4,870 matches
-
aveam în comun amintiri din studenție și (tangențial) evenimente mai vechi sau mai noi din universitate. Și iată că într-o dimineață din primele săptămâni ale stagiului (având o durată de șase luni) respectiva mă abordează cuprinsă de un puternic elan narativ: AI AFLAT CE-A FĂCUT LUCA PIȚU? A ARUNCAT CU O SCRUMIERĂ DUPĂ COLEGA NOASTRĂ **. A urmat o relatare detaliată a scenei, completată de recapitularea altor "faits et gestes horrifiques" ale aceluiași personaj, constând în ejectarea de produse indecente
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nimic interesant pentru relatare epistolară întrucât judecam produsul narațional după regulile elementare ale genului. Scenariului îi lipseau elemente diegetice esențiale: (a) ce acte/gesturi/vorbe ale "agresatei" au declanșat contracția musculară care a dus la apucarea obiectului și apoi la elanul cinetic implicat de lansarea scrumierei; (b) ce s-a întâmplat după ce proiectilul ocazional a fost lansat (în lipsa acestei componente, spectatorul își putea imagina că obiectul a rămas suspendat, sabie a lui Damocles gata să lovească în orice moment fie ținta
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mai 1990, recuperat de șeful de redacție intrat în funcție în acel moment. 82 Bernard Delvaille, La nouvelle poésie française (Anthologie); Paris, Seghers. 83 Cu totul anecdotic, promotoarea acelei discipline la Iași era fiica unui "Supervizor", plecată între timp din elan patriotic să "termeneuzeze" în Canada. Or, dacă memoria ta mai funcționează Cititorule îți vei fi adus aminte că Frații Nucă din promoția 73 (recrutați de "servicii") învățau dicționarul limbii franceze pe de rost. La termeneuticiana noastră era deja vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
autonomie în fiecare din cele zece părți ale sale și atestă măiestria autorului de a captiva prin intenție, mister, simbolism, scene tari, inclusiv erotice, analitice, polițiste, politice. Firele romanului trăit de Cititor și Cititoare leagă pe dedesubt povestirile, exemplare prin elanul romanesc, mai ales cele ce amintesc de specia latino-americană, japoneză, rusă. Cartea ca obiect al dorinței sau al mistificării universale, cartea vânată prin librăriile sau bibliotecile lumii pentru dezlegarea feluritelor enigme datorate autorilor, editorilor, traducătorilor, cartea cenzurată ca primejdie ideologică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea omului veacului XX; în "Taverna ..." îl regăsim fie sub înfățișarea vrăjitorului Merlin, fie sub cea a naratorului, scriitorului, jongleurului, iluzionistului. Elanul autoreferențial al autorului în "Iată că și eu încerc să-mi spun povestea" este admirabil jucat: "Poate că sosise momentul de a admite că tarotul numărul unu este singurul care reprezintă în mod cinstit ceea ce am reușit să fiu: un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ale trupului, gata copt pentru acuplare, de ce nu, chiar cu licornul de Nicolas. Iscodind pe la uși, ea asistă la conversația între artist și cenzorul său, Léon le Vieux, omul de încredere al seniorului. Rezultatul va fi, evident, un compromis între elanul fugos și galant al lui Nicolas și criteriul de utilitate alegorică plus vanitate, tapiseriile urmând să reprezinte scenic cele cinci simțuri, fără a uita de blazonul casei Le Viste. Claude nu are nici cea mai mică stimă pentru aparențele rangului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prin efracție, și intelighenția spirituală. Caliban și Miranda se resping în chip abisal datorită flagrantei diferențe de ereditate și experiență afectiv-creativă: una imatură, esențial resentimentară, aparent sub control, dar cu efecte de explozie întârziată, cealaltă, în firească ascensiune, în plin elan de identificare și căutare (prin rapel, analogie și disociere) artistică. Un artist vampirizat de instinctualul Caliban, aceasta ar fi parabola și tăria Mirandei; ea are puterea să-i nege colecționarului exact ceea ce voia el mai mult, accesul la "palatul interzis
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prietenos, prevenitor, îi face conversație, îi cumpără înghețată, lucru de neconceput cu câteva zile înainte, ce mai, se comportă ca un amant), îl suspectează de manipulare și prefăcătorie. Luată prin suprindere de noul David, se vede constrânsă să-i domolească elanul romantic probat inclusiv în patul conjugal. "Schimbarea la față" nu-l privește doar pe soț, ci și pe tatăl care brusc renunță să mai fie cu copiii Tom și Molly arțăgos, să se răstească la ei, să aibă toane. Când
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
o altă lume, eroina se refugiază la antipodul dezamăgirii de care avusese parte în lumea lui Elmer și a propriilor părinți pentru care fericirea "nu era un cuvânt care aparținea în mod natural vocabularului lor". O lume castrată de orice elan afectiv, al cărei limbaj, de un realism exasperant, o face "să-și iasă din minți", spre a se gândi, liberă de conspirația celor normali, la Elena Nicolaevna care-l iubea pe Insarov ș.a.m.d. Va sta mai bine de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
