2,936 matches
-
de forța de muncă, există o luptă între guvern și patronat. Patronii au nevoie de forță de muncă calificată. Dar guvernul nu este de acord cu numărul mare al emigranților” (emigrant român, 33 ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca român accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi aici pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des întâlnite
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani). „Patronatul este foarte mulțumit de venirea emigranților. Suntem o mână de lucru ușor de stăpânit și manipulat. Ca român accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi aici pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des întâlnite strategii de integrare pe piața muncii a emigranților români în Spania sunt: emigranții români care muncesc legal și au statut legal își recomandă prietenii și rudele, garantează pentru ei în fața patronului spaniol: „Am
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stăpânit și manipulat. Ca român accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi aici pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des întâlnite strategii de integrare pe piața muncii a emigranților români în Spania sunt: emigranții români care muncesc legal și au statut legal își recomandă prietenii și rudele, garantează pentru ei în fața patronului spaniol: „Am reușit să lucrez prin fratele meu” (emigrant român, 33 ani); „O familie din România la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
accepți orice condiții de muncă, accepți ore suplimentare sub prețul pieței. Există o mare simpatie pentru noi aici pentru că muncim.” (emigrant român, 34 ani). Cele mai des întâlnite strategii de integrare pe piața muncii a emigranților români în Spania sunt: emigranții români care muncesc legal și au statut legal își recomandă prietenii și rudele, garantează pentru ei în fața patronului spaniol: „Am reușit să lucrez prin fratele meu” (emigrant român, 33 ani); „O familie din România la care am stat în casă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
întâlnite strategii de integrare pe piața muncii a emigranților români în Spania sunt: emigranții români care muncesc legal și au statut legal își recomandă prietenii și rudele, garantează pentru ei în fața patronului spaniol: „Am reușit să lucrez prin fratele meu” (emigrant român, 33 ani); „O familie din România la care am stat în casă l-a ajutat pe soțul meu să lucreze și el.” (femeie, 25 ani); „Acum lucrez ca șofer pe un camion. Am găsit locul de muncă prin cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stat în casă l-a ajutat pe soțul meu să lucreze și el.” (femeie, 25 ani); „Acum lucrez ca șofer pe un camion. Am găsit locul de muncă prin cunoștințele și prietenii români făcuți în Spania, prin dialogurile cu verii.” (emigrant român, 28 ani); folosind informația din ziare sau Internet: „La magazine găseam reviste gratuite cu oferte de muncă. Dădeam telefon și prima întrebare care mi se punea era: Aveți acte, când aveți acte mai încercați. Am încercat și pe Internet
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
român, 28 ani); folosind informația din ziare sau Internet: „La magazine găseam reviste gratuite cu oferte de muncă. Dădeam telefon și prima întrebare care mi se punea era: Aveți acte, când aveți acte mai încercați. Am încercat și pe Internet” (emigrant român, 28 ani); prin agențiile oficiale de căutare a locurilor de muncă sau prin organizații religioase: „Am încercat și la o agenție. Au văzut că știu să vorbesc cât de cât, dar nu m-au sunat niciodată, nu mi-au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la care am lucrat în casă am găsit-o întrebând, la magazin, vânzătoarele. Am rugat-o să-mi găsească și alte case. Peste o lună am început și la vecina ei de două-trei ori pe săptămână, am lucrat un an” (emigrant[, 34 ani); prin rețele informale și structuri de tip mafiot. Carella (2000) a identificat două modele diferite de distribuire spațială a emigrației din Spania, și anume modelul metropolitan (emigranti trăind în orașe mari, cum ar fi Madridul) și modelul est-mediteranean
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
34 ani); prin rețele informale și structuri de tip mafiot. Carella (2000) a identificat două modele diferite de distribuire spațială a emigrației din Spania, și anume modelul metropolitan (emigranti trăind în orașe mari, cum ar fi Madridul) și modelul est-mediteranean (emigranți dispersați între populația majoritară), cum ar fi cazul Cataloniei sau al Comunidad Valenciana sau Andalusia. „Împrăștierea” emigranților nu este foarte des întâlnită, ca și în cazul Italiei. Concentrarea spațială a emigranților permite apariția autorităților și a structurilor de tip mafiot
