3,858 matches
-
Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Libération, Presses universitaires de France, 1991. Ungureanu, Al., Orașele din Moldova. Studiu de geografie economică, Editura Academiei R.S.R., București, 1980. Ursuțiu, Claudia, Senatori și deputați evrei în Parlamentul României (1919-1931), EFES, Cluj-Napoca, 2006. Vlăsceanu, Gheorghe, Ioan Ianoș, Orașele României. Mică enciclopedie, Casa Editorială Odeon, București, 1998. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română, Editura Curtea Veche, București, 2004. Wallerstein, Immanuel, Sistemul mondial modern, vol. II, Editura Meridiane, București, 1992. Withers, Charles W. J., "Place and the Spatial Turn in Geography and
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Philip J. Ethington, "Placing the Past: Groundwork for a Spatial Theory of History", în Rethinking History, 11, nr. 4, 2007, p. 465. 3 Catherine Nash, "Local Histories in Northern Ireland", în History Workshop Journal, nr. 60, 2005, p. 47. 4 Enciclopedia României publicată în 1938 trasează, în volumul II, următoarele granițe pentru Moldova: din Carpații răsăriteni, până la Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov. Istoria a despărțit însă stepa din sud - Basarabia - și colțul din nord-vest - Bucovina. Singura "diviziune" firească a Moldovei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Glasul Bucovinei, VIII, nr. 1776, 1925. 47 Ibidem, IX, nr. 2107, 1926. 48 În Junimea literară, XIII, nr. 5-6, 1924. 49 Ibidem, XIV, nr. 1-3, 1925. 50 Ibidem, XIV, nr. 11-12, 1925. 51 Gheorghe Vlăsceanu, Ioan Ianoș, Orașele României. Mică enciclopedie, Casa Editorială Odeon, București, 1998, p. 227. 52 La începutul anilor '20, din 35 de asociații culturale, doar patru aparțineau românilor. 53 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Rădăuți, dosar 101/1936. 54 Filimon Rusu, Amintiri. Oameni și locuri
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
XX-lea)", în I. Popescu-Sireteanu, Siretul..., p. 444. 63 I. Artzi, Biografia unui sionist, p. 20. 64 Petru Froicu, "Din istoria presei bucovinene: Freamătul literar (1933-1937)", în I. Popescu-Sireteanu, Siretul..., p. 240. 65 I. Simionescu, Orașe din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce alcătuiesc populația activă reprezentau 58.4% din totalul de 18.059.290 locuitori. În mediul urban activa o pondere de 50.2%, în timp ce la sate, unde principala ocupație consta în cultivarea pământului, populația activă era de 60.5%, conform Enciclopedia României, vol. I. Statul, 1938, p. 41. 79 D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914), dosar 6/1868. 80 I. E. Torouțiu, Românii și clasa intelectuală din Bucovina. Notițe statistice, Editura Societății Academice Junimea, Cernăuți, 1911, p. 11. De
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
luat botoșăneanului de origine Eugen G. Neculau", în Acta Moldaviae Septentrionalis, VII-VIII, 2008-2009, p. 289. 7 D.J.A.N. Botoșani, Fond Eugen Neculau, dosarele 97, 99, 100. 8 În E. Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu... 9 Principalele surse utilizate: Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Princeps Edit, Iași, 2004; Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, vol. 2, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Pentru unele nume s-au folosit și date
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Societatea artiștilor și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului (1890-1934), Editura Minerva, București, 1985; Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989; George
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Studierea Arhivelor Securității, licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iași (1992); studii postuniversitare - specializarea științe politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București (1994). Volume publicate: Membrii C.C. al P.C.R. (1945-1989). Dicționar (2004, coautor); România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E (2011, coautor); România, 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatist (2012, coautor); bajanaruliviu@yahoo.com Radu CLIT, psiholog clinician, psihoterapeut, psihanalist, psihodramatist. Doctor în Studii psihanalitice la Universitatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Iași (1992); studii postuniversitare - specializarea științe politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București (1994). Volume publicate: Membrii C.C. al P.C.R. (1945-1989). Dicționar (2004, coautor); România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E (2011, coautor); România, 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatist (2012, coautor); bajanaruliviu@yahoo.com Radu CLIT, psiholog clinician, psihoterapeut, psihanalist, psihodramatist. Doctor în Studii psihanalitice la Universitatea Paris VII, cu teza Cadre totalitaire et fonctionnement narcissique, în 1999. A
