3,571 matches
-
n. 1830 - d. 1890) a fost un diplomat rus din secolul al XIX-lea, ministru plenipotențiar al Imperiului Rus în Statele Unite ale Americii. Familia Catacazi era o familie aristocratică de origine greacă fanariotă. În 1807, Anton Catacazi, patriarhul familiei, a emigrat împreună cu fii săi din Moldova în Rusia. Familia Catacazi avea mari proprietăți în estul Moldovei, care au fost transferate Rusiei prin Tratatul de la București. Familia este menționată în catalogul familiilor aristocratice din gubernia Basarabia. Cei doi fii ai lui Anton
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
Sân Pietro în Amantea, Sân Mango d’Aquino, Belmonte Calabro, Lago, Longobardi sau Serra d’Aiello. Din cauza emigrării populației din sudul Italiei datorată șomajului, a războaielor mondiale și a crizei financiare din perioada interbelică populația localității a scăzut. Majoritatea au emigrat în Statele Unite, Canada, Australia și în Noua Zeelandă. După 1989 s-au stabilit în oraș emigranți din Europa de Est, din Nordul Africii, Senegal dar și din Turcia. Noii veniți lucrează în special în agricultură și construcții. În localitate se află și o
Campora San Giovanni () [Corola-website/Science/313037_a_314366]
-
circumstanțe, mareșalul Antonescu a tolerat că forurile conducătoare ale unor municipalități (bunăoară primarul Cernăuților, Traian Popovici) sau ale unor organizații (de pildă Serviciul Maritim Român) să nu aplice politică de eliminare a evreilor, ci să-i ajute pe aceștia să emigreze, nu însă fără a-i deposeda de bunuri și bani. Astfel, mai multe nave cu evrei au plecat spre Palestina din porturile românești. Unele au pleacat cu permisiunea oficială a autorităților, altele mulțumită corupției acestora. Între 1938 și septembrie 1940
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
(n. 1945 în Ebebeyín, Río Muni, Guineea Ecuatorială) este o însemnată scriitore din Guineea Ecuatorială și fost ministru. Născută din părinți de etnie Fang, ea a emigrat împreună cu familia în Spania când avea doar 8 ani. Acolo a studiat literatura și a descoperit pasiunea ei pentru scris. S-a întors în Guineea Ecuatorială și a lucrat pentru Ministerul Educației și Culturi. În anii ce au urmat, ea a
María Nsué Angüe () [Corola-website/Science/313201_a_314530]
-
ale proiectului abordat. , s-a născut în aceeași zi și lună a anului precum tatăl său, Eliel Saarinen, unul din arhitecții europeni cunoscuți mai ales pentru clădirile sale din țările baltice construite în stilul arhitecturii Art Nouveau. Familia Saarinen a emigrat în Statele Unite ale Americii în 1923, când Eero era de treisprezece ani. A crescut în comunitatea artistică Cranbrook Academy of Art din statul Michigan, unde tatăl său preda. Fost elev al tatălui său, Eero Saarinen a studiat ulterior sculptura și
Eero Saarinen () [Corola-website/Science/313210_a_314539]
-
înființa un cotidian, iar în anul următor 1905 autoritățile nu îi permit să deschidă un teatru idiș la Odessa, așa cum planificase împreună cu actorii Sam Adler si Spivakovski) și ajuns la sapă de lemn, în octombrie 1905 părăsește Rusia pentru a emigra în America. Lipsit de resurse bănești el face numeroase escale în Europa, în România (la Iași), Austro-Ungaria, Elveția, Belgia, Franța și Anglia. Pentru a se întreține organizează lecturi în public și este primit cu căldură. În octombrie 1906 ajunge singur
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
fiind înlocuit de Alex Perin Boian (chitarist în trupele Pro Musica și Betta), Nelu Dumitrescu se întoarce la Iris, unde va rămâne până în prezent, fiind înlocuit de toboșarul Liviu Hrișcu (ex-Mondial, Semnal M, Sens Unic, Academică). Perin Boian reușește să emigreze în Germania, după care Dan Bădulescu se întoarce în Roșu și Negru. În noiembrie 1981, Nuțu Olteanu se va întoarce în Iris, fiind înlocuit de Adrian Ordean (Stereo, Riff, Compact B, Schimbul 3). Puțin mai tarziu, Dan Bădulescu va pleca
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
plecat alături de Minculescu pentru a înființa un nou grup, Voltaj. În locul lui Dan Bădulescu, revine Florin Ochescu. În martie 1982, Florin Ochescu va pleca să formeze formația Monolit. În locul acestuia, sosește Gabriel Nacu (ex-Harap Alb). Puțin mai tarziu, Liviu Hrișcu emigrează în SUA și revine Dorel Vintilă-Zaharia. Astfel, se vor face multe înregistrări și filmări TV. În 1983, Gabi Nacu pleacă pentru o vreme la Voltaj. Grupului i se alătură basistul Mircea Marcovici (ex-Post Scriptum), dar pentru scurt timp, Tudan considerând
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