marele stilist de caractere, îmblânzitorul de moravuri Flaubert. Adriana Gliga, traducătoare a șapte cărți dificile (amintim doar excepționala "Rapsodie română" de Dominique Fernandez) reușește să echivaleze în românește nemântuita vervă descriptivă și dialogică a lui Martin Page (n. 1975), inepuizabilul elan ironic, alertul spectacol de tandrețe și gravitate prin care tânărul prozator francez a cucerit deja mintea, inima și încrederea cititorilor Viața și opera unui gravor Din 1994 Pascal Quignard (n. 1948, Verneuil-sur Avre) renunță la orice angajament (învățământ universitar, lector
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nostru, neconsolat, va fi urmărit de imaginea trupului ei de rasă, de Nausiacaa, cea de neînlocuit, nici măcar de colega Sophie, și nici de soția de mai târziu, Gertrud. Evident marcat, Michael trece printr-o nouă încercare afectivă, de la acel indiscernabil elan sentimental la indiferență și ahedonie. Lovitura de teatru nu întârzie să vină. Trecuseră deja șapte ani. Student la drept, face un fel de practică în sala de judecată a unui tribunal din Hamburg. Se judeca un lot de gardiene la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
primă mărime în literatura spaniolă, dar și mondială. Stăpân pe tehnica numită mise en récit, Torrente Ballester păstrează un echilibru admirabil între convenția realistă, familiară informației reminiscente a cititorului, și demersul exegetic, decolând uneori în fantastic, rezultatul fiind acel inefabil elan de autenticitate la nivelul tuturor secvențelor, în ciuda deturnărilor de planuri epice, discursive, spațio-temporale. Așadar cititorul se lasă teleportat dus-întors între Parisul veacului XX, început și sfârșit al mitului revizitat (rescris) și Spania peregrinărilor mitologicului personaj Don Juan din secolul al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din Madrid. Nu, nu era Celia (se va convinge la fața locului, introducându-se în casă în puterea nopții, fără să o trezească din somnul ei alături de inevitabilul amant), ci o prostituată, Victoria, izbitor de asemănătoare soției sale, prilej de elan livresc despre marile surprize, contrafaceri și alibiuri ale destinului. De la arta problematizării extreme, naratorul trece la arta spionajului și a reportajului stenografiat. Flagelant al detaliilor, inclusiv prin reiterarea acestora, Marías este un artizan al scenariilor infinite, un gest sau o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
evită narațiunea cu conotații freudiene (a se vedea rememorarea unor episoade ce-l implică pe copilul-narator și pe mama sa) și nici caricatura obezității diforme, pusă în abisul grotescului. Stilist impenitent, cu riscul de a dezlănțui cascade de sinonimii cu elan paremiologic, Esterhazy focalizează imagini și detalii siderante ce-l persecută, spre a le converti aforistic într-un fel de moralitați tip ars amatoria, menite să anihileze întreaga noastră îndoctrinare erotică de tip livresc, începând cu Roman de la Rose, Dante-Beatrice, Petrarca-Laura
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ce i-ar fi deschis succesivele morminte din inimă, înstrăinându-l de sine și parcă îndumnezeindu-l. Cel ce vorbise cu Dumnezeu și văzuse îngeri și nu crezuse, iată-l acum crezând în miracolul frumuseții feminine, conjurate de amantul-narator cu elanul adorației aproape religioase. Ea este Anna Notaras, fiica megaducelui Lukas, o adevărată fiică a Bizanțului. Întâlnirile clandestine ale celor doi sunt tot atâtea prilejuri de mărturisire, suspiciune și palinodii, reflexe ale unor canoane retorice, culturale, ale unei educații sentimentale și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de viață interioară și privată (conjugală): este un tată sensibil și un soț resemnat, simte nevoia de a fi mereu în legătură cu un Centru al Luminii. Nu ezită să-și asculte inima, îndrăgostindu-se de Lena Vergelius, căreia, într-un veitabil elan onto-erotic, îi dedică un poem epic demn de Cântarea Cântărilor în transcrierea lui Lorca. Diaristul Cederblom se învederează a fi și el un descriptor al altor figuri, cum ar fi Stellan însuși, și chiar nevastă-sa, Ingrid. Despre care îi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Generalul K. Conform viziunii hiperparodice a lui Florin Șlapac, generalul este posedat de grandomania sentințelor latine, a concettismelor, ciunismelor, parte integrantă a armamentariului de lexeme și stereotipii criante, patriotarde, ce asigură rezistența sarcarstică a cărțiii. Trecerea metropolei spre totalitarismul cu elanuri expansioniste se răsfrânge fidel în sintaxa prolixă și găunoasă a spiritului revanșard, direct