuprinse între -1 - +1 sunt caracteristice statelor echilibrat dezvoltate, care își bazează potențialul de putere pe o multitudine de factori de sustenabilitate. Niciun stat arab nu se regăsește în această categorie, ca o dovadă a exclusivismului elementelor cadrului geopolitic pe care își fundamentează capacitățile militare și unilateralismului atuurilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a organismelor de apărare. Israelul este singurul stat din proximitatea arealului arab care se încadrează aici (ε=0,2), fiind unul dintre statele lumii ce își sprijnă potențialul militar pe o gamă foarte diversificată de atuuri sustenabile, aspect caracteristic statelor echilibrat dezvoltate. d. Valorile reziduale cuprinse între -1 - -3 definesc o gamă variată de state, ca nivel de dezvoltare, dar care au în comun anumite dezechilibre în ceea ce privește susținerea materială a potențialului militar, pentru care fac mari eforturi financiare în detrimentul celorlalte sectoare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și ce anume nu ar fi de dorit să învețe (păpădia, botanica, "filosofia" și... Herodot!). Orice problemă rezultă dintr-o necunoaștere, dintr-o lipsă de gândire politică a întregului (adică raporturile dintre funcțiile materiale și cele spirituale pentru o societate echilibrată, eficientă, prosperă). Orice problemă rezultă și dintr-o suprasolicitare a unei reprezentări nefirești și a unei derogări de la principiul responsabilității în raportul cuvinte-fapte. Pe scurt, principiul reprezentării, pe baza unor discursuri taumaturgice, acele soap box-uri "aducătoare de minuni", e
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o anume putere a sufletului" și "mijloc de cunoaștere" care "permite voinței să se potrivească cu ceea ce cunoaște, adică să se potrivească cu însăși esența lucrurilor"49. În viziunea sa, rațiunea modernă ar fi nu numai acel discurs logic și echilibrat asupra lucrurilor și oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din ultimele două secole s-a dovedit o "antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern ce disprețuiește omul prin tratamentele pe care i le aplică, prin practicile impersonale și fără de viață ale guvernării. Sub masca unor politici obiective și echilibrate se ascund intenții înguste și cinice, de partizanat ideologic! Sexul (dorința de putere și posesie) și politica (spațiul social docilizat și supus!) se întâlnesc în instincul de animal politic al omului modern. Politicianul e transformat într-un simbol al luptei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93. În concepția sa, puterea distruge judecata echilibrată și imparțială asupra lucrurilor și asupra oamenilor. Astfel, puterea și cunoașterea adevărată se exclud, menținând paradigma lui Platon: puterea nu se întâlnește cu ideea de cunoaștere. De fapt, puterea se întâlnește cu Posibilitatea unor altfel de cunoașteri pe lângă cele impuse
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
trebuie înțeles nu ca o relație abstractă, ci drept o expresie concretă a oamenilor, expresia voinței indivizilor de a avea un stat care să le gestioneze necesitățile, să le garanteze libertățile și proprietățile, să le administreze veniturile într-un mod echilibrat și corect. Astfel că societățile europene au pus în practică anumite principii, ca, de exemplu, fericirea generală, prosperitatea comună, administrarea corectă și echilibrată, apărarea intereselor comune, securitatea civililor pe care statul și reprezentanții lui le-au asumat ca atare spre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să le gestioneze necesitățile, să le garanteze libertățile și proprietățile, să le administreze veniturile într-un mod echilibrat și corect. Astfel că societățile europene au pus în practică anumite principii, ca, de exemplu, fericirea generală, prosperitatea comună, administrarea corectă și echilibrată, apărarea intereselor comune, securitatea civililor pe care statul și reprezentanții lui le-au asumat ca atare spre "progresul general". Ideea progresului societăților din Europa s-a exprimat prin necesitatea creării unor state care să le reprezinte. Să revenim la prima
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-a impus prin dezbaterile de idei de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu panoptismului lui Bentham, cu ideile lui Montesquieu și J.J. Rousseau. Această idee a reprezentării este un ersatz al gândirii. Ea a fost lăsată în suspensie, negândită echilibrat, dar, care, a devenit dogmă în practica relațiilor civili-intermediari-politicieni. Puterea politică, de acum încolo, "trebuie" să funcționeze pe baza principiului reprezentării. Cât despre "intermediari", ei sunt intelectualii și birocrații puterii-cunoaștere. Ce se întâmplă când principiul reprezentării nu funcționează corect, sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
liberă poate fi o lume condusă după jocurile dezechilibrate și arbitrare ale capitalului de ieri și azi; jocuri oligarhice și monopoliste? Cei mai mari capitaliști de azi, printre care G. Soros 135, au spus că reprezintă o necesitate de coexistență echilibrată găsirea unor altfel de principii economice, social-politice în administrarea bogățiilor și în guvernarea sufletelor! Care este tabloul acestei relații dezechilibrate a migrației capitalului și a forței de muncă de ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rasială, multiple conflicte sociale mascate de teorii și cosmetizări intelectualo-mediatice, globaliste. Teoriile lui A. Smith, și ale unei întregi pleiade de neoliberali, sunt, în esență și prin forța lucrurilor, mult prea depășite de către dinamica globalizării. Astfel că în locul unor societăți echilibrate, armonios dezvoltate, libere și prospere, avem un Occident relativ prosper, mereu marcat de crize politice și economice, și o majoritate săracă, din lumile a doua și a treia, care-l asaltează, îl transformă și îl epuizează în propria lui competiție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dincolo de utilizarea legii ca instrument de suveranitate sau de confiscare a puterii. Prin altfel de cunoașteri se vor institui altfel de raporturi de guvernare, care vizează existența individului și echilibrarea relațiilor inegale dintre capital, oameni, muncă, relații sociale. Orice lege echilibrată nu poate fi un instrument de suveranitate politică, ci un instrument de armonizare socială, care se poate atinge printr-o renunțare la retorica interdicției. Societatea modernă și relațiile din cadrul ei au fost gândite în termeni de interdicție, și nu în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a ilegalismelor", cum spunea Deleuze, ci o lege care-ți arată posibilitățile de acțiune, care se gândește într-o relație mutuală și echilibrată cu ceilalți. O lege cu adevărat pozitivă începe cu "Da", și nu cu un "Nu". Un raport echilibrat între ce oferi tu și ceea ce oferă societatea. De asemenea, practica juridică ar fi bine să se bazeze pe o evidență clară, pe o demonstrație în acord cu evidența faptelor comise, și nu pe sofisme de interpretare, pe o regie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
avea bani. Însă nu trebuie confundată libertatea cu materialismul modern. Cât de liber poți fi atunci când posibilitățile tale de acțiune sunt condiționate de numărul de bani pe care îi ai în buzunar? Despre ce libertate vorbim? Un sistem social-politic coerent, echilibrat și prosper nu ar trebui "să lege" libertatea de acțiune de numărul de bani. Condiționarea omului față de material are derivatele ei negative: constrângerile, sclavia, inegalitatea, atotputernicia patronatelor, revoltele și luptele anti-capitalism sunt efectele concrete ale năzuinței omului modern spre un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]