3,224 matches
-
Zola și cele cu un conținut progresist ale lui Gerhard Hauptmann. Estetica lucrărilor sale s-a remarcat printr-o linie lapidară și energică în care este prezent contrastul de umbră și de lumină. În România caricatura apare și ea odată cu emanciparea unei noi societăți și formarea unei conștiințe naționale pe la jumătatea secolului XIX, în perioada pașoptistă. Umorul amar dar și atitudinea critică sunt trăsături reprezentative ale poporului român. "A face haz de necaz" este o sintagmă caracteristică romanului și, adesea, românul
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
mai mult unul de celălalt. Unele Biserici locale ortodoxe se unesc cu Roma, ceea ce marchează începutut latinizărilor. Dar aceste uniri au și un punct pozitiv important în liturgică: limbile arabă, română și ucraineană devin limbi liturgice. Aceasta va permite o emancipare locală a ritului. Au loc anumite treziri spirituale, îndeosebi în lumea slavă, prin figuri de seama sfântului Serafim de Sarov. Acestei spiritualități i se cuvenea o trezire liturgică. Astfel unele figuri, precum sfântul Ioan de Kronstadt fac ca ritul bizantin
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
s-a dovedit a fi un adevărat sprijin inclusiv în ceea ce privește munca sa intelectuală. În 1865 a publicat "An Examination of Sir William Hamilton’s Philosophy", în același an fiind ales membru al Parlamentului (unde apără dreptul la vot și la emancipare al femeii) și apoi devenind Lord Rector la St. Andrew’s University. În același an a mai publicat "The Subjection on Women" și o nouă ediție a lui James Mill Analysis of the Phenomena of the Human Mind (1869). Post-mortem
John Stuart Mill () [Corola-website/Science/298814_a_300143]
-
- miscare de emancipare politico-sociala din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia. Aceasta teză este cunoscută și sub numele de latinism. s-a înscris în contextul
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
Aufklärung"), susținut în plan politic de iozefinism. Diferența față de iluminismul francez este dată de faptul că Școala Ardeleană nu a constituit un curent anticlerical, mișcarea culturală transilvăneană pornind tocmai din sânul Bisericii Greco-Catolice. Școala Ardeleană a contribuit nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, ci și la a celor de peste munți. Unul din documentele cele mai importante elaborate îl constituie petiția Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o cerere adresată împăratului romano-german Leopold al II-lea, în vederea recunoașterii națiunii
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
răspuns, se ridică în legătură cu acest artist flamand. După opinia unor comentatori, simbolica operei lui Hieronymus Bosch ar putea fi legată de faptul că ar fi fost membru al sectei ""Homines Intelligentiae"", care - năzuind la atingerea inocenței cerești - asocia libertinajul cu emanciparea mistică. Este cunoscută și ipoteza privind preocupările alchimiste ale lui Bosch, fiindcă în unele opere ale pictorului se regăsesc elemente cu caracter ezoteric. Dovezi nu există, însă, nici în acest sens. Câțiva critici pun sub semnul îndoielii integritatea mintală a
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
etalează un limbaj mai stăpânit, ferit de exploziile verbale. "Dați libertate gândirii", replica marchizului "de Posa", sintetizează noul principiu călăuzitor al năvalnicului poet de odinioară. Teoretician al idealismului în estetică, Schiller atribuia artei, literaturii și teatrului un rol fundamental în emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului și aparențelor”. Această concepție este teoretizată în lucrarea "Briefe über die ästhetische Erziehung des Menschen" („Scrisori despre educația estetică a omului”, 1795). Este numit profesor la Universitatea din Jena
Friedrich von Schiller () [Corola-website/Science/297780_a_299109]
-
plan politic, și simultan au promovat, pe planul social, desființarea privilegiilor bisericești sau aristocratice din cele opt state din Italia. În România, idei naționaliste au apărut la sfârșitul secolului XVIII. Ele erau uneori inevitabile, odată cu dezvoltarea europeană a ideologiilor de emancipare națională care susțineau și luptau pentru dezvoltarea națiunilor moderne, mai ales acolo unde popoare autohtone trăiau de mult timp în teritorii aflate sub stăpânire străină, ca nesuverane. Aceste mișcări au condus la apariția unor state noi: Germania, Italia, România în
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
manifestat atât în principatele române, cât și în provinciile aflate sub dominație străină. Echivalentul românesc, pe plan literar, al mișcării ""Risogirmento"" au fost ""Deșteptătorii neamului"", în frunte cu poetul Vasile Alecsandri; este vorba de o mișcare literar-politică ce milita pentru emancipare națională română, care nu avea un caracter șovin, ci patriotic. La început, emanciparea națională română a evoluat și sub forma naționalismului romantic, caracterizat prin grija pentru reconstrucția valorilor trecutului, importanța acordată originei latine și istoriei naționale, promovarea tradițiilor, obiceiurilor și
