8,806 matches
-
puternică a rezultat din ceea ce Fernando H. Cardoso (1979) numește „pactul de dominație”, adică o alianță simbiotică structurată ierarhic între subgrupuri ale elitei (cum ar fi militarii și tehnocrații). În calitatea lor de asociați la puterea militară, tehnocrații (adică savanții, economiștii etc.) au fost recompensați în timpul lui Park pentru meritele lor la conferirea legitimității politice (Yoonxe "Yoon", 1992b, pp. 4-26). Puterea tehnocratică nu era doar un rezultat al puterii lui Park, care avea o legitimitate politică limitată, ci, în același timp
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dezvoltare din Sudul global (de altfel, nici în țările industrializate). Includerea femeilor în procesul de producție industrială, precum și credințele și tiparele tradiționale ale subordonării femeilor pot coexista, pătrunderea pe piața muncii netrebuind să înlocuiască îndeplinirea de către femei a rolurilor statornicite. Economiștii politici feminiști examinează în prezent dezvoltarea simultană a economiei formale, a celei informale și a celei de subzistență. Multe femei din Sudul global și din fostele state ale blocului sovietic sunt, în același timp, angajate în industria ușoară, oferă o
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Populară Coreea, Republica Coreea și Japonia cu privire la sclavia sexuală militară pe timp de război, Națiunile Unite, Consiliul Economic și Social, E/CN.4/1996Add.1, 4 ianuarie 1996, alin. 134. Sydney Morning Herald, 1999, 5 ianuarie și 1 mai. The Economist, 1996, „Africa for the Africans: A Survey of the Sub-Saharan Africa”, 7 septembrie, pp. 52-53.
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și în diferențierea acesteia pe sectoare, și îndeosebi în ceea ce privește adaptarea la specificul investițiilor autohtone și al celor străine. În acest context, apare oportună implicarea factorului de decizie național în evaluarea efectelor unei investiții În această optică unilaterală au intrat numeroși economiști decidenți, dar și teoreticieni, în perioada de economie planificată centralizat, socialistă, când se acorda atenție nu numai aspectului cantitativ, dar și calitativ privind investițiile, fără ca acestea să fie nemijlocit coroborate, conectate cu rezultatele, efectele obținute pe seama investițiilor respective. Astfel că
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
un rezultat nefavorabil prin adoptarea unei decizii economice, inclusiv decizia patrimoniului structural. În același timp, incertitudinea reprezintă probabilitatea devierii de eficiență de la nivelul-țintă, indiferent de direcția pe care o ia această deviere (Talpoș, Dima, 2009). Din punctul de vedere al economiștilor, există o diferență între risc și incertitudine; adică riscul asociat unui obiectiv investițional este rezultatul incertitudinii care definește realizarea obiectivului respectiv. Finanțiștii definesc riscul ca fiind procesul pentru care se poate determina a priori legea distribuției de probabilitate a diferitelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
național poate fi diferit. Acest aspect a dat naștere unor puternice dezbateri, analize și controverse, deoarece diferențele dintre ratele de creștere ale țărilor persistă pe perioade lungi de timp. Modelul lui Keynes John Maynard Keynes, unul dintre cei mai mari economiști ai lumii, este considerat părintele economiei politice occidentale. Keynes neagă existența legilor naturale care guvernează economia modernă și ideea autoechilibrării spontane a economiei de piață, și pornește în explicarea mecanismului economic de la sfera consumului și de la înclinațiile psihologice ale oamenilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
menține ocuparea deplină; 2) rolul monedei într-un asemenea sistem; 3) dinamica pe termen lung a economiei de piață. Modelul lui Keynes (Keynes, 2009) aduce o serie de modificări asupra unora dintre cele mai importante variabile agregate studiate și de economiștii neoclasici, și anume: ocuparea forței de muncă, investițiile, consumul, oferta de forță de muncă, echilibrul și dezechilibrul. În opinia lui Keynes, investițiile depind de cerere și sunt rezultatul anticipărilor întreprinzătorilor. Rata dobânzii are un rol secundar în funcția de consum
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
baza acesteia a luat naștere o nouă școală de gândire. Astfel, cercetările în domeniul relației dintre investiții și creștere au fost dezvoltate și extinse, preocuparea pentru elucidarea tuturor aspectelor legate de acest subiect fiind și astăzi actuală. O serie de economiști au folosit agregatele keynesiste ca bază pentru o teorie dinamică a creșterii. În prezenta cercetare, ne interesează în mod deosebit relația dintre investițiile străine directe, creșterea PIB și a exporturilor. Reținem din teoria și modelul lui Keynes faptul esențial că