proporțional cu dezagregarea moravurilor cetății pe fondul haosului istoric deja în mers. Tabăra de antrenament a recruților este o colonie penitenciară cu toată recuzita unui coșmar regizat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe fugă, Alexandru deapănă imagini inefabile dintr-o memorie de detectiv voyeurist și grefier părtinitor, prilej pentru Florin Șlapac de a-și proba eficiența și versatilitatea narativă, stilul multialuziv, tipologic și semantic vorbind. Pe acest traseu al obsesiei, Alexandru are elanuri livrești spre o eminesciană vrăjitoare, cu toate fanteziile soldatului în permisie. Un Werther evazionist, timid, dar și emfatic, neînțeles în visul său de iubire și idealitate, în violent contrast cu dizarmonia istoriei, a agoniei pe câmpul de luptă. Dezertează, așadar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
greieri cu sunete reci ca zidul" (Nicolae Panaite). Tematic vorbind, imaginarul liric din Mângâios pare totuși organizat în jurul unei forțe centripete, criza profundă a interiorității, declanșată doar în aparență de erotica întunecată. Toate înfățișările pe care ia, într-un neostoit elan de întregire a ființei, anima descrisă în carte de la "fecioara în haine albastre/ cu pecețile purtate/ la vedere-n nerușine" sau "femeia rară,/ cu picioarele împiedicate/ și nestemate bătute în talpe// și cu surpare de-a stânga"(***) la "Muma de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bătrâne un doctor/ și uită supărările/ că suntem europeni și aproape medievali/ costume cu pene avem și frumoase cu sâni/ cântați" etc. (ca zarea rotundă). Chiar și împinsă, altădată, până la limita insuportabilului, a izbucnirii, cu o patimă abia estompată, în elanuri autodistructive (într-un text ironic din Punțile Stalinskaya, intitulat Paul Valéry a spus-o cel mai bine: totul se schimbă, în afară de avangarde, mărturisește chiar că "mă gândesc cu nostalgie la un rug mare din cărți"), patima livrescului rămâne în orice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
O apă cu sare pe care o hâțâni în grumaz și o scuipi. Te mai îngăduie gâlcile, dar atât. Ai observat că nefericiții de mari poeți sunt palinodici? Își retrag la un moment dat creditul pe care l-au acordat elanului. Grand Papa Homer a "scris" el Iliada și Odiseea, însă le-a contrabalansat cu un Război al broaștelor cu șoarecii. Asta se cam uită. Tâlcul mă înspăimântă, chiar dacă mă face să râd: umbra lui Ahile e Mickey Mouse. Mereu un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de raportare este posibilă, în cazul său, grație unei extreme acuități a privirii (de altfel, motivul predilect în volumul de debut poetic al lui Popa-Homiceanu, Sintagmele ochiului, Editura Universitas XXI, Iași, 2003, este chiar ochiul), dar mizează foarte mult pe elanurile vitaliste ale ființei. Amprenta cea mai vizibilă în această poezie este de altfel cea blagiană, după cum o dovedește cumulul de motive preluate și prelucrate cu sfiiciune firească: "sămânța proscrisă", vara "pârguită de semne", trupul "vifor satanic", "imensa muțenie", "cenușa" agonizândă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu atât mai mult cu cât formula psalmodică pentru care poetul optează nu îi ușurează defel procesul po(i)etic. Dimpotrivă! Din fericire, marea majoritate a textelor capătă astfel o priză aproape magică, datorită laitmotivelor și refrenelor cu sonorități consacrate, elanurilor mistic-incantatorii ori nuanțelor oraculare, pe care o disciplină prozodică (la fel de exigentă pe cât abilă!) știe să le strunească în forme poematice lucrate cu migală și fără cusur. Iată, bunăoară, un tandru-sensibilizator Laudatio: "1. Ce gingaș spânzură el la tâmpla amiezii cercel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
centralizator al modernității franceze duce la bun sfârșit promovarea individului. Procesele sociale de ansamblu sunt ilustrate prin destinele individuale ale personajelor reprezentative. Realităților noi le corespund tipuri noi. "Homo modernus" este definit de relația specială cu noutatea 14. Individul trăiește elanul emancipării, parcurgând rapid drumul care duce la proclamarea autonomiei sale15. Individul se (auto)construiește în periplurile sale sociale, etice, politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de femei agitate, cu nervi de isterice rezonabile, animate de mii de dorințe contradictorii care nici nu reușesc să devină dorințe, deziluzionate de tot fără să fi gustat din nimic, din cauza evenimentelor, epocii, românului modern și care, fără ardoare, fără elan, par să îmbine capriciile de copii alintați cu duritatea bătrânilor sceptici 142. Pariziana tipică la Maupassant este Michèle de Burne, "un type rare" [Maupassant, Notre cœur, p.74], mondenă cu privirea vioaie, de o grație artificială și amețitoare, bibelou sofisticat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]