3,954 matches
-
dificultățile mărunte au darul să mă neliniștească."), I122 ("De obicei, nu-mi schimb dispoziția brusc."). XII. D8. Controlul impulsurilor conține itemii: I15 ("Sunt mai degrabă susceptibil."), I21 ("Rar mă face cineva să-mi pierd răbdarea."), I43 ("În general, nu ma enervez, chiar și atunci când am destule motive să o fac.") I45 ("Când sunt nervos, nu-mi ascund proastă dispoziție."), I58 ("Nu am obiceiul să reacționez impulsiv."), I63 ("Mi se întâmplă uneori să mă înfurii pentru lucruri care nu merită."), I76 ("În
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe nici unul la Mitropolie. Mi-au trimis vorbă monahii de la mânăstirea Colțea că neamul cantacuzinesc or să facă fiecare Paștele la ctitoriile lor. Marele stolnic a plecat azi în zori la Târgoviște. — La Târgoviște, spuseși sfinția ta? De câte ori voievodul era enervat sau doar emoționat, spre mirarea dregătorilor lui începea să vorbească oltenește, iar bătrânii povesteau că așa făcea și moșul său Matei Vodă. Roaba țigancă mută strângea talgerele unele peste altele. Domnul izbucni: — Constantine, rogu-te oprește-te, că măsurași sala
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sunt îndreptate spre el, spuse cu un aer tâmp: — Moare Smardalac, măria ta! — Smardalac? Ce nume mai este și ăsta? Ștefan privi pe rând la toți boierii din adunare care acum se uitau toți la vodă, sperând să-l vadă enervându-se. Făcu cu ochiul spre tatăl lui și reluă prostește: — Franțuzesc, măria ta, nume franțuzesc. Discutau despre cum va pleca a doua zi domnul la Adrianopol. Alaiul fusese stabilit, cine și până unde-l însoțește pe voievod. Beizadea Constantin, cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că nu-l duce el, imbrohorul, pe drum la Edirne, ci invers. Și vodă avea o nemulțumire în suflet. Îi părea rău că-l mustrase atât de tare pe Selin. Ar fi vrut să și-l apropie, dar prea îl enervase faptul că, tot drumul, turcul nu-l slăbise din ochi, călărind mereu la scara rădvanului său. De fapt, domnului îi era un dor nebun de doamna Marica, un dor nestăpânit, care nu poate fi înțeles de un musulman. Ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în ultimul moment, pentru că reacția lui Brâncoveanu a fost pe jumătate calculată. Deci vodă l-a presat pe unchiul său printr-un șantaj. Diseară o să-l vizitez împreună cu patriarhul Dosoftei. Cu ocazia asta vom afla, dacă o să reușesc să-l enervez, care sunt gândurile valahului în legătură cu rușii. E foarte abil și politica lui este foarte personală. A fost adus aci ca un miel la tăiere și pleacă încununat de victorie. Victorie pe toate liniile: își doboară toți rivalii cu gloanțe de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
regret pentru acele vremi, părerea de rău pentru timpul care trece răpind cu el tinerețea cu visele ei. — Auzii că visterniceasa Maria s-a întors în Moldova, la moșia ei de la Hangu, intră și el în vorbă. Neica Dinu întoarse enervat privirile spre spătar și răspunse: — Care moșie de la Hangu? N-are nici un fel de moșie, e locul mânăstirii și egumenul a făcut jalbă la Neculai Vodă să-și ia satele înapoi. Și o să le capete, pentru că mânăstirea are toate zapisurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
religiei în extinderea divergențelor politice și culturale în interiorul Americii. Înțelepciunea convențională sugerează faptul că aceste divergențe vor continua să se amplifice. În acest caz, America în care am crescut și de care m-am îndrăgostit va deveni de nerecunoscut. Mă enervează dezbaterea superficială în legătură cu separarea dintre așa-numitele state "roșii" și statele "albastre", de parcă americanii nu au jurat cu toții loialitate aceluiași steag tricolor. Îmi pare rău că am clădit o cultură politică care recompensează extremele, o cultură în care credința dogmatică
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