turnee în țară și în străinătate (Bulgaria, URSS și Norvegia). Vor avea și o filmare pentru "Revelion '88", la TVR (piesă "Joc în doi") În 1988, se sparge trupa: Adrian Ordean pleacă la Compact, Valentin Stoian la Krypton, Dorel Vintilă-Zaharia emigrează în Suedia, iar Cornel Cristei se angajează că dirijor al orchestrei teatrului din Oradea. Tot atunci, se lansează LP-ul "Semnul tău". În 1989, Liviu Tudan reîncepe muncă alături de noi membri: Criști "Porta" Marinescu - chitară solo (ex-Harap Alb, Riff, Voltaj
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
București) a fost un inginer și un pilot sportiv de performanță român. Lindner Eduard s-a născut în comuna Vama, satul Prisaca Dornei, raionul Câmpulung, regiunea Suceava. Tatăl său, Lindner Franz, născut la Botoșani în anul 1876 din părinți germani emigrați din Bavaria, a fost mecanic-morar în Bacău. Mama sa, Lindner Laura, (născută Köhler, în 1876, în comuna Pojorâta, Suceava) a decedat în 1930 la Galați. A avut un frate, Lindner Emil, mort de tuberculoză pulmonară în 1928 la Galați. În
Eduard Lindner () [Corola-website/Science/314521_a_315850]
-
nivel global există sute de milioane de familii mixte din punct de vedere etnic, aproximativ 200 de milioane de imigranți iar alte peste 700 de milioane de persoane adulte, adică 16% din populația adultă a lumii, și-ar dori să emigreze permanent, etc.). Dacă legăturile interetnice nu sunt scopuri în sine, nici identitatea națională nu poate fi „naturală”. În acest sens, Ernest Gellner susține că naționalismul este un principiu politic potrivit căruia, într-un grup dat, unitatea politică și unitatea națională
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
timișoreni nu au fost deportați spre exterminare în timpul Holocaustului, familia ei a supraviețuit anilor celui de-al doilea război mondial și ai regimului fascist în România. După studii liceale la gimnaziul evreiesc și la liceul clasic din orașul natal, a emigrat în Israel în anul 1950. A invatat ebraica la Ulpan Etzioni din Ierusalim, apoi a studiat la Seminarul pedagogic înființat acolo de Martin Buber. Ea și-a continuat studiile la Universitatea Ebraică, obținând titlul întâi în istorie generală și cultură
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
la Catedra de germană a Universității „Al. I. Cuza" din Iași, dar în urma cererii de emigrare în Republica Federală Germania, din 1982, a fost transferat ca filolog la Institutul de Lingvistică, Istoria Literaturii și Folclor din Iași. În 1983 a emigrat în Republica Federală Germania, unde a practicat diverse profesii. A început cu funcția de corector la Editura Rombach din Freiburg (1983), între anii 1985 și 1987 a fost redactor al ziarului șvabilor bănățeni, "Banater Post", din München, și a fost
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
operă a mamei sale, Irene Mokka, a fost publicată postum, în 1985, în volumul "Das Schlüsselwort" (Cuvântul-cheie), care cuprinde poezii, traduceri, piese teatrale într-un act, literatură pentru copii, proză și fragmente din jurnale. Ediția a fost îngrijită care, pentru că emigrase în Republica Federală Germania, a fost obligat să semneze cu un pseudonim: Helge Hof. Scriitorul Ernest Wichner, director al Casei Literaturii din Berlin, fost membru al Grupului de acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat) a dezvăluit într-un serial că Horst Fassel
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
cântăreață și actriță israeliană. s-a născut în anul 1957 în cartierul Hatikva din Tel Aviv sub numele de BatSheva Haza. Ea era mezina dintre cei nouă copii ai lui Yefet și Shoshanna Haza, evrei tradiționaliști originari din Yemen, de unde emigraseră în Palestina mandatară în anul 1944. Talentul muzical și dragostea pentru cântec Ofra l-a moștenit de la mama ei care, în Yemen fusese o cântăreață mult apreciată la ceremoniile nupțiale evreiești. Ofra Haza a învățat la școala Uziel, unde a
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
că așa vrea Episcopul, iar eu așa trebuie să fac, curaj! In același timp mă presau scrisorile Monsegniorului Episcop, care-mi spunea să-i ameninț și să-i sperii pe acei Catolici care, pentru un interes temporar, nu voiau să emigreze din acel teritoriu blestemat și, adăugând faptul că, procedând în felul acesta, nu le-ar mai fi menținut Preotul. Am executat ordinul, întrutotul, și cu mare oboseală și pericol alergam prin sate, de dimineața până seara, îndemnând și amenințând: de
Biserica Romano-Catolică din Cioplea () [Corola-website/Science/314751_a_316080]
-
colegiului muzical din Batumi , iar un timp a fost numit ministru adjunct al culturii al Regiunii Autonome Adjaria. Artist emerit al Georgiei, a fost pentru o vreme și directorul artistic al Societății de muzică a Georgiei. In anul 1995 a emigrat în Israel, unde se stabiliseră de mult numeroși membri ai familiei sale. În Israel a lucrat la început câteva luni în munci ocazionale - la un magazin de legume - iar mai apoi căpătând recunoașterea valorii sale de creator și om de