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 3. Criza economică actuală și știința ciberneticii Când economiștii și alți cercetători studiază un sistem complex, ei încep întrebându-se ce ipoteze au fost utilizate de la început și cum aceste ipoteze au condus la anumite concluzii care pot fi sau nu în concordanță cu datele culese din economie. Astfel
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
resursele financiare ale firmei pe parcursul activității sale; să asigure legătura firmei cu piața financiară; să onoreze obligațiile firmei către acționari și stat; Ținând cont de natura acestor activități, pentru desfășurarea acestora, este utilizat, în general, un personal specializat (contabili, juriști, economiști etc.), care formează în marea majoritate a firmelor un compartiment distinct și constituie subsistemul financiar al firmei, privită ca sistem cibernetic. În concluzie, se poate considera că, indiferent de dimensiunea firmei și domeniul său de activitate, orice firmă are cel
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
organizații. Unele dintre cele mai importante schimbări din cadrul Enterprise 2.0 sunt apariția și dezvoltarea cloud computing, aflat în plin proces de afirmare și dezvoltare. Cloud computing este un exemplu de „distrugere creatoare” în sensul pe care l-a dat economistul austriac Joseph Schumpeter acestui proces prin care, pentru a impune schimbări radicale într-o economie, este necesară mai întâi înlăturarea vechilor forme de organizare și funcționare ale acesteia. Introducerea unei noi tehnologii, radical diferită de cea anterioară în ceea ce privește modalitățile de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
urmat-o. Accidentul din octombrie 1929 este o ilustrare vie a mai multor caracteristici remarcabile, de multe ori asociate cu criza. În primul rând, prăbușirea prețului acțiunii pe piață este de cele mai multe ori neprevăzută pentru majoritatea oamenilor, chiar și pentru economiști. „În câteva luni, mă aștept să văd piața de capital mult mai mare decât în prezent.” Aceste cuvinte au fost pronunțate de Irving Fisher, distins economist și profesor faimos de economie din America, de la Universitatea Yale, cu 14 de zile
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
acțiunii pe piață este de cele mai multe ori neprevăzută pentru majoritatea oamenilor, chiar și pentru economiști. „În câteva luni, mă aștept să văd piața de capital mult mai mare decât în prezent.” Aceste cuvinte au fost pronunțate de Irving Fisher, distins economist și profesor faimos de economie din America, de la Universitatea Yale, cu 14 de zile înainte de prăbușirea Wall Street-ului, din 29 octombrie 1929. „O depresie severă, cum ar fi cea din anii 1920-1921, este în afara intervalului de probabilitate. Noi nu
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
al modelelor economice. O a doua trăsătură generală exemplificată prin cazul octombrie 1929 este că niciodată un colaps financiar nu s-a întâmplat atunci când lucrurile arătau rău. Dimpotrivă, fluxurile macroeconomice arătau bine înainte de prăbușirea pieței de capital. Înainte de fiecare colaps, economiștii spun ca economia este în cel mai bun punct din toate timpurile, totul arată roz, bursele cresc și fluxurile macroeconomice (producție, ocuparea forței de muncă etc.) par să se amelioreze din ce în ce mai mult. Acest lucru explică de ce prăbușirea pieței ia cele mai multe
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
în cel mai bun punct din toate timpurile, totul arată roz, bursele cresc și fluxurile macroeconomice (producție, ocuparea forței de muncă etc.) par să se amelioreze din ce în ce mai mult. Acest lucru explică de ce prăbușirea pieței ia cele mai multe persoane, în special pe economiști, total prin surprindere. Cele mai bune momente sunt invariabil extrapolate liniar în viitor. Nu este perceput ca lipsit de sens de cei mai mulți oameni într-o perioadă de euforie generală a vorbi despre prăbușirea pieței și despre depresie? În timpul fazei de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
concept financiar a fost complet lămurit. Dimpotrivă, apar noi fapte care demonstrează că cunoașterea noastră este extrem de limitată, atât în ceea ce privește cauzele volatilității pe piețele financiare, cât și consecințele acesteia asupra altor fenomene și procese economice. Treptat se schimbă și atitudinea economiștilor și investitorilor privind volatilitatea, trecându-se de la blamarea acesteia, din cauza legăturii cu riscul financiar, la înțelegerea efectelor pozitive pe care le are, mai ales pe piețele emergente. De fapt, volatilitatea temeinic și corect analizată poate duce la descoperirea prețului eficient
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
întrucât actorii sociali reprezintă principalii agenți ai acestui tip de dezvoltare și, în același timp, principalii ei beneficiari. Pentru generarea proiectelor de dezvoltare durabilă, s-a conturat, în primul rând, perspectiva colaborării a trei discipline: economia, ecologia și sociologia. Rolul economiștilor este acela de a elabora modele de creștere a bunăstării, în condițiile stocurilor de capital disponibil și a tehnologiilor existente. Ecologiștii sunt cei care trebuie să elaboreze programe de conservare și de îmbunătățire a sub-sistemelor de mediu natural. Sociologii au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
