3,474 matches
-
filosofiei și al științei. Și dacă metodele întrebuințate de inteligența speculativă sau de cercetarea științifică nu ne dau rezultate mulțumitoare asupra ființei și originii religiei, același lucru se poate spune în ce privește originea culturii. Cu fiece răspuns nou la această întrebare, enigma crește parcă mai nepătrunsă și mai provocatoare. Dacă vrem să considerăm, bunăoară, numai arta din ceea ce am numit cultură și cercetăm răspunsurile pe care știința le-a dat relativ la originea ei, vom cunoaște varietatea și neajunsul acestor răspunsuri. Cele mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nu se reproduce în urmași. Adesea, dimpotrivă, geniul consumă atâta energie spirituală încât urmașilor nu li se transmite nici măcar o inteligență mijlocie. Geniul e ireductibil la un factor comun. Pentru cei vechi el nu constituia o problemă de dezlegat. Enigma geniului și-o explicau printr-un adaos de putere supranaturală în omul ales, printr-o inspirație divină. Antichitatea considera pe artiști profeți ai zeilor. în fața gândirii moderne, geniul apare descoronat de vechiul prestigiu divin. El a devenit problemă de cercetat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
identifică puterile ce cauzează aceste transe cu epilepsia. Procedeul său e tot ce poate fi mai lipsit de responsabilitate științifică. Epilepsia e o boală psihică ale cărei cauze nici până azi nu se cunosc. Cum poți reduce oare la această enigmă psihiatrică toate fenomenele mistice cu pretenția că le clarifici? Afară de aceasta, epilepticul are sentimentul penibil al răului ce lucrează în el; transele lui sunt trăite ca o nenorocire cu toată aura sau vârtejul acela de senzație plăcută, care le precedă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lucrat însă „împotriva firii”: păcatul și moartea. Păcatul a întunecat și chipul lui Dumnezeu din om, adică spiritul. Spiritul înnegurat de păcat nu mai posedă cunoașterea adevărului absolut, ci facultatea de a-l ghici, de a-l descifra, fragmentar, din enigmele lucrurilor acestei lumi. Fragmentar întrezărim binele; fragmentar frumusețea. Adică lucrăm după chipul lui Dumnezeu înnegurat în ființa noastră spirituală Nu se poate zice că, în această stare de păcat. Dumnezeu și-a părăsit făptura. Căci, după Ioan Evanghelistul, Logosul era
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În sens figurat, paradisul se numește sânul lui Abraam și se știe că bătrânul patriarh era originar din Ur, străvechea cetate care a existat în această parte de loc. Totuși chestiunea identificării geografice a paradisului edenic continuă să rămână o enigmă, din pricină că, dintre cele patru fluvii ce izvorăsc din paradis și udă fermecătoarea grădină, singur Eufratul e numit de referatul biblic cu numele lui cunoscut, pe când celelalte dau naștere la mari dificultăți de interpretare. Rezumând părerea vechii lumi creștine, într-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
filosofic, sau un simbol, dacă e vorba de o plăsmuire artistică. Această idee de o puritate absolută nu trebuie confundată cu hermafroditul, care e un accident monstruos al biologiei, un fel de stranie caricatură fizică a androginului. Hermafroditul e o enigmă peiorativă a naturii, o defecțiune în care cele două principii ale vieții se anulează unul pe altul și care pare o fioroasă ispășire a cine știe căror păcate. Androginul e conceput ca o enigmă sublimă a destinului omenesc, proiectat dincolo de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fizică a androginului. Hermafroditul e o enigmă peiorativă a naturii, o defecțiune în care cele două principii ale vieții se anulează unul pe altul și care pare o fioroasă ispășire a cine știe căror păcate. Androginul e conceput ca o enigmă sublimă a destinului omenesc, proiectat dincolo de moarte, pe planul veșniciei. El e un arhetip etern din lumea ideilor pure, căruia nimic nu-i corespunde din viața terestră. El plutește mai presus de orice păcat, în zăpada spirituală a unei feciorii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
determinate de puterea naturală a geniului, culminează în el ca în vârful cel mai înalt al posibilității. Tocmai de aceea sunt puțin artiștii care, idealizând prin analogie frumusețea făpturilor lui Dumnezeu, au izbutit să se ridice până la această regiune a enigmei în care se închide viața omenească de dincolo de moarte. Simbolurile imaginate de ei în zona supranaturală, unde stihia omenească se sfârșește ca să reapară transfigurată în lumina de dincolo, coincid în sens cu fecioria veșnică a paradisului creștin. Să ne oprim