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de distribuire spațială a emigrației din Spania, și anume modelul metropolitan (emigranti trăind în orașe mari, cum ar fi Madridul) și modelul est-mediteranean (emigranți dispersați între populația majoritară), cum ar fi cazul Cataloniei sau al Comunidad Valenciana sau Andalusia. „Împrăștierea” emigranților nu este foarte des întâlnită, ca și în cazul Italiei. Concentrarea spațială a emigranților permite apariția autorităților și a structurilor de tip mafiot: „Acolo era o mafie de țigani bucureșteni care aveau acte. Veniseră de mai mulți ani și profitau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orașe mari, cum ar fi Madridul) și modelul est-mediteranean (emigranți dispersați între populația majoritară), cum ar fi cazul Cataloniei sau al Comunidad Valenciana sau Andalusia. „Împrăștierea” emigranților nu este foarte des întâlnită, ca și în cazul Italiei. Concentrarea spațială a emigranților permite apariția autorităților și a structurilor de tip mafiot: „Acolo era o mafie de țigani bucureșteni care aveau acte. Veniseră de mai mulți ani și profitau de cei ca mine. Ne găseau de lucru, ne duceau cu mașina și ne
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puteam să lucrăm pe cont propriu. Munceam la mere, pere. Toți românii care erau acolo apelau la ei. Și poliția știa. Plăteam niște bani, un procent, erai obligat să-i dai. Cam un sfert din ziua de muncă plăteam mafiei” (emigrant, 28 ani); „Fetele astea tinere sau copiii mai tineri care se avântă așa singuri în Spania sunt racolați de mafioții din România și puși să fure sau să se prostitueze. Unii dintre ei se apucă să vândă droguri. Chiar unul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fure sau să se prostitueze. Unii dintre ei se apucă să vândă droguri. Chiar unul de la mine din sat l-a trimis pe fratele lui acasă pentru că se apucase de droguri. Am înțeles că a ajuns să consume și el” (emigrant, 33 ani). Emigrare, expediere de bani și dezvoltare Migrația și dezvoltarea 10 se intersectează pe mai multe planuri (Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson, 2002, 3) Teoriile despre efectele emigrației asupra dezvoltării în țara de origine pendulează între : teoriile care susțin că
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ceva. Și apoi viața aici e totuși foarte scumpă.”(bărbat, 33 ani) De regulă sumele trimise au o destinație clară „Trimiteam lunar bani pentru a putea întreține copiii la școală, în oraș. La noi în sat școala era foarte prostă.” (emigrant, 35 ani) După reunificarea familiei se stopa de regulă trimiterea regulată a banilor „Am trimis bani cât erau soția și copiii acolo, acum nu mai trimit, mama are pensie, are ce îi trebuie.” (emigrant, 50 ani); „Până acum patru luni
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în sat școala era foarte prostă.” (emigrant, 35 ani) După reunificarea familiei se stopa de regulă trimiterea regulată a banilor „Am trimis bani cât erau soția și copiii acolo, acum nu mai trimit, mama are pensie, are ce îi trebuie.” (emigrant, 50 ani); „Până acum patru luni nu am vrut să rămânem. Până acum ne-am gândit numai cum să trimitem mai mulți bani pentru copii. Acum ne gândim cum să le facem un viitor copiilor aici.” (emigrantă, 33 ani) Sumele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cum să le facem un viitor copiilor aici.” (emigrantă, 33 ani) Sumele trimise au scăzut dramatic după liberalizarea granițelor „După ianuarie 2002 au venit frații și nu am mai putut trimite nimic. Ei nu lucrau la început. Aveam cheltuieli mari.”(emigrant, 33 ani) Banii trimiși conferă prestigiu în comunitățile de origine „Ei sunt dintr-o familie mai bună. Au pe cineva în Spania. Și s-au mai înstărit și ei.” (bărbat, 50 ani) Câteva concluzii Primii emigranți români au intenționat să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
început. Aveam cheltuieli mari.”(emigrant, 33 ani) Banii trimiși conferă prestigiu în comunitățile de origine „Ei sunt dintr-o familie mai bună. Au pe cineva în Spania. Și s-au mai înstărit și ei.” (bărbat, 50 ani) Câteva concluzii Primii emigranți români au intenționat să plece pentru o perioadă strict delimitată, cu un scop bine stabilit, și anume acela de a câștiga bani. Apoi au început să se raporteze la noua societate în care trăiau, legăturile cu cei de acasă au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se raporteze la noua societate în care trăiau, legăturile cu cei de acasă au slăbit și început frustrările integrării alegând „to live in the easiest way” (Geddes, 2001). Munca în străinătate nu este considerată ca având un status scăzut, pentru că emigranții nu se autopercep ca aparținând societății de destinație, ei continuă să se raporteze la valorile și ierarhiile comunităților de origine. La nivel individual, emigrația implică pentru cei mai mulți experiențe extreme, decizii ireversibile, costuri nemăsurabile, cum ar fi: absența celor dragi, familia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