De asemenea, prin faptul că în interiorul asociațiilor voluntare sunt cultivate relații orizontale, de cooperare și de reciprocitate, încrederea indivizilor unii în alții sporește. Iar relațiile sociale bazate pe încredere fac o comunitatea „capabilă să surmonteze cu mai mare ușurință ceea ce economiștii numesc oportunism, din cauza căruia interesele comune nu pot fi realizate pentru că fiecare individ, acționând într-o izolare plină de suspiciune, are tendința de a dezerta în fața acțiunii colective” (Putnam, 2001, p. 104). Asociațiile locale se dovedesc a fi „cei mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
2003, p. 42). O altă formă de economisire de care se poate bucura o entitate formată În urma unei fuziuni sau achiziții este reprezentată de economiile de gamă (Baumol și Blinder, citați de Sankaran și Vishwanath, 2008, p. 9). În opinia economiștilor Baumol și Blinder, avantajul de cost apare atunci când este mai ieftin să se producă un anumit număr de produse diferite Împreună, decât separat, de mai multe firme. Cu alte cuvinte, producția mai multor produse În comun conduce adesea la reducerea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a utiliza fluxurile de trezorerie disponibile<footnote Acesta reprezintă cash flow-ul disponibil după ce toate proiectele rentabile au fost finanțate. footnote> sau pentru a construi un „imperiu” ai cărui beneficiari principali vor fi ei Înșiși. Acest comportament corespunde la ceea ce anumiți economiști numesc motivația „agenției”, referindu-se la conflictul de interese care are loc Între acționarii proprietari (mandanții) și managerii salariați (agenții). Procedând la achiziții, managerii de Întreprinderi pot să-și Îmbogățească experiența, să-și Întărească puterea, statutul, să obțină avantajele pecuniare
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
în evaluarea stocurilor a fost utilizată metoda FIFO sau CMP, cum au fost calculate și contabilizate provizioanele pentru plățile viitoare de pensii etc.”<footnote Nobes C., Pocket Accounting - The Essentials of Accounting from A to Z, ediția a patra, The Economist Books, 1999. footnote> Entitățile adoptă o serie de politici contabile care au la bază tratamentele contabile prevăzute în Standardele Internaționale de Raportare Financiară, precum și interpretările aferente. În contextul utilizării politicilor contabile pentru rezolvarea problemelor ridicate de realitatea economică și financiară
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
funcție biologică, fiind în fond o închipuire platonică din peștera preștiinței, lipsit de sentimente. Vocația epistemică a Economiei trebuie reconfirmată sub semnul urgenței. Atacurile dinspre științele experimentale propriu-zise se întețesc pe zi ce trece. Mai ales fizicienii (Bouchaud, 2008) reproșează economiștilor atitudinea de încadrare necondiționată în postulatele fondatoare. În acest fel deja pare evident impasul explicativ în care a ajuns teoria economică, realitatea refuzând să intre în enunțurile clasice. Teoria economică, pentru că a ajuns să-și fie suficientă sieși, este tot
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că economia are tentația de a impune ca formulă de testare a validității măsurarea. Acest lucru pare să fie un fel de reflex înnăscut deoarece, la origini, a apărut ca știință amprentată de materialism. Măsurarea însă este, în accepția teoreticienilor economiști, o metodă de a evalua cantitativul, fie că acesta caracterizează consecințele proceselor economice, inclusiv în forma lui cea mai dragă, avuția, fie că este o chestiune ce redă constituția mecanismului pieței. Este vorba despre o viziune restrictivă, oricum inconsistentă cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
avea alte motive: „cum poate să funcționeze sigur un mecanism compus din câteva zeci de miliarde de componente nesigure (oameni, firme, guverne - adăugirea noastră!), în timp ce computerele cu zece mii de componente se defectează în mod regulat” (după Dyson, 1997). Iar marele economist Nicholas Georgescu-Roegen a pus punctul pe i spunându-ne că „este o absurditate patentă ca o știință despre om să excludă cu totul omul din cadrul său de preocupări. Or, economia standard se mândrește cu faptul că operează într-un cadru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de vedere nici nu avem ce contraargumenta, căci bunul-simț ne îndeamnă să respingem pur și simplu ca falsă această pretenție. În Economie operatorii cunoașterii nu sunt adevărul propriu-zis și explicația probată cu fapte. Într-un fel de neînțeles pentru fizicieni, economistul operează cu aproximări ale adevărului (el poate să fie și poate să nu fie adevăr în același timp, dar, cum vom vedea, nu și în același timp și spațiu). Teoreticianul economist nu are chemarea să explice faptele, fie ele și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]