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
Echivalentul românesc, pe plan literar, al mișcării ""Risogirmento"" au fost ""Deșteptătorii neamului"", în frunte cu poetul Vasile Alecsandri; este vorba de o mișcare literar-politică ce milita pentru emancipare națională română, care nu avea un caracter șovin, ci patriotic. La început, emanciparea națională română a evoluat și sub forma naționalismului romantic, caracterizat prin grija pentru reconstrucția valorilor trecutului, importanța acordată originei latine și istoriei naționale, promovarea tradițiilor, obiceiurilor și datinilor naționale; pe latura socială, idelogiile mișcărilor românești de emancipare națională promovau desființarea
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
patriotic. La început, emanciparea națională română a evoluat și sub forma naționalismului romantic, caracterizat prin grija pentru reconstrucția valorilor trecutului, importanța acordată originei latine și istoriei naționale, promovarea tradițiilor, obiceiurilor și datinilor naționale; pe latura socială, idelogiile mișcărilor românești de emancipare națională promovau desființarea privilegiilor tradiționale ale neromânilor din statele în care trăiau românii și egalitatea românilor de pretutindeni atât cu minoritățile conlocuitoare (în general dominante, cu excepția romilor, bulgarilor, rutenilor sau lipovenilor) cât și între ei. În a doua treime a
Naționalism () [Corola-website/Science/297854_a_299183]
-
de Casă de Premislid în secolul IX. Mai târziu a făcut parte din Sfanțul Imperiu Român și ulterior din Imperiul Habsburgic. În 1348 la Praga se înființează prima universitate din Europa Centrală iar ulterior regiunea a fost centrul mișcării de emancipare a națiunii cehe. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar regiunea este principala regiune a nou formatei republici a Cehoslovaciei. În 1938, în urma Acordurilor de la München, regiunea a fost pentru prima oara în istoria ei divizată, iar din 1939 ocupată de Germania Nazistă
Boemia () [Corola-website/Science/297924_a_299253]
-
țarist de origine finlandeză Järnefelt, ca prefect al departamentului Kuopio, impune finlandeza ca limbă a documentelor oficiale. Ulterior, ca membru al Senatului finlandez, împreună cu soția sa și fiului său, scriitorul Arvid Järnefelt (1861 - 1893, contribuie din plin la culturalizarea și emanciparea societății din Helsinki în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1936 Frans Eemil Sillanpää devine "Doctor Honoris Causa" al "Universității din Helsinki", iar în 1939 primește Premiul Nobel pentru literatură. Opera sa literară, care se desfășoară de-
Frans Eemil Sillanpää () [Corola-website/Science/297958_a_299287]
-
ufederiste, de Titina Călugăru - cu toate deficiențele de desen, de construcție, cu toată cruditatea culorilor - această lucrare avea marele merit de a fi scos în evidență un aspect important al creșterii elementului nou. Ea sublinia evenimentul de mare însemnătate al emancipării femeii, câștigarea dreptului de a participa la viața politică al acelora care veacuri de-a rândul au suferit jugul unei duble exploatări. În acest portret se întrevedea deja licărirea conștiinței ce se trezește, era sugerată forța care a dormitat atâta
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
este politic în sine. Politic înseamnă facilitarea unui cadru în care corpul se emancipează și devine mai conștient de propriile lui resurse, chestionând astfel relațiile de putere și manipulare. Cunoașterea corpului, la nivel fiziologic și științific, e o formă de emancipare societala. Cred că valentă asta intervenționista în social poate fi un demers politic în ceea ce-mi propun, în zona de fizicalitate, de senzorialitate, de tactilitate, care e ignorată voit de societate. Și democratizarea acestei zone, poate, într-o sfera
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
sunt destule norme culturale, religioase, educaționale, care ne așează într-o zonă de conformism, în care tindem să corespundem unor standarde comune, să ne integrăm în niște tipare nechestionate. Oamenii se exprimă corporal cenzurat, strunit, dresat. Sigur că zona de emancipare corporală ține de un anumit standard social și economic. Și e păcat că educația fizică nu face parte din politicile de stat recurente. Știu că ești interesată și de perspectivă educațională, de sfera pedagogica pe care dânsul o poate activa
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
generații este o poveste comună în istoria personală a celor mai multor familii de pe lumea asta: migrație și vapoare care nu ajung la destinație, despărțiri forțate, exploatare și represiune, supraviețuirea că forma de rezistență, lupta de zi cu zi pentru emancipare. Dar, în același timp, este o poveste strâns legată de un context local foarte specific: istoriile familiilor rome, ale familiilor care au migrat recent, ale familiilor sărace, care au fost și sunt marginalizate. Povești și traume care au afectat și