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care își materializează strania lumină de dincolo nu mai e trup din lumea aceasta, ci o încarnare androgină din tinerețea fără moarte a paradisului. Iar zâmbetul acela, care nu mai e pământesc fără să fi ajuns cu totul ceresc, scaldă enigma acestui chip într o undă de ironie, ce parcă se îndreaptă spre noi cei de jos, care ne zbatem încă în antagonismul patimilor, și pune între noi și el distanța depășirii în zona neutră a spiritului pur. Ideea îngerească în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se exprimă simbolic prin aripile imense, ce cresc din umerii sfântului, pentru a-i da aceeași înfățișare stranie de personaj din această lume și de dincolo de ea. Geniul lui Leonardo da Vinci s-a încumetat să exprime supranaturalul ca o enigmă psihologică, sensibilizată în vibrația unei carnații în care feminitatea și bărbăția se îngână întrun joc de o mobilitate extraordinară, ce sfârșește prin neutralizarea și anularea amândurora. Leonardo e geniul multiplu pentru care lumea noastră avea margini prea strâmte. Condiția umană
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-un chip cu totul altul decât, bunăoară. Rogojin, personaj diametral opus, chefliu și robit orbește de patima erotismului. Pentru Prinț, frumusețea feminină e ceva ce nu se poate defini. „Eu, zice, nu sunt pregătit pentru asta. Frumusețea e o enigmă”. Admirația pentru chipul fermecător al Nastasiei Filippovna îl duce cu gândul în regiuni supralumești unde i se pare că ar fi cunoscut-o înainte de a o vedea. Cu alte cuvinte, Mîșkin admiră femeia în desăvârșită puritate a inimii. El vede
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
adăugăm că Dostoievski își definește eroul ca o „natură îngerească”. Prințul Mîșkin e în lumea păcatului carnal, dar nu face parte din ea. El coboară în promiscuitatea omenească substanța pură și veșnică, fiindcă e neutră, a ființelor din paradis. În enigma zâmbetului său e distanța nemăsurată ce ne desparte de această lume. Același sentiment al distanței spirituale se adâncește cu proporții nesfârșite în acea capodoperă prin care culminează poesia lui Eminescu și care e Luceafărul. Poema e unul dintre cele mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simbolic. Căci „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, când nu se poate lămuri deplin în cuvinte, se poate descifra sau măcar intui din configurația simbolică a unui tablou. Pictura bizantină înfățișează până azi în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană, în ea e reprezentată, cu o amploare care întrece cărțile docte, dogma mântuirii. Alcătuitorul acestei cărți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
următorul mod: "Toți învățații noștri cei mai desăvârșiți sunt de acord în a afirma că lucrurile vizibile sunt într-adevăr imaginile celor invizibile și că creatorul poate fi văzut și cunoscut prin creaturi - ca într-o oglindă și într-o enigmă"40. Aici avem două elemente care sunt determinante în filosofia baconiană: cunoașterea pe baza experienței, astfel încât să putem identifica adevărul pornind de la cunoașterea naturii, și al doilea element este cel al încercării cunoașterii lumii dincolo de aparențe. Trecerea de la ideea unei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sa ține de extreme: ori este fiu de împărat (rege); ori de origine obscură, încețoșată; - daruri: poate regenera, aduce vindecarea, înțelepciunea etc.; pentru cei care l-au trimis în călătoria aventurii, etc.; - preferă lupta dreaptă („că-i mai înțeleaptă”); - descifrează enigme (la fel a eroii mitologici); dejoacă planuri distructive; - la capătul aventurii sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de a se mira, acest - aș spune mai curînd - har al uimirii care stă la originea oricărei cunoașteri (Lucian Blaga: "cunoașterea e mirare și dezmirare" - proces infinit repetitiv, căci dezmirarea e urmată de o altă mirare, stîrnită de o altă enigmă, în cadrul unui alt context al cunoașterii) și a oricărei creativități, a oricărei faceri creatoare (a oricărei poiesis), reprezintă, cred, locul unui incipit comun pentru filosofie, știință și poezie (artă)". Întregul volum ne oferă, cum spune și-n subtitlu, cîteva exerciții