religia. La toate aceste absențe se adaugă greutățile integrării, discriminarea discretă sau exprimată, atitudinile xenofobe ale populației majoritare. În perioada 1990-2002, emigrația românilor în Spania a fost întreținută și dezvoltată prin rețele transnaționale informale în care principalii actori sociali erau emigranții legali. Principalele noduri ale rețelei, cei care susțineau funcționalitatea acestora, au fost emigrația legală din Germania sau cea legală și ilegală din Italia și Franța. Libera circulație introdusă în 2002 a diminuat rolul rețelelor informale de emigrație constituite în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau cea legală și ilegală din Italia și Franța. Libera circulație introdusă în 2002 a diminuat rolul rețelelor informale de emigrație constituite în perioada 1990-2002. Acestea au intrat într-un proces de autodizolvare. Emigrația masivă de după 2002 a distorsionat relațiile emigranților stabiliți în Spania cu cei din comunitățile de origine. Criteriile de selectivitate a celor acceptați pentru a utiliza „capitalul” unor rețele (locuința, informații despre locuri de muncă) au devenit foarte stricte și severe. Dacă înainte de 2002 exista disponibilitate pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă) au devenit foarte stricte și severe. Dacă înainte de 2002 exista disponibilitate pentru a întreține relațiile cu cei din comunitatea de origine, după 2002 aceste relații încep să se răcească, iar contactele să se rărească. În urma reglementărilor în domeniul politicii emigranților în Spania, după 2002, posibilii câștigători ar putea fi emigranții circulatorii cu contract de muncă în care sunt strict determinate plata, condițiile de muncă și cazare. Diminuarea rolului rețelelor transnaționale informale lasă loc rețelelor transnaționale formale în care actorii principali
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
exista disponibilitate pentru a întreține relațiile cu cei din comunitatea de origine, după 2002 aceste relații încep să se răcească, iar contactele să se rărească. În urma reglementărilor în domeniul politicii emigranților în Spania, după 2002, posibilii câștigători ar putea fi emigranții circulatorii cu contract de muncă în care sunt strict determinate plata, condițiile de muncă și cazare. Diminuarea rolului rețelelor transnaționale informale lasă loc rețelelor transnaționale formale în care actorii principali sunt agenți economici, guverne și state atât în țara de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politici europene extrem de necesare și urgente sunt politicile de imigrație și politicile de promovare a creșterii natalității. Situația privește pe fiecare dintre țările continentului, dar cu precădere pe țările UE, puse în situația de a accepta numere din ce în ce mai importante de emigranți, pentru a păstra în echilibru balanța demografică și pentru a susține creșterea economică. Or, culturile țărilor respective nu sunt pregătite pentru o deschidere atât de largă, și nici nu pot fi pregătite în termene scurte sau medii, în acest sens
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și slovenilor sub sceptrul dinastiei Karageorgévitch (la care se vor anexa și muntenegrenii). În schimb promotorii libertăților slavilor de nord au o sarcină mai grea, de vreme ce nu se bucură de protecția și susținerea acordată sîrbilor la Paris sau la Londra; emigranții polonezi se resimt de pe urma faptului că aparțin unei națiuni dezmembrate din care cea mai mare parte se află încă sub suveranitatea Rusiei, aflată în război cu Puterile Centrale. Prin urmare, ei nu vor avea audiență din partea aliaților pînă în 1917
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu anticipație într-o direcție mai radicală, cea a independenței, prin intermediul unui pamflet intitulat Biscaya por su independencía care reflectă iluminismul rasist și pios al viziunii sale politice. După Arana, poporul basc suferea de o "intoxicare a rasei" provocată de către emigranții spanioli și de penetrarea doctrinelor atee. El consideră că acest popor ales trebuie să se reconstituie prin excluderea altor popoare pervertite. "Cu Dumnezeu și cu legile străvechi", aceasta este deviza partidului independenților al cărui drapel, ikurina, arborează două cruci. Și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]