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
fost și sunt marginalizate. Povești și traume care au afectat și afectează în mod inegal anumite grupuri sociale, pe care puține persoane și grupuri au resursele să le facă vizibile în spațiul public. Sunt povești și traume și lupte pentru emancipare excluse din discursul dominant asupra trecutului și prezentului - sau, atunci când sunt incluse, sunt exotizate, criminalizate, igienizate, caricaturizate. Piesa Privind prin piele vorbește despre ele, despre oamenii care le-au trăit și le trăiesc, si despre oamenii care se luptă să
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
și cu o avere considerabilă, Hussein își găsește resursele să-și spună povestea și să-și facă publică identitatea romă, până atunci ținută sub tăcere. O face într-un moment în care se simte pregătit să se dedice mișcării de emancipare a romilor din Turcia, în care își găsește puterea să-și recunoască greșelile și chiar să demisioneze din funcție. De asemenea, decide să-și facă publică identitatea romă considerând că fiica sa este protejată (fiind aproape de absolvirea unui liceu privat
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
protecția oferită de diplomă de liceu privat și de bani. Leyla își construiește propria poveste și identitate: cu mult curaj, pleacă singură înspre locuri necunoscute, în căutarea rudelor și a trecutului. E interesată de probleme sociale globale, susține lupta de emancipare a kurzilor din Turcia și apoi mișcarea anarhista și anti-război din Anglia. Dar îi este greu să înțeleagă povestea și alegerile tatălui ei. Conflictul dintre ei, deși este un proces dureros, îi ghidează pe amândoi să-și înțeleagă trecutul și
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
fim „că toți ceilalți” și „de aici” - aceste construcții artificiale în spatele cărora ne ascundem identitatea. Pentru că, atunci când nu ești „că toți ceilalți” și atunci când nu ești „de aici”, acceptarea și trăirea și revendicarea identității tale devin o adevarată lupta pentru emancipare. O luptă cu societatea dominantă rasistă, clasistă, xenofoba, sexista, homofobă, naționalistă, eurocentrică - în care conceptele „că toți ceilalți” și „de aici” sunt construire ca instrumente de segregare, violență, alocare inegala a resurselor și exploatare. Această societate este cadrul în toate
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
puterea și strategia de luptă. Împreună, marchează aproape un secol de luptă, acoperă distanță de la Istanbul la Manchester, poveștile celor patru generații care își revendică trecutul și prezentul. Astfel, Privind prin piele vorbește despre poveștile, călătoriile, traumele, luptele universale pentru emancipare. Dar vorbește în primul rând despre o situație istorică foarte concretă: ultimii 100 de ani de rasism structural exercitat prin toate instituțiile sociale (de la spitale și școli, la familii și discoteci), în combinație cu sexism și discriminare-exploatare economică, asupra persoanelor
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
urbană, separarea familiilor, tratament violent în școli și nu numai, blocarea posibilităților economice, blocarea posibilitățior de avansare politică și auto-reprezentare. Istoric, persoanele de etnie romă au fost vizate în mod special de rasism pe aceste teritorii. Poveștile, călătoriile, luptele pentru emancipare ale persoanelor de etnie romă și ale familiilor mixte continuă rezistență în fața represiunii și invizibilizării - în piesa și în realitate. Transmiterea acestor povești - în teatru și în afara scenei - are o semnificație puternică, în contextul în care societatea rasistă nu vrea
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
scenă și din public, în lupta cu societatea rasistă? Cum facem vizibile istoriile de migrație, istoriile „secrete”, istoriile care „nu-s de aici” din familiile noastre? Și cum le redam puterea emancipatoare? Cum transformăm cunoștințele și discuțiile teoretice despre sclavie, emancipare, exploatare, egalitate, drepturi etc. în instrumente practice ale identității noastre, intr-o pozitie asumată în lupta cu injustiția socială, în acțiuni solidare? Cum trecem dincolo de sloganuri? 1 De văzut Privind prin piele</b></spân><spân style="font-size: small;"> în paralel
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
că am fost, suntem și vom fi, pornind de la aceste reprezentări? Și, dintr-o perspectivă asumat feministă și locală, ce discuții despre potențialul</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b> reprezentărilor artistice în crearea de resorturi de emancipare și </b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>de </b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>solidarizare</b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> poate deschide (re)interpretarea acestor
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]