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ghebrea@fspub.unibuc.ro Alina ILINCA este consilier superior Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, licențiată a Facultății de Istorie, Universitatea din București (1999); doctor în economie (2009). Volume publicate: Membrii C.C. al P.C.R. (1945-1989). Dicționar (2004, coautor); România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E (2011, coautor); România, 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste (2012, coautor). Raluca Ioana HOREA-ȘERBAN este lector universitar în cadrul Departamentului de Geografie, Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Studierea Arhivelor Securității, licențiată a Facultății de Istorie, Universitatea din București (1999); doctor în economie (2009). Volume publicate: Membrii C.C. al P.C.R. (1945-1989). Dicționar (2004, coautor); România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. I, A-E (2011, coautor); România, 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste (2012, coautor). Raluca Ioana HOREA-ȘERBAN este lector universitar în cadrul Departamentului de Geografie, Facultatea de Geografie și Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. A absolvit, în anul 2001, secția de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cel puțin, o combinație denumită de la un timp și post modernă de ficțiune și ideologie, pamflet și comentariu de actualitate, istorie și cronică a zilei, lirism și sarcasm, polemică și reflexie morală. Nu de mult, a publicat și o savuroasă Enciclopedia Armenilor 7, unde se găsesc de toate: cariere comuniste de oameni iluștri din diferite țări, ratări și aventuri, amintiri romanțate, imagini cosmopolite și multe altele. Piesa de rezistență este Scenariu ratat pentru Jerzy Kawalerowitz, povestea grandorii și decadenței unui nomenclaturist
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
le dea lumină. Este chiar miezul problemei noastre. Să-i analizăm, pe scurt, elementele esențiale. Pentru a nu ne limita la abstracțiuni și generalități, reținem mai întâi, tot după Ion Vartic, lista marilor titluri absente. Inventarul este în esență complet: Enciclopedia României, Dicționarul-tezaur al limbii române, Compendiu de istorie a literaturii române, Dicționarul tezaur al scriitorilor români, Istoria culturii și civilizației române, Istoria României. E mai mult decât limpede, nu avem o Istorie a Transilvaniei, Istoria filozofiei moderne și contemporane, Istoria
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
actuale. A consacra peste două decenii unei monografii gigantice despre pictorul Ioan Andreescu, precum criticul de artă Radu Bogdan, este considerat, cu aere distinse și evident spirituale, drept un caz de monomanie etc. Marile construcții culturale, de orice tip, de la enciclopedii la dicționare și instrumente de lucru, la sintezele personale, dau soliditate și asigură adevărata identitate unei mari și adevărate culturi. Elogiul muncii intelectuale organizate, al științei și metodei îl făceau, de altfel, între cele două războaie, și Mircea Eliade și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de tradiție și, mai ales, a concepției conform căreia orice cultură se dezvoltă, în mod esențial, prin acumulare și dezvoltare, în prelungirea unei continuități deschise, nu prin acte de inițiativă perpetuă, singulară, irepetabilă. Din care cauză, dicționarele de orice tip, enciclopediile românești, în perioada actuală, cel puțin, ratează cu regularitate. Și chiar de la... Hasdeu încoace. Să nu uităm totuși, că, de bine de rău, unele enciclopedii particulare există. în timp ce povestea academică a Dicționarului limbii române, începută încă din secolul trecut, nici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu prin acte de inițiativă perpetuă, singulară, irepetabilă. Din care cauză, dicționarele de orice tip, enciclopediile românești, în perioada actuală, cel puțin, ratează cu regularitate. Și chiar de la... Hasdeu încoace. Să nu uităm totuși, că, de bine de rău, unele enciclopedii particulare există. în timp ce povestea academică a Dicționarului limbii române, începută încă din secolul trecut, nici până azi nu este terminată... Exces de subiectivitate Insuficiențele organizării culturale, care nu cunoaște încă nici continuitate, nici marele efort constructiv, sunt dublate de un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ni se dea voie, deci, să observăm fără nici o inhibiție că, într-o cultură, care are, să spunem, o mie de poeți, dar care n-a izbutit încă să realizeze un singur mare Dicționar al limbii române, o singură mare Enciclopedie românească (pe care alții, vecini, din aceeași zonă, le au de mult) și alte asemenea lucrări indispensabile, ceva nu este totuși în ordine. Ne putem dispensa senin de astfel de lucrări fundamentale și consola doar cu vitalitatea poeziei? N-am