îmi dăduse cărțile, doamna Sorana Țopa, actriță la Teatrul Național. I se jucase o piesă, Călătorie în întuneric și scrisesem despre ea într-o gazetă o cronică neîndemînatică și confuză; piesa îmi plăcuse, dar mesajul ei, căci avea unul, mă enervase. Printr-o a treia persoană îi fusesem prezentat. Nu ideile sunt interesante, gândeam eu pe atunci în mod instinctiv, ci oamenii care le poartă. Depinde de om. Krishnamurti ăsta e interesant ca om, i-am spus după ce i-am înapoiat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la patria-mumă? Nu puteam să cred, totuși, de ce mi-ar fi spus ei un lucru care nu era adevărat? În același timp simțeam că mă sufoc, sentimentele lor mă apăsau, nu știam ce să le răspund și în plus mă enerva acel du-te vino al lui Codrin undeva în curte. "Unde se tot duce?" i-am întrebat pe ceilalți. Unul din ei mi-a răspuns. într-o altă odăiță era nevastă-sa. De-acolo adusese tot ceea ce pusese pe masă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să intri, dar ești împins; prin eliminarea savantă a detaliilor unei vieți meschine, dar care semăna cu a tuturor oamenilor, Tolstoi își împingea eroul spre tragedie cu vigoarea unei fatalități inexorabile; niciodată n-aveam sa citesc ceva mai zguduitor.) Mă enerva și un zgomot care se auzea prin mica fereastră a camerei lui Nilă. Ta-ta-ta-tal Apoi tăcere și pe urmă iar: ta-ta-ta-ta... Am lăsat cartea și am deschis geamul. Marele oraș respira calm, sub un soare si o lumină rece, vedeam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
meu de claritate, și poate că și limba era un handicap, nu citisem până atunci filosofie decât în traduceri. - Miroane, spune-mi tu ce e supraomul lui Nietzsche, rezumă-mi tu filosofia lui, fiindcă nu pot să-l citesc, mă enervează. - Supraomul, zise Miron, e în primul rând omul eliberat de orice morală și în care irump forțele vitale, instinctuale. Filosofia lui e un atac la adresa creștinismului, pe care îl consideră o catastrofă în care a căzut omenirea de două mii de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
rugat un vecin, să-l ajute ca să-l sacrifice pe Ghiță. În momentul când l-au tranșat, au găsit În stomac mașinuța teleghidată aproape Întreagă iar o roata lipită de esofag care nu alunecase când a Îngurgitat- o. Probabil Îl enerva, de aceea avusese stările acelea. Toți au rămas Înmărmuriți. Sâmbăta când am ajuns la țară, Ghiță era deja cârnați, șuncă, jumări, cotlete, o parte pusă În untură la borcane, o parte În congelator. Și ca să-i fie sufletul ușor i-
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ești! Tu n-ai mințit-o niciodată pe-a ta, când ai plecat și tu, așa, În vizită pe la vreo muierușcă, vreo două -trei zile? - Unde să plec? Glumești! Aoleo, numai să-i spun că lipsesc de-acasă și se enervează! Are un retevei pe care Îl ține după ușă și a promis că dacă fac vreo mișcare greșită, mă altoiește! - Spre norocul meu că nu am nevastă olteancă! zise zâmbind, Dumitrică. A mea este blajină. Numi zice nimic când mai
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
niciodată pe cineva atât de grozav ca dumneavoastră și bănuiesc că nu le-a făcut bine lui George și Sarah vorbindu-le despre asta. MARIN TRASE CONCLUZIA CĂ GEORGE ȘI SARAH ERAU CEILALȚI DOI COPII, DAR NU SPUSE NIMIC. ERA ENERVAT CĂ NU ÎȘI PUTEA AMINTI DE NICI UNA DIN CELELALTE DOUĂ FEMEI CU CARE AVUSESE COPII. TÂNĂRUL BURNLEY CONTINUĂ: \ MAMA LUCRA LA O CREȘĂ, AȘA CĂ O VEDEAM FOARTE DES ȘI NU AVEAM SENTIMENTUL DE ABANDONARE DES ÎNTÂLNIT LA ALȚI COPII. PÂNĂ LA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
speciale. Presupune experți, departamente, interpreți pricepuți. Prin efortul propriu, o persoană nu poate percepe decât un aspect necuprinzător al realității pe care am aflat-o noi. ― Dar Creierul? exclamă Podrage. Ce rol are el în toate astea? Întâi întrebarea îl enervă pe Marin. Apoi își dădu seama că enervarea lui nu era decât o manifestare a tensiunii crescânde. ― Lipsește ceva, spuse el îngrijorat. Simt că ne amenință un pericol teribil. Dacă ar fi să ascult de intuiție, aș evacua întregul oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
singură. Prietenii mei, greierii, vin în fiecare seară să-mi cânte pe sub ferești. Nu am închis un ochi toată noaptea. Spre dimineață, într-o liniște apăsătoare, m-am apucat sămi scriu negăsirea. Un gând nu- mi dădea pace, chiar mă enerva. Am căutat neîncetat cuvântul acela prețios în DEX și când i-am aflat înțelesul L-am așezat între paranteze, într-un vers, încât s-a sufocat de subînțelesuri... Până și versul în cuprinsul căruia era, a cedat. Pesemne, imaginea a
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
o „artă stranie, limpede și rece“, preliminară manierismului, susțin unii, care abia peste douăzeci de ani avea să caute ca pretext portretul Simonettei Vespucci. Fiu, ce fiu... ce tot bolborosești acolo ? Piero n-a avut nici un fiu, nu mă mai enerva ! Și citatele se amestecau și țigările se stingeau, una după alta, greu să-ți aduni gândurile. ...Simonetta de’ Bardi moare la 26 aprilie 1476, susține cronicarul. Tabloul lui Cosimo ar fi databil pe la 1520. Și portretul... sigur... o reprezintă pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vreo întâlnire, ci de o păcăleală, o glumă proastă, să-i încerce nervii ? Sau o s-o anunțe că o eliberează, n-au nevoie de ea ? Femeia aceea... frumoasă, delicată... colega sau verișoara aceea, ce-o fi fost. Glumele, ironia o enervau. Ciudată tocmai prin totala lipsă de frivolitate. „Părul n-am cum să ți-l redau în trei zile.“ Ironică ? Cu sine, cu deținuta, cu altcineva, din umbră, cu Excelența ? Doar pentru o clipă, apoi regretând, parcă, încruntându-se iritată. „Aveai
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
deținutei, împiedicarea ei de a ajunge la timp la întâlnire ! Varianta prezentată de dânsul se dovedea, surprinzător, inexactă ! Autobuzul întârziase puțin. Ea nu se aflase, e drept, mai devreme în stație, dar venise, totuși, la timp. Așteptase câteva minute. O enervase apoi încetineala, parcă excesivă, a autobuzului. Dar, când coborâse, ceasul nu arăta decât o întârziere de cinci minute ! A fost oprită după câțiva pași. Evident, fuseseră arestați și ceilalți ; deloc sigur, însă, că înaintea ei. Mai curând, în același timp
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de mult, de la ilustrațiile pentru manuale și cărți de povești pe care le executase după ce renunțase să fie profesoară de desen. Hariga îi făcuse rost de acea comandă, cam la o lună după ce nu mai avea leafă. Ilustrațiile acelea o enervaseră. Au fost apoi lunile când abandonase cu totul. Prinsă de Luc Hariga, de munca, viața și gândurile lui. Deși el o tot certa, îndemnând-o să se apuce de lucru, să nu dezobișnuiască mâna și ochiul de menirea lor, ea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a început să plângă și să se zvârcolească în brațele străinului care, ascultând acum discursul protopopului, încerca să-l ostoiască și-l legăna ușor. În cele din urmă Bologa, fiindcă micuțul răcnea din ce în ce mai speriat, acoperind cuvântarea de binevenire, îl trecu enervat în seama doamnei Bologa, care se împurpurase de rușine și de emoție. În brațele ei Apostol se mulcomi, privind însă mereu înfricoșat spre domnul cu barba castanie. De altfel, în aceeași seară Bologa avu o convorbire solemnă cu nevastă-sa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de-abia a prins chef de taifas, Bologa se sculă și curmă vorba, poftindu-l să continue cu altă ocazie, deoarece acum îl cheamă serviciul. Paul Vidor recunoscu bucuros că așa-i, dar așteptă să plece locotenentul înainte... Apostol Bologa, enervat de stăruința țăranului, trecu în cancelarie, luă schița frontului, porunci gradaților să-și vadă de lucru, pentru că el are niște treburi oficiale de rezolvat azi, și apoi ieși în ogradă în soarele tânăr și primăvăratic. Lumina și căldura îl îndemnau
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
toată ființa lui ar fi fost amenințată de pieire dacă nu i-ar fi jertfit ei toate clipele. Teama că Ilona nu va veni îl ustura până în măduva oaselor. Cartea îi tremura în mâini și lumina lămpii începu să-l enerveze. Trânti volumul pe laviță și se plimbă de ici-colo, din ce în ce mai repede, ca și cum ar fi vrut să grăbească mersul vremii și apropierea clipei hotărâtoare. În sfârșit nu mai putu răbda lumina și stinse lampa. Mai umblă câteva minute prin odaie, dar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
bine. ― Mai este o cotitură, urmă plutonierul, cu mândrie în glas. ― Două, două! strigă șoferul, fără a întoarce capul. ― Așa-i... da... două, exact! zise iar plutonierul, rușinat, dar cu ochii tot spre locotenent, așteptând, poate, un răspuns. Glasul plutonierului enerva cumplit pe Bologa. Își smulse privirea din fața lui și o ridică mai sus, înainte. Sufletul întreg i se ghemui într-o așteptare chinuitoare. Dar când sosiră la cotitura a doua, îi fulgeră deodată prin creieri numele lui Klapka, de care
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu întrebări noi, uimitoare, adăugând că pe el îl interesează numai faptele precise, clare, nu explicațiile. Vorbind, Apostol se încălzi și i se aprinse fața, iar în ochi i se ivi o strălucire stranie. În cele din urmă întreruperile îl enervară, încît se sculă și zise cu glas ascuțit: ― Domnule căpitan, eu nu vreau să ascund nimic, nici o umbră, nici un amănunt care ar putea contribui la limpezirea... situației! Dimpotrivă, vreau să-mi deschid inima ca în fața unui duhovnic, domnule căpitan, să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]