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se combată? Theodor Codreanu, în Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă (Curtea Veche, 2011), consideră Joc secund în întregul ei "un extraordinar poem de dragoste, singurul la înălțimea lui Eminescu, în literatura românească și universală. Oare nu aceasta este chiar enigma ultimă a ermetismului său canonic? De împărtășit intuiția lui Eugen Simion care distingea în cele trei roți ale cunoașterii barbiene trei trepte ale iubirii: carnală, intelectuală și celestă. Gerda Barbilian greșea fundamental crezînd că Ion Barbu nu i-a închinat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
culmea situată în infinit. Avraam sau țăranii din vechime mureau "bătrîni și sătui de viață" deoarece se aflau în circuitul organic al vieții, deoarece viața le oferise în pragul bătrîneții întreaga semnificație pe care le-o putea oferi, nemailăsîndu-le nici o enigmă pe care să dorească s-o rezolve. Omul civilizat însă, prins în procesul de continuă îmbogățire a civilizației prin gînduri, cunoștințe și probleme, poate să fie "obosit de viață", dar nu "sătul" de ea. Căci el sesizează numai o parte
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
simplă ,,pală de vînt” ca să-l dea peste cap și să nu mai știe ce este cu el ! Se știe că europenii au cheltuit 5 miliarde de euro pentru a construi acceleratorul de particole din Elveția, pentru a descoperi ,,ultima enigmă” legată de Univers, pentru a descoperi ceea ce presa a numit cu mare tata - tam : ,,particola lui Dumnezeu “. Dar dacă europenii au cheltuit acești bani pentru a afla în final cît de prost și neștiutor este omul, atunci este și acesta
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
fi transcrise în anumite celule și țesuturi, la anumite etape ontogenetice. GENOMUL Noțiunea de genom a fost introdusă în anul 1920 de catre Hans Winkler pentru a desemna ansamblul de gene dintr-un organism. Natura genelor era la acel moment o enigmă. Acest lucru a fost elucidat în anii 1940-1960, când s-a putut determina că materialul genetic este reprezentat de către ADN, iar apoi s-a descoperit că succesiunea bazelor azotate codifică o proteină. Putem trece astfel, de la o definiție teoretică a
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ce-i este proprie, un act ce-i permite să pună în discuție problemă artei sub specie creationis. Meditația barbiana din "Veghea lui Roderick Usher" nu are alt obiect decât spectacolul nașterii operei de artă. Poetul român sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Lepărdă, Liceul Teoretic „Emil Racoviță’” Vaslui Nu ne putem însingura când trebuie să vorbim despre menirea noastră de dascăli . Găsim, în fiecare elev și în fiecare generație, o cărămidă ce construiește, ne construiește. Rutina zilnică presupune potențialitate în a explora enigmele Universului uman. Chiar dacă băutura este amară, nu putem renunța la setea nesfârșită pentru ea. De oricând , Profesorul, de oriunde ar fi, pe orice cale ar colinda, este Ființa care acordă sens lumii . Primordial este să cultivi interioritatea, să o grădinărești
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Cronicile optimistului", Instinctul artistic, Eminescu văzut de G. Călinescu, G. Călinescu și spectacolul personalității, Eminescu într-o nouă ediție școlară, Viața lui Ion Creangă, Clasic, baroc, rococo sunt cronici literare, recenzii, eseuri ce mărturisesc prețuirea lui Vladimir Streinu față de autorul Enigmei Otiliei. În G. Călinescu și spectacolul personalității se află cuprins un portret călinescian antologic, de o înaltă vibrație și elevație metaforică, pe care-l reproducem in extenso pentru frumusețea lui unică: "O energie primogenă, abundentă, impetuoasă, curgând în direcții multiple
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poate fi văzută decît prin lucrurile pe care le luminează. Dacă laicitatea a desprins divinul de analogia cu sfera puterii, dacă l-a privat de acele trăsături utile și utilizabile pentru organizarea unei societăți, ea dă astfel vederii discreția, retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al constituirii statului moldovenesc, este unul contestat încă din secolul XIX de savanți. „Dacă ar fi consultați istorici și savanți medieviști notorii s-ar vedea că, de fapt, este o altă dată. Spre deosebire de Țara Românească, anul întemeierii Moldovei rămâne o enigmă pentru istorici, deoarece nu avem dovezi concludente. Există trei documente de origine maghiară care ne permit să afirmăm că acești ani ar putea fi 1363 sau 1365. Prin acest act legislativ aș spune că se recunoaște și românitatea acestui neam
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]