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cel mai mult de adevăr, atunci când face două observații emblematice despre enciclopedismul românesc: 1. în condițiile date, ale istoriei noastre recente și, am adăuga, încă de la începuturile modernizării iluministe deschiderea spre Europa echivalează, se confundă, stimulează efectiv un gust al enciclopediei 12. Este, de fapt, efectul deschiderii bruște a luminii după o lungă perioadă de întuneric. Lumina ne invadează dintr-o dată și total. Și, atunci, devenim consumatori culturali frenetici, la limita bulimiei. Eu am un soi de senzualitate pantagruelică în fața cunoașterii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și metodologie culturală. începând cu cea a învățământului superior și terminând cu un anume stil de lucru, adevăratul nod al problemei. Fără de care, lucrările de referință, instrumentele de bază ale culturii de la bibliografii și ediții, la istorii ale ideilor și enciclopedii sunt, teoretic și practic, imposibile. Apar, în presă, uneori, și astfel de apeluri și chiar recunoașteri publice. Din lectura lor se poate trage concluzia în definitiv îmbucurătoare că există chiar și în cultura română actuală poetico-publicistică și astfel de specimene
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a le include în toate proiectele de analiză a raporturilor și situațiilor economice, politice, juridice ori de altă natură, dar susceptibile de a conduce spre încheieri cât mai apropiate de adevărul istoric. Am beneficiat de generozitatea prof. Mihai Cojocariu, adevărată enciclopedie a cunoștințelor istorice, asupra faptelor și personalităților interne (naționale) și europene ale secolului al XIX-lea, care au creat adesea, prin acțiunile lor, suficiente motive de interpretare a urmărilor acestor acțiuni, atât de către contemporani, cât, mai ales, de către istoricii perioadelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa onomastică, Christian Ionescu interpretează numelui Ileana, pe care o consideră formă populară foarte răspândită și specific românească, ca având originea într-un foarte vechi nume personal grecesc Heléne, apropiat de grecescul heláne "torță", "făclie" și héle, heíle "strălucirea, căldura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Jurnalul Literar, București, 1997. Ibrăileanu, Garabet, "Numele proprii în opera comică a lui Caragiale", în Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1967. Ignat, Mihai, Onomastica în romanul românesc, Editura Universității din Brașov, Brașov, 2009. Ionescu, Christian, Mică enciclopedie onomastică, Editura Enciclopedică Română, București, 1975. Ionescu, Christian, "Numele unic", în Limba română, nr. 3, 1985. Ionescu, Christian, "Observații asupra sistemului antroponimic românesc", în Limba română, nr. 5, 1976. Iordan, Iorgu, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ținută la Sibiu, mai 1999). 29 Ecaterina Mihăilă, op. cit., p. 267. 30 Ibidem, p. 272. 31 Ibidem, pp. 267, 276. 32 Traian D. Stănciulescu, Miturile creației. Lecturi semiotice, Editura "Performantica", Iași, 1995, p. 200. 33 Ibidem. 34 Christian Ionescu, Mică enciclopedie onomastică, Editura Enciclopedică română, București, 1975, pp. 14 și 19. 35 Ecaterina Mihăilă, op. cit., p. 275. 36 Ibidem, p. 275. 37 Eugeniu Coșeriu, "Pluralul numelor proprii", în Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
305 Ibidem, p. 174. 306 Ibidem, p. 182. 307 Eugen Simion, op. cit., p. 204. 308 Ștefan Borbély op. cit., p. 133. În acest sens, sunt citate lucrările lui Romulus Vulcănescu, Mitologia română, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 340; Valer Butură, Enciclopedia de etnobotanică românească, vol. I, București; vol. II, Paris, Credințe și obiceiuri despre plante, Sociétés Europénnes 4, 1988; ed. de Paul H. Stahl, Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, vol. I, Editura Artemis, București, 1994, p. 227. În Dicționarul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]