Iosef Bardanașvili () [Corola-website/Science/313532_a_314861]
-
fost nominalizată și la Premiul Oscar, pentru melodia de pe coloana sonoră a filmului Gladiatorul din 2000, pe care a scris-o în colaborare cu compozitorul Hans Zimmer. Puternica sa voce de "contralto dramatic" este recunoscută cu ușurință. Din părinți irlandezi emigrați în Australia, s-a născut la 12 aprilie 1961, la Melbourne și a crescut la "Prahan", la periferia orașului Melbourne, printre comunitățile grecești, turcești, italiene și arabe, care îi vor influența muzica. Ea cântă în engleză, gaelică, precum și în « hopelandic
Lisa Gerrard () [Corola-website/Science/313588_a_314917]
-
și Sară (născută Krispin), (primul lor copil murise de o boală încă din pruncie). Tatăl ei, Hâim Kahana, unul din urmașii fondatorului hasidismului , Israel Baal Shem Tov, era un pionier agricol din cadrul așa numitei "a doua aliya" în Palestina. El emigrase în 1912 din Ucraina devenit sionist sub influența cărților "Dragostea Sionului" și "Păcatul Samariei" ale scriitorului ebraic Avraham Mapu. Participase la punerea temeliilor așezării colective Kineret, fusese instructor al luptătorilor evrei la Țel Hai și unul din întemeietorii kibuțului Ein
Amalia Kahana-Carmon () [Corola-website/Science/313759_a_315088]
-
Paula Pessia Cohn, era de asemeni urmașa unei prestigioase familii de rabini. Tatăl ei, Asher Michael Cohn, a fost șef rabin la Basel, în Elveția și unul din fondatorii mișcării mondiale a iudaismului ultraortodox Agudat Israel. Familia rabinului Carlebach a emigrat în 1931 la Baden, lângă Viena, în Austria. În 1933, după ce naziștii au venit la putere în Germania, familia sa a plecat din Austria în Elveția și de acolo în SUA. La patru ani, micul Shlomo cunoștea deja Tora cu
Shlomo Carlebach () [Corola-website/Science/313988_a_315317]
-
el. A urmat gimnaziul la Timișoara, după care a urmat studii de germanisstică și romanistică la Universitatea din Timișoara. Între 1971 și 1979 a fost redactor sportiv la redația locală a ziarului Neuer Weg din Timișoara. În noiembrie 1980 a emigrat în Republica Federală Germania. Din 1981 a fost redactor la editura Telepress din Düsseldorf și la editura și tipografia Rheinisch-Bergischen Verlags- und Druckerei-GmbH. Din 1985 este radactor la "General-Anzeiger" din Bonn Cartea sa "Die Gräber schweigen: Berichte von der blutigsten
Johann Steiner () [Corola-website/Science/314005_a_315334]
-
a câștigat atât medalia Newbery cât și medalia Carnegie pentru aceeași lucrare. Entuziasmul în creștere al fanilor săi a făcut să fie numit un "star rock" al lumii literare . Familia lui Gaiman se trage din evreii polonezi. Străbunicul său a emigrat din Antwerp înainte de 1914, iar bunicul său s-a stabilit în cele din urmă în Hampshire, Portsmouth, creând un lanț de băcănii. Tată său, David Gaiman, a lucrat în același lanț de magazine; Mama sa, Sheila Gaiman (născută Goldman), a
Neil Gaiman () [Corola-website/Science/313997_a_315326]
-
cuprinde date referitoare la lucrările științifice, publicate în timpul vieții de către Albert Einstein. Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician german, de origine evreiască, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat elvețiano-american în 1940, profesor universitar la Zürich, Praga, Berlin și Princeton. A fost cunoscut, mai ales pentru formulrea teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. De asemenea, a avut contribuții
Lista publicațiilor științifice ale lui Albert Einstein () [Corola-website/Science/314080_a_315409]
-
era împotriva acordării în masă a cetățeniei române evreilor. El își motiva atitudinea prin realitățile sociale și economice ale vremii și declara că nu era stăpânit de ură față de evrei. Eminescu se referea la faptul că în țările de unde au emigrat, evreii au fost împiedicați să practice meșteșugurile și au fost astfel constrânși să se ocupe cu negoțul și specula. El afirma că imigrarea evreilor în număr mare, mai ales în Moldova, s-a datorat încercării lor de a se sustrage
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
Italienii erau nevoiți să se bazeze pe puterea hidroelectrică. În Câmpia Padului sunt astfel construite primele hidrocentrale. A fost printre primele state din lume care a încercat să producă electricitate pe calea ferată. Populația a crescut semnificativ, dar mulți tineri emigrau. În Europa s-au constituit multe comunități italiene: în Franța, Elveția. Cei mai mulți plecau în SUA, Argentina și Brazilia. Fenomenul emigrației era extrem de disputat. Doar 25-30% plecau temporar. Dar cel puțin se obțineau profituri bancare. Banii trimiși de emigranți rudelor